Items filtered by date: Wednesday, 02 July 2014 - Like - stiri Alba Iulia

Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, pus sub acuzare pentru corupţie, denunţă "instrumentalizarea politică a unei părţi a justiţiei", conform unui interviu pe care l-a acordat posturilor Europe 1 şi TF1 după ce a fost reţinut circa 15 ore, informează gândul.info.

"În ţara noastră, care este o ţară a drepturilor omului şi a statului de drept, în prezent se aranjează unele lucruri. Francezii trebuie să le cunoască şi să judece singuri cu conştiinţa lor şi în deplină libertate despre ce este vorba", a spus fostul lider de la Elysee.

Cancelarul german, Angela Merkel, pleacă în China la sfârşitul acestei săptămâni, pentru o vizită de patru zile, care va include întâlniri cu preşedintele Xi Jinping şi cu premierul Li Keqiang, a anunţat miercuri purtătoarea de cuvânt Christiane Wirtz.

Aceasta va fi cea de-a şaptea vizită a doamnei Merkel în China de la preluarea mandatului său de cancelar la sfârşitul lui 2005. Vizita, care va începe sâmbătă, va culmina luni cu reuniuni politice la Beijing.

Potrivit cotidianului Bild, din delegaţia dnei Merkel vor face parte importanţi oameni de afaceri, precum Joe Kaeser (Siemens), Martin Winterkorn (Volkswagen), Thomas Enders (Airbus), Juergen Fitschen (Deutsche Bank) şi Carsten Spohr (Lufthansa).

Din motive de securitate, călătoriile cancelarului Merkel în străinătate sunt de multe ori făcute publice doar cu puţin timp înainte de plecare.

Dan Șova, vicepreședintele PSD, consideră că adevăratul candidat al PMP la prezidențiale nu va fi Cristian Diaconescu, ci Elena Udrea.

”Eu cred că Elena Udrea va candida la prezidențiale!”, a spus omul care a lăsat portofoliul de la Ministerul Transporturilor pentru a se ocupa de campania prezidenţială a candidatului PSD la funcţia de președinte al României.

O ședinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condusă de preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a avut loc miercuri, 2 iulie a.c., de la ora 16.00, în Sala CSAT a Palatului Cotroceni. La şedinţă au participat prim-ministrul Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, domnul Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naţionale, domnul Mircea Duşa, ministrul Afacerilor Externe, domnul Titus Corlăţean, ministrul Justiţiei, domnul Robert-Marius Cazanciuc, ministrul Economiei, domnul Constantin Niţă, ministrul Finanţelor Publice, doamna Ioana-Maria Petrescu, directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul George-Cristian Maior, directorul Serviciului de Informaţii Externe, domnul Teodor-Viorel Meleşcanu, şeful Statului Major General, domnul general-locotenent Ştefan Dănilă, consilierul prezidenţial pentru Securitate Naţională, domnul Iulian Fota, secretarul CSAT, domnul general Ion Oprişor, și purtătorul de cuvânt al președintelui României, domnul Bogdan Oprea.

O primă temă pe ordinea de zi a reprezentat-o aprobarea liniilor generale de mandat ale României la Summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din 4 – 5 septembrie 2014, cu menţiunea ca acestea să fie actualizate în funcţie de evoluţiile situaţiei internaţionale. 

Membrii Consiliului au analizat opţiunile naţionale de participare a României la viitoarea misiune NATO în Afganistan, după 2014, luând în considerare opţiunile adoptate la nivel NATO și au stabilit că, în funcţie de decizia NATO, România va participa la misiunea de instruire, consiliere şi asistenţă în Afganistan cu un număr de până la 200 de militari din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi cu până la 50 de poliţişti şi jandarmi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

O altă temă pe agenda ședinței CSAT a vizat analizarea şi aprobarea forţelor armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2015. Astfel, forţele puse la dispoziție de Ministerul Apărării Naţionale cuprind 1.801 militari, comparativ cu anul 2014, când valoarea forţelor a fost dimensionată la 3.039 de militari. Din cei 1.801 militari propuşi pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naţional în anul 2015 pot fi desfăşuraţi în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare, 502 militari, iar alţi 1.299 de militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin. Ministerul Afacerilor Interne va pune la dispoziţie pentru misiunile Uniunii Europene, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), NATO şi Organizației Națiunilor Unite (ONU) în anul 2015 un număr de 1.486 de jandarmi şi poliţişti. Comparativ cu anul 2014, numărul acestora este mai mic cu 103 jandarmi şi poliţişti.

În continuarea şedinţei, membrii Consiliului au fost informaţi cu privire la activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale în perioada ianuarie – aprilie 2014. Astfel, potrivit raportului prezentat, au fost aplicate contravenţii în valoare de peste 86 de milioane de lei, au fost încasate amenzi în valoare totală de aproape 51 de milioane de lei, au fost instituite obligaţii fiscale suplimentare în valoare de peste 2,6 miliarde de lei, s-a dispus începerea urmăririi penale în peste 6.300 de cauze penale în materia evaziunii fiscale, au fost confiscate bunuri cu valoare estimată de peste 212 milioane de lei şi au fost instituite măsuri asiguratorii asupra unor bunuri în valoare de peste 1,3 miliarde de lei.

În timpul ședinței CSAT, membrii Consiliului au avizat, totodată, și Strategia Națională de Securitate și Siguranță Nucleară.

CSAT a aprobat intrarea și staționarea pe teritoriul României a unor forțe și mijloace din Armata Canadiană în scopul pregătirii și desfășurării unor misiuni ale NATO, la solicitarea părții române, în contextul evoluției situației din regiune.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat și posibilele evoluţii îngrijorătoare pentru România, apreciind că riscurile şi ameninţările care derivă din acestea pe termen scurt nu afectează securitatea şi apărarea naţională. 

Pe timpul şedinţei CSAT s-au mai abordat şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională.

Nimeni nu vrea un nou "război rece" în Europa, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, după o întâlnire avută la Berlin cu cancelarul german Angela Merkel.

”Nu dorim noi linii de demarcație pe continentul nostru. Nimeni nu vrea să înceapă un nou ”război rece”, a afirmat Rasmussen, referindu-se la divergențele dintre Rusia și Occident legate de situaţia din Ucraina.

Secretarul general al NATO a adăugat că actuala situaţie ”ameninţă securitatea și pacea obţinute după căderea Zidului Berlinului” și a făcut apel la Rusia ”să reflecteze mai profund la poziţia sa” pentru a putea începe procesul de restabilire a încrederii.

În acelaşi context, Rasmussen a dat asigurări că NATO este ataşată obiectivelor sale de a acționa pentru asigurarea securităţii membrilor săi, subliniind că ”Alianţa va lua și alte măsuri dacă va fi necesar”. ”Toate măsurile pe care noi le-am luat sunt defensive, adecvate şi pe deplin în conformitate cu obligaţiile noastre internaţionale”, a mai declarat Anders Fogh Rasmussen.

Secretarul general al blocului nord-atlantic declara recent că ”Rusia vede în NATO nu un partener, ci un adversar” și, din acest motiv, Alianţa își consolidează apărarea colectivă, inclusiv monitorizarea sporită a spațiului aerian al statelor baltice, trimite mai multe nave în Marea Baltică şi Marea Neagră, desfăşoară mai multe exerciţii în țările baltice și în Polonia.

Fostul lider mondial e la Londra și speră ca sâmbătă să o încurajeze pe românca de 22 de ani în ultimul act, la Wimbledon. Până atunci însă, are emoții pentru starea de sănătate a Simonei.

Simona Halep e foarte aproape de a ajunge în a doua finală consecutivă la un turneu de Mare Şlem. Ea e favorita caselor de pariuri, înainte de confruntarea cu Eugenie Bouchard, însă Ilie Năstase avertizează că meciul din semifinale va fi extrem de greu pentru Simona. „Înţeleg de la Virginia Ruzici (n.r. – antrenoarea Simonei Halep) că Simona e şi accidentată la picior. Nu ştiu cât de gravă e, înţeleg că o doare mai tare. Cât despre meciul cu Lisicki, să vii de la 4-1 pentru adversar, să câştigi 11 game-uri la rând, e o performanţă foarte tare“, a declarat Năstase pentru Realitatea TV. El a comentat și confruntarea Halep – Bouchard din semifinale: „Nici un meci nu seamănă cu celălalt, așa că nu trebuie să ne luăm după meciul cu Lisicki, ca să facem un pronostic pentru partida cu Bouchard. Canadianca are alt stil. Bouchard e altă jucătoare, servește mai bine, lovește mingea mult mai bine, va fi alt meci“, a încheiat Năstase.

Guvernul și majoritatea parlamentară au primit miercuri două lovituri majore din partea Curții Constituționale.

Judecătorii CCR au decis că nominalizarea de către Parlament, în conducerea ASF, a lui Marian Sârbu este neconstituțională pentru că nu avea 9 ani de experiență în domeniu.

De asemenea, Curtea a declarat neconstituțional art.38 din Legea privind Parteneriatul Public-Privat, un proiect la care premierul Victor Ponta a ținut mult să fie adoptat.

CCR a mai decis miercuri că patru articole din Statutul Polițistului sunt neconstituționale, după ce s-a ridicat într-un proces o excepție de neconstituționalitate.

Contestația PNL-PDL în ceea ce privește Consiliul de Administrație al SRR a fost amânată pentru mâine.

Iată și comunicatul CCR:

I. În ziua de 2 iulie 2014, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate asupra Legii privind parteneriatul public-privat, obiecţie formulată de 94 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Democrat Liberal.

În urma deliberărilor,cu majoritate de voturi,Curtea Constituţională aadmis în parte, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art.38 alin.(1) din Legea privind parteneriatul public—privat sunt neconstituţionale.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

II. În aceeaşi zi,Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.l) din Constituţia României şi al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale s-a întrunit pentru a soluţiona sesizarea formulată de grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaţilor şi Senat referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului nr. 26 din 16 iunie 2014 privind numirea prim-vicepreşedintelui, membru executiv, şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea formulată şi a constatat căHotărârea Parlamentului nr. 26 din 16 iunie 2014 este neconstituţională în ceea ce priveşte numirea domnului Marian Sârbu în calitate de prim-vicepreşedinte, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.

III. În aceeaşi zi, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.59 alin.(2), art.60 alin.(1) şi art.61 alin.(3) din Legea nr.360/2002 privind Statutul Poliţistului.

În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.59 alin.(2), art.60 alin.(1) şi ale art.62 alin.(3) din Legea nr.360/2002 privind Statutul poliţistuluisunt neconstituţionale.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dan Voiculescu a reacționat foarte dur la declarațiile lui Marian Căpățână care l-a acuzat ca ar fi  dat un milion  de euro celor din familia lui Bercea Mondial, pentru a-l  atrage pe Mircea Băsescu în scandal. Îi cere să înceteze și ca ia în calcul să îl acționeze în judecată. Precizăm ca Marian Căpățână este deja arestat în dosarul de șantaj al lui Mircea Băsescu.

“În legătură cu aberațiile lansate de Marian Căpățână la adresa mea, îi atrag atenția să înceteze.

Pe de alta parte, mă gândesc serios să intentez o acțiune legală împotriva lui Marian Căpățână , solicitându-i daune de 100.000 de euro. Cu siguranța banii respectivi ar putea fi valorificați de o fundație de binefacere sau de un caz social.

Aceste minciuni, prezentate ca asa-zise “dezvăluiri” de senzație, sunt tactici dezvoltate în laboratoarele celor care se încăpățânează să demonstreze că ridicolul nu doare.

În sensul celor de mai sus, am formulat următoarea solicitare în atenția doamnei Lia Savonea – președintele Curții de Apel București.”, spune Dan Voiculescu pe blogul personal.

Marian Căpăţână a declarat, la Curtea de Apel, că ar fi fost contactat de Florin Anghel, fiul lui Sandu Anghel, în perioada martie – aprilie 2013.

Florin Anghel i-ar fi oferit lui Marian Căpăţână 200.000 DE EURO, cu condiţia să declare că o parte din bani ar fi ajuns la Traian Băsescu.

Marian Căpăţână, intermediarul afacerii în care au fost implicaţi Mircea Băsescu şi Bercea Mondialu, le-a spus, vineri, jurnaliştilor că întreg scandalul este o “făcătură” pusă la cale de Dan Voiculescu.

“Suntem nevinovaţi total, e o făcătură a lui Voiculescu. Am luat bani împrumut, am vrut sa îi folosesc la AVERSA și nu i-am mai folosit”, a spus Marian Căpățână, înainte de a intra în duba cu care urma să fie dus în arestul Poliției Capitalei.

Rusia reproșează Statelor Unite că nu a oferit Moscovei un „schimb de informații" cu privire la scutul european antirachetă, a declarat un oficial rus, avertizând popoarele român, turc și polonez că „vor deveni ostaticele practicilor americane iresponsabile", relatează RIA Novostti în pagina online.
"Nimeni din Statele Unite nu a oferit două centre de procesare sau vreun schimb în timp real de informaţii", a declarat miercuri pentru agenția rusă de stat Evgheni Lukianov, adjunctul președintelui Consiliului de Securitate rus. El a subliniat că decizia finală de instalare a componentelor sistemului european de apărare antirachetă în România, Turcia şi Polonia le revine acestor state suverane. "Nu suntem mulţumiţi de deciziile acestor ţări, dar este important ca popoarele lor să ştie că vor deveni ostaticele practicilor americane iresponsabile", a spus Lukianov. Decizia Statelor Unite de a crea un sistem european de apărare antirachetă constituie o sursă de fricţiuni în relaţiile ruso-americane. În prezent, americanii au pe teritoriul lor două sisteme strategice de apărare, unul în Alaska și celălalt în California, și lucrează la construirea celui de-al treilea în Europa. Rusia deţine doar un sistem similar, amplasat în regiunea Moscovei. Moscova insistă să primească garanţii cu carcter constrângător în plan juridic prin care să se arate că sistemul european nu este îndreptat împotriva Rusiei, după ce NATO i-a oferit asigurări că nu este cazul. La sfârşitul lui mai, Moscovei i-a fost refuzată participarea la o conferinţă internaţională asupra apărării antirachetă. Ministerul rus şi-a exprimat îngrijorarea faţă de această abordare, în timp ce lucrările de instalare a elementelor scutului SUA-NATO continuă în Europa, afirmând că acesta ar putea să "încalce echilibrul strategic şi să sublmineze stabilitatea internaţională". Președintele rus Vladimir Putin a declarat marţi, într-un discurs susţinut la o reuniune cu ambasadorii ruşi, că relațiile dintre Statele Unite și Rusia "nu sunt într-o formă bună", în contextul în care Washingtonul nu vine în întâmpinarea încercărilor Moscovei de a "acționa de pe un picior de egalitate".

Liderul grupării teroriste desprinse din Al-Qaida, autointitulată SIIL, a făcut apel la toţi musulmanii din lume să pună mâna pe arme şi să vină în noul califat creat pe teritoriile ocupate recent în Siria şi Irak.

Proclamând „o nouă eră”, una în care musulmanii vor triumfa, Abu Bakr Al-Bagdadi a inițiat chemarea la jihad (lupta sfântă), într-un mesaj audio de circa 20 de minute, postat online în cursul zilei de marţi.  A fost primul mesaj al acestuia de la numirea în funcţia de lider suprem al noului califat, eveniment ce a avut loc duminică, la numai câţiva zeci de kilometrii de capitala Irakului, Bagdad.  Bagdadi şi-a asumat funcţia cu conotaţii istorice de calif, folosind mesajul pentru a-şi impune autoritatea peste toţi musulmanii din lume. Acesta i-a îndemnat pe adepţii Profetului să răzbune nedreptăţile comise împotriva religiei islamice. „Îngroziți orice inamic al lui Allah şi căutaţi moartea în locuri unde v-aţi aştepta să o găsiţi”, a spus acesta. „Fraţii voştrii din fiecare colţ de lume se aşteaptă ca voi să-i salvați.”  Înregistrarea audio intitulată „ Un mesaj către mujahedini și naţiunea musulmană în luna Ramadanului” a fost postată online prin intermediul braţului armat al grupării.

Chiar dacă succesul recent al mişcării SIIL ar putea părea tentant pentru mulți militanți, în ultima vreme au apărut neînțelegeri în rândul luptătorilor, unele grupuri islamiste respingând anunțul, din motivul că „termenii pentru întemeierea unui califat nu au fost îndepliniți”, avertizându-i pe cei tentați să se alăture grupării să stea deoparte.