România, identificată cu una dintre cele mai mari dobânzi anuale efective din Uniunea Europeană

România a fost identificată cu una dintre cele mai mari dobânzi anuale efective (DAE) din întreaga Uniune Europeană, respectiv cu 30341% (treizeci de mii trei sute patruzeci şi unu la sută), pentru un credit de 180 euro acordat de către o instituţie financiar-nebancară (IFN) pe o perioadă de 30 de zile, relevă un studiu privind creditarea în România realizat de Asociaţia Credere, la solicitarea Finance Watch Bruxelles.

„Ambiguitatea costurilor, ascunderea unor costuri sau îndreptarea consumatorilor către produse de creditare cu un cost mai ridicat sunt doar câteva dintre problemele identificate la nivel naţional şi care încalcă, în mod flagrant, legislaţia în vigoare. Au fost identificate elemente de dezinformare a consumatorului şi de publicitate înşelătoare. Cu titlu de exemplu, două bănci din România promovau acordarea de credite de consum cu dobândă de 8%, fără a informa consumatorul că dacă nu îndeplinea anumite condiţii noua rata de dobândă era de aproximativ 14%. Spre deosebire de alte ţări europene, obţinerea modelului de contract anterior semnării, cu mici excepţii, este extrem de greu de realizat. Reprezentaţii unor entităţi financiare au recunoscut că încurajează consumatorii să semneze contractul pe loc, fără o analiză în prealabil a acestuia”, se arată într-un comunicat al asociaţiei remis luni AGERPRES.

Potrivit sursei citate, toate aceste aspecte reprezintă o încălcare a legislaţiei în domeniul protecţiei consumatorilor şi necesită intervenţia Comisiei Europene pentru îmbunătăţirea instrumentelor de protecţie pe care trebuie să le aibă la dispoziţie împrumutaţii din România.

Asociaţia Credere, la solicitarea Finance Watch Bruxelles, a documentat un număr de 32 de cazuri prin metoda mystery shopping. În perioada iunie-august 2020 a fost analizat comportamentul a 10 bănci şi 14 instituţii financiar-nebancare (IFN) în privinţa procesului de creditare, atât în mediul online, cât şi direct în sucursalele entităţilor financiare.

„Un astfel de studiu a fost realizat şi în ţări precum Spania sau Irlanda, fiind o acţiune coordonată la nivel european, în contextul în care Comisia Europeană analizează modificarea Directivei Creditelor de Consum 2008/48 (transpusă în România prin OUG 50/2010). Prin urmare, principalul act normativ din România care reglementează acordarea de credite ar putea fi modificat în viitorul apropiat, la iniţiativa Comisiei Europene” precizează Asociaţia.

Prin raportare la studiile derulate în România, Spania şi Irlanda, rezultă că o mare parte dintre entităţile financiare nu oferă informaţii pre-contractuale suficiente înainte de acordarea unui credit. De cele mai multe ori, informaţiile prezentate sunt neclare, iar 60% dintre consumatori nu pot face o alegere informată atunci când accesează un credit.

De asemenea, doar 1 din 50 declară că a primit sfaturi pe acest aspect din partea ofiţerului de credit şi doar 13% dintre consumatori au fost sfătuiţi în legătură cu tipul de produs de creditare care se mulează pe nevoile şi situaţia personală. Nu în ultimul rând, neregulile pe piaţa creditului de consum sunt mai accentuate în cazul creditelor acordate de către IFN-uri în mediul online.

„Studiul confirmă necesitatea urgentă de a revizui Directiva 2008/48 privind creditele de consum (…) pentru a contracara practicile abuzive care agravează problema supraîndatorării cu care se confruntă consumatorii europeni”, spune Benoît Lallemand, secretar general Finance Watch.

Având la bază studiile realizate în România, Spania şi Irlanda, Finance Watch, după consultarea membrilor organizaţiei (inclusiv Credere) a lansat o serie de recomandări către Comisia Europeană pentru modificarea Directivei 2008/48 privind creditele de consum (transpusă în România prin OUG 50/2010).

Astfel, modificările vizează îmbunătăţirea informaţiilor pre-contractuale oferite consumatorilor înainte de acordarea creditului, reguli noi testate de consumatori privind conţinutul, formatul şi prezentarea informaţiilor pre-contractuale către consumatori (modificarea FEIS) şi definirea clară a momentului când trebuie furnizate consumatorilor informaţii pre-contractuale. Acestea ar trebui să se realizeze cu cel puţin 48 de ore înainte de momentul când consumatorul va încheia un contract de credit.

Alte modificări vizează îmbunătăţirea consilierii şi a „potrivirii” produsului de creditare; introducerea de cerinţe de guvernanţă a produsului; limitarea practicilor publicitare defectuoase; asigurarea de practici corespunzătoare de evaluare a bonităţii prin reguli
detaliate; extinderea scopului Directivei 2008/48 (CCD); includerea tuturor entităţilor nebancare în domeniul de aplicare al directivei; crearea de reguli pentru piaţa de credite online.

 

 

 

 

Read more...

Criza IMM-urilor: Insolvența bate la ușă

2021 va fi anul în care multe companii, în special din zona IMM-urilor, vor fi nevoite să găsească soluţii pentru plata datoriilor restante, rostogolite din anul trecut, scrie ZF.ro.

Potrivit Sierra Quadrant, pentru multe dintre ele, chiar şi în condiţiile revenirii economiei pe linia de plutire, misiunea va fi una cu adevărat imposibilă, iar numărul insolvenţelor va atinge un nivel semnificativ.

În 2020, pe fondul pandemiei, firmele au acumulat datorii, şi-au rostogolit creanţele. Multe dintre ele au încercat să se reinventeze, însă criza a spulberat multe domenii de activitate, precum comerţul tradiţional, HORECA, industria de evenimente etc.

,,Multe companii, aflate pe pierdere înainte de criză, au primit un ajutor nesperat. Au ţinut afacerea în funcţiune pentru că au beneficiat de ajutorul oferit de stat. Din păcate, în 2021, sprijinul statului se va diminua treptat şi se va axa către companiile care au potenţial, astfel că din economie vor dispărea multe IMM-uri, mai ales din zona serviciilor afectate de pandemie. Multe firme vor fi cu spatele la zid, vor trebui să îşi restructureze afacerile’’, arată analiza Sierra Quadrant.

Scăderea numărului dosarelor noi de insolvenţă, în 2020, cu 12,72% faţă de anul precedent, de la 6.524 în 2019 la 5.694 în 2020, trebuie pusă, astfel, pe seama facilităţilor oferite de Guvern şi a blocării activităţii instanţelor.

În acest an, potrivit estimărilor companiei, nu este exclus să atingem un nivel al insolvenţelor similar cu cel înregistrat în urmă cu 10 ani.

Compania de restructurare a afacerilor estimează că, în total, aproape 60.000 de firme se vor afla sub semnul restructurării (insolvenţă, concordat preventiv, faliment, suspendarea activităţii etc.), pe fondul scăderii sprijinului oferit de stat şi accesului dificil la liniile de finanţare bancară.

,,Experienţa noastră de 24 de ani în segmentul reorganizării companiilor ne arată că, din păcate, pentru multe firme moratoriile privind amânarea taxelor şi impozitelor şi suspendarea plăţii facturilor şi leasing-urilor, dincolo de infuzia de lichiditate asociată în principal cu cheltuielile salariale, le-au făcut mai mult rău decât bine. Au salvat locuri de muncă, au oferit un necesar ajutor social angajaţilor, dar din prisma mecanismelor economice, au înrăutăţit şansele de redresare a firmelor, rostogolind şi crescând datoriile’’, afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

În 2020, pandemia a afectat în principal firmele mici şi mijlocii, slab capitalizate şi prost manageriate. Cele mai multe s-au confruntat cu probleme serioase de cash-flow, în condiţiile blocajului financiar şi al imposibilităţii de a accesa credite bancare, 4 din 5 IMM-uri fiind nebancabile.

Chiar dacă numărul dosarelor de insolvenţă a fost mai mic, impactul economic a crescut semnificativ.

Cifra de afaceri a companiilor care au deschis insolvenţe anul trecut a atins 1 mld.euro, cu 25% mai mare decât în 2019, iar valoarea activelor implicate se cifrează la 1,6 mld.euro, cu peste 30% mai mare decât în 2019.

Anul trecut, cele mai multe insolvenţe au fost în HORECA, industrie, retail, energie, auto, în Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Timişoara.

În 2021, studiul estimează că, dincolo de aceste domenii, vor fi afectate de insolvenţe şi domeniile conexe, de la transportul aerian la agricultură, auto (piese şi subansamble) şi turism.

,,Prelungirea pandemiei, creşterea inflaţiei, scăderea consumului, accentuarea blocajului financiar, dinamica cursului valutar şi, mai ales reducerea ajutorului oferit de stat creează, în 2021, condiţiile unei furtuni perfecte din care prea puţini vor ieşi la liman’’, arată analiza Sierra Quadrant.

Dincolo de efectele pandemiei, cum peste 90% dintre firme sunt slab capitalizate, marea problemă o va reprezenta blocajul financiar, fapt care va afecta puternic cashflow-ul acestora.

Potrivit unui studiu realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, mai mult de jumătate din IMM-urile româneşti au întâmpinat probleme la încasarea facturilor în 2020.

Durata medie de plată a facturilor a crescut la 120 de zile, faţă de 115 zile în 2019.

58% dintre reprezentanţii companiilor din România, chestionate la finele anului trecut într-un barometru Sierra Quadrant, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.

Luna martie va reprezenta, pentru multe companii, un moment important, în care patronii sau acţionarii vor trebui să decidă dacă mai continuă afacerile sau închid porţile business-ului.

Pe 31 martie va expira termenul până la care firmele vor putea accesa procedurile de eşalonare sau amnistie fiscală a datoriilor către stat.

În cazul amnistiei pentru dobânzi, penalităţi şi accesorii, potrivit OUG nr. 69/2020 şi prelungită prin OUG 229/2020, contribuabilii vor trebui să facă dovada achitării obligaţiilor fiscale principale restante, până la data de 31 martie 2021.

Obligaţia include accesoriile restante care nu pot beneficia de amnistia fiscală, depunerea tuturor declaraţiilor fiscale şi depunerea cererii de anulare a accesoriilor pentru care se aplică procedura amnistiei până la data de 31 martie 2021, sub sancţiunea decăderii.

Amnistia se aplică nu doar pentru obligaţiile datorate ANAF, ci şi pentru obligaţiile bugetare administrate de alte instituţii sau autorităţi publice, cum ar fi Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

,,Va fi un moment semnificativ pentru că vom vedea câte dintre firme îşi vor asuma un plan de restructurare a afacerilor, altfel spus câte dintre ele sunt dispuse să continue business-ul în 2021’’, afirmă analiştii de la Sierra Quadrant.

Dincolo de datoriile la stat, patronii/acţionarii vor trebui să ia o decizie, pînă pe 15 martie, şi în privinţa continuării suspendării ratelor şi a leasingurilor, mai cu seamă că acestea au acumulat dobânzi în 2020.

,,Pentru mulţi va fi aproape imposibil să mai beneficieze de aceste facilităţi, în condiţiile în care perioada maximă de suspendare a ratelor de 9 luni include şi perioada pentru care au fost suspendate creditele în 2020, astfel că băncile vor avea o reală problemă cu creditele neperformante.’’, explică experţii.

Potrivit datelor CSALB, 560.000 de debitori au beneficiat de moratorii legislative şi private până acum, adică 14,7% din totalul creditelor acordate de sectorul bancar.

Vestea bună este că mulţi dintre antreprenori au învăţat lecţia crizei şi că, în ultimele luni, au luat măsurile necesare de restructurare, în afara insolvenţei.

,,Numărul foarte redus de insolvenţe arată, dincolo de efectul pozitiv al măsurilor de susţinere, că multe dintre companii au căutat căile alternative pentru a-şi reorganiza afacerile, tot mai multe apelând la concordatul preventiv. O soluţie pe care am promovat-o intens în contextul pandemiei şi pe care o vedem drept o soluţie optimă pentru ieşirea din criză’’, afirmă Ovidiu Neacşu.

2020 a adus, pe de altă parte, o îmbunătăţire a disciplinei financiare. Datele BNR arată că băncile au refuzat la plată cecuri şi bilete la ordin de 2,27 mld. lei, în scădere cu 30% faţă de anul precedent.

,,În pandemie, mulţi oameni de afaceri au devenit mai responsabili, mai atenţi la dinamica business-ului. Pentru mulţi a fost ca un duş rece şi cred că, din această perspectivă, în 2021, lucrurile vor evolua pe o tendinţă pozitivă. Mediul economic se va rarefia, vor dispărea multe dintre firmele cu probleme, un lucru bun pentru sănătatea economică a României. Potenţialul de revenire economică va fi atins doar dacă, dincolo de reformele absolut necesare din sectorul public, mediul privat îşi va restructura lanţurile economice, îşi va adapta activitatea la noua realitate economică’’, a mai declarat Ovidiu Neacşu.

 

 

 

 

Read more...

Campanie de reduceri cu 30% a biletelor pentru zboruri în perioada sărbătorilor de iarnă

Transportatorul aerian de pasageri Blue Air a anunţat luni o campanie de reduceri de 30% pentru toate rezervările la zboruri către şi dinspre destinaţiile româneşti, inclusiv la zborurile interne din România, cu date de călătorie până la 31 ianuarie 2021.

Campania de reduceri a debutat luni şi are loc până miercuri inclusiv, potrivit unui comunicat al Blue Air.

Intitulată „România vine acasă cu Blue Air”, campania de reduceri se adresează românilor care îşi doresc să revină în ţară cu ocazia sărbătorilor de iarnă, atât în minivacanţa de 1 decembrie, cât şi pentru Crăciun şi Anul Nou.

Toate rezervările făcute în cadrul campaniei includ posibilitatea unei singure modificări ulterioare a datelor de zbor fără plata taxei de schimbare a datelor de călătorie, se menţionează în comunicatul Blue Air.

În timpul zborului şi al operaţiunilor de îmbarcare şi debarcare, Blue Air implementează la bord toate măsurile de siguranţă sanitară, precizează compania.


 

 

 

Read more...
Subscribe to this RSS feed

Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home4/albaiuli/public_html/libraries/joomla/filter/input.php on line 686


Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home4/albaiuli/public_html/libraries/joomla/filter/input.php on line 686