Aplicaţia pentru înscrierea în Start-Up Nation 2018 poate fi testată

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) a anunţat că aplicaţia electronică a Programului „Start-Up Nation-2018” poate fi testată începând de vineri, timp de trei zile, potrivit unui comunicat de presă citat de Mediafax.

„Începând de vineri, 14 decembrie 2018, ora 11.00, şi până duminică, 16 decembrie 2018, ora 20.00, planul de afaceri on-line, pregătit în vederea lansării programului Start-up Nation, poate fi testat accesând link-ul TEST: https://startupnation2018.testare.aippimm.ro”, se scrie în comunicatul de presă al ministerului.

Aplicanţii se pot familiariza cu secţiunile planului de afaceri, pot experimenta descărcarea şi încărcarea de documente în aplicaţie.

În cazul în care constată disfuncţionalităţi, utilizatorii le pot semnala la adresa de e-mail  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .

Aplicaţia poate fi deschisă în a doua jumătate a lunii decembrie, conform unui anunţ anterior al MMACA. Aplicaţia va rămâne deschisă timp de 30 de zile.

Alocaţia Financiară Nerambursabilă pentru Start-Up Nation este de maximum 200.000 lei/beneficiar şi poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societăţile neplătitoare) aferente proiectului.

Calcularea punctajului planului de afaceri se face în timp real şi transparent, conform grilei de evaluare. Punctajul minim pentru a fi acceptat de principiu în vederea verificării administrative şi a eligibilităţii este de 50 de puncte din maximum 100 de puncte posibile.

Pot beneficia de prevederile Programului Start-Up Nation 2018 societăţile înfiinţate după data de 30 ianuarie 2017, care activează în domeniul producţiei, industriilor creative, serviciilor şi comerţului. Pentru a participa la program, societăţile trebuie să creeze cel puţin un loc de muncă cu normă întreagă pe perioadă nedeterminată şi să menţină locul de muncă ocupat cel puţin doi ani după finalizarea implementării proiectului.

 corectnews.com

 

 

 

 

 

Read more...

De astăzi se închid toate casieriile fizice ale ING Bank

ING Bank se concentrează pe realizarea tranzacțiilor online de luni, 29 octombrie, închizând toate casieriile fizice și transformând sucursalele în unităţi de tipul self-service, informează Mediafax, consultat de Știripesurse.ro.

Banca a anunţat pe parcursul anului că principalul canal de tranzacţionare devine ING Home’Bank, în timp ce Self’Bank-urile au noi tipuri de ATM-uri, care înlocuiesc casieriile tradiţionale.

Clienţii ING pot să depună numerar folosind cardul ING ataşat contului (lei sau euro) direct la ATM-urile ING, pot să îi transfere prin ordin de plată - dacă au banii într-un cont la o altă bancă sau pot să transfere instant banii (lei) pe care îi au la alte bănci prin funcţionalitatea „Portează-ţi banii“ din ING HomeBank - serviciul ING de internet banking.

Conturile clienţilor ING vor putea să fie alimentate de către alte persoane direct la ATM-urile ING, pe baza unui cod de depunere ce poate fi solicitat în ING Office, pentru lei începând din 1 noiembrie 2018 sau prin transfer bancar. Clienţii îşi vor putea vedea şi gestiona ratele la credite direct din HomeBank.

Conform unei evaluări din 2017, clienţii ING din segmentul de retail au folosit deja canalele digitale pentru 99% din tranzacţiile de bază. La casierii, numai 1% dintre clienţi retrăgeau banii şi 5% îi depuneau în cont. Pe de altă parte, frecvenţa cu care un client accesează ING Home’Bank este în medie de o dată la două zile, în schimb nu vizitează un office mai des de o dată pe an.

Anul trecut numărul de interacţiuni şi solicitări venite de pe mobil către bancă s-a dublat, potrivit informaţiilor transmise de bancă.

 

 

 

 

Read more...

Sfaturile Băncii Mondiale pentru România, după 20 de ani

În cel mai surprinzător mesaj de până acum al Băncii Mondiale, Hans Timmer, economistul-şef al instituţiei de la Washington care a cerut României timp de 20 de ani să închidă cu orice preţ întreprinderile industriale aflate în dificultate, constată acum că satele sunt goale şi au rămas numai bătrânii, scrie Ziarul Financiar.

„Trebuie să luaţi măsuri în aşa fel încât să faceţi din nou ţara atractivă pentru tineri. Satele din Macedonia, din România au rămas goale, sunt case părăsite, au rămas aici numai oamenii bătrâni care nu sunt în stare să plece în Vest. Guvernele trebuie să investească în bunuri publice de calitate, să atragă tinerii, să le ofere condiţii bune de educaţie şi sănătate astfel încât aceştia să contribuie la fondurile de pensii şi sănătate“, a spus vineri la Bucureşti Hans Timmer, economist-şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

Timmer a venit să explice că Banca Mondială este foarte preocupată de inega­lităţile în creştere din Europa şi că soluţia este impunerea progresivă a veniturilor.

Sistemul de taxare şi de contribuţii sociale trebuie să devină mai progresiv, adică pentru veniturile mai mari să fie aplicate taxe şi contribuţii sociale mai mari, pentru a reduce inegalităţile şi pentru a putea ajuta tinerele generaţii, a spus el. „Există o anxietate generală în Europa, oamenii nu mai au încredere în viitor, iar în Europa de Est tinerii pleacă în masă în străinătate. Trebuie ca sistemul fiscal şi social să fie schimbat, trebuie să le creăm condiţii să rămână în ţările lor, să vrea să trăiască aici. Pentru aceasta, trebuie un sistem de taxare şi de contribuţii sociale mai progresiv, adică la venituri mai mari să fie plătite rate de impozitare şi rate de contribuţii mai mari“, a spus Timmer în cadrul unei conferinţe unde a fost prezentat un studiu al Băncii Mondiale privind distribuţia veniturilor în societate în Europa şi Asia.

El a refuzat să spună direct dacă România ar trebui spre exemplu să renunţe la cota unica de impu­nere, redusă anul acesta de la 16% la 10%, dar a subliniat că tot pachetul de taxe şi con­tribuţii sociale trebuie regândit astfel încât cei care câştigă mai mult să plătească un pro­cent mai mare de taxe şi contribuţii sociale.

România a introdus cota unică în 2004, adică se impozitează cu aceeaşi rată, acum de 10%, orice venit, fie salariul minim de 1.900 de lei brut, fie un salariu de 190.000 de lei pe lună. Anterior, erau 5 praguri de impozitare, cu deductibilităţi, ultimul prag fiind la 36% pentru veniturile mari.

Poziţia Băncii Mondiale este surprin­zătoare, această instituţie fiind până acum împreună cu Fondul Monetar Inter­naţional vectorii de impu­nere a reducerii rolului statului în economie şi a încurajării pieţelor libere, oricare ar fi efectele sociale.

Acum Banca Mon­dială începe, prin tot mai multe studii, să măsoare efectele politicilor pe care le-a promovat în Europa Centrală şi de Est.

Cu cea mai mică rată a impozitului pe venit din Uniunea Europeană, de 10%, România strânge din impozitul pe venit doar 3,5% din PIB, pe când Germania sau Franţa, unde ratele de impunere sunt progresive, adică la salariile cele mai mari se plăteşte chiar şi 50% impozit pe venit, strâng 9% din PIB din impozitul pe venit.

Economistul-şef al Băncii Mondiale spune că, la 10 ani de la criza financiară internaţională din 2008, deşi economiile şi ratele de ocupare şi-au revenit la nivelul de dinainte de criză, anxietatea populaţiei creşte. La aceasta se adaugă precaritatea joburilor apărute ca urmare a dezvoltării noilor tehnologii cum ar fi Uber sau alte aplicaţii de sharing.

„Vedem o distrugere a joburilor de mijloc. Este cerere fie pentru slujbele de rutină, manuale, fie pentru cele de înaltă creativitate. Există o presiune uriaşă pe clasa de mijloc. Ca urmare, avem o inegalitate în creştere în Europa între tineri, care ori nu îşi găsesc de muncă, ori au de cele mai multe ori joburi precare, part-time, şi cei mai în vârstă. Munca devine fragmentată, jobu­rile se schimbă des, iar aceasta afectează posibili­tatea angajaţilor de a-şi lua un credit, a de a-şi face o familie. De aici sentimentul de anxietate în creştere“, a explicat economistul Băncii Mondiale.

El a mai explicat că se discută tot mai intens la nivel mondial despre „venitul universal“, adică un venit minim care să fie acordat fiecărui cetăţean. „Mai mult ca în oricare parte a lumii, europenii vor egalitate, este nevoie de siguranţă socială (social safety net - n. red.). Pentru aceasta, este nevoie de regândirea sistemelor de taxare în sensul introducerii sau creşterii impozitării progresive“, a spus Timmer.

 

 

 

 

Read more...
Subscribe to this RSS feed