Cele 7 joburi ciudate pe care oamenii le vor avea în viitor

În timp ce unele locuri de muncă sunt preluate de maşini şi inteligenţă artificială, altele sunt generate chiar de acestea. Grupul de consultanţă în business Cognizant prezice că în următorii 10-15 ani, 12% dintre joburile din Statele Unite, vor fi preluate de roboţi şi de sisteme automatizate, informează Business Insider, consultat de Mediafax.

Totuşi, nu este totul pierdut, încât grupul prezice că revoluţia tehnologică va generea 21 de milioane de joburi noi ca rezultat al noilor tehnologii. Pentru a domoli frica oamenilor şi pentru a ne ajuta să avem o perspectivă de viitor, Cognizant prezintă 7 de posibile noi locuri de muncă ce se pot materializa în următorii ani.

1. Investigator de date

Aceşti analişti profesionişti de date vor analiza informaţii adunat prin device-urile cuprinse în Internet of Things, pentru a genera către business-uri şi organizaţii, noi perspective cu privire la clienţi, după analizarea datelor. Această profesie nu este neapărat una nouă, încât companiile deja investesc timp şi bani în analizarea datelor pentru a oferi clienţilor cel mai personalizat produs. Dar investigatorii de date ai viitorului vor duce această analiză la alt nivel, sortând datele adunate de robotul „Alexa” de la Amazon, spre exemplu, pentru a găsi modalităţi mai bune de a servi clienţii.

2. Walker/Talker

Acest job este potrivit pentru un viitor în care, mulţumită biotehnologiei, oamenii vor trăi mai mult ca niciodată şi în care va exista un segment demografic foarte mare de populaţie îmbătrânită. Toţi aceşti oameni în vârstă vor avea nevoie de cineva cu care să vorbească, iar acest job va fi exact cum sună, angajaţi care se vor plimba în compania oamenilor bătrâni care au nevoie de companie şi îi vor asculta vorbind despre nepoţi şi zilele bune de demult.

3. Analist cyber-city

Pentru a întreţine toate cyber-city-urile care vor exista, informaţia digitală va trebui să „zboare” în mod eficient în jurul oraşelor. În oraşele viitorului, datele colectate de la milioane de senzori vor menţine în funcţiunile serviciile de tip smart-city. Oraşul, de asemenea, este „viu” şi colectează date biologice, date personale şi date legate de bunuri. Dacă un senzor din oraş care urmăreşte bioritmul maselor se defectează, un analist de cyber-city trebuie să fie acolo pentru a-l repara.

4. Constructor de realitate augumentată

Aceştia vor fi „pionieri”, exact precum Shakespeare în timpul său. Un astfel de constructor se va ocupa de modul cum generaţiile vor experimenta entertainementul în viitor. Artistul va fi responsabil pentru scrierea, creearea design-ului şi construcţia momentelor din realiatea augumentată pe care vor dori clienţii să le experimenteze.

5. Manager de dezvoltare pentru un business de inteligenţă artificială

Acest job este „singurul lucru pe care inteligenţa artificială nu îl va putea face în viitorul apropiat”, şi-anume să se vândă pe ea însăşi, scrie Cognizant. Această persoană va fi practic agentul de vânzări al unui business care se  ocupă cu producţie, dezvoltare şi vânzare tehnologie de inteligenţă artificială.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

Read more...

Grampet Group îşi asumă plata contribuţiilor pentru angajaţii săi

Grampet Group, cel mai mare grup feroviar privat din România şi din Europa de Sud-Est, îşi asumă plata contribuţiilor pentru angajaţii săi, astfel încât salariile celor 7.100 de angajaţi nu vor scădea de la 1 ianuarie 2018, anunţă azi reprezentanţii holdingului feroviar privat din ţara noastră, potrivit Agerpres.
"Grampet Group, o companie cu capital privat 100% românesc, cu  7.100 de angajaţi în industria feroviară, anunţă că a luat decizia de a conserva veniturile nete ale angajaţilor, menţinând de la 1 ianuarie 2018 acelaşi nivel de salarizare pentru angajaţii săi ca în prezent",a anunțat omul de afaceri Gruia Stoica, principalul acționar a  grupului feroviar privat.
Compania a plătit la bugetul consolidat de stat peste 300 de milioane de euro în taxe şi impozite în ultimii zece ani.
Guvernul a aprobat, recent, prin modificarea Codului Fiscal, o serie de măsuri privind impozitarea IMM-urilor, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale.
Astfel, de la 1 ianuarie 2018, contribuţiile sociale trec de la angajator la angajat iar impozitul pe venit scade de la 16% la 10%.
 Potrivit sursei: "Nivelul contribuţiilor plătite pentru salariul brut urmează să scadă cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, însă din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. Astfel, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului, iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale."
Pe de altă parte, executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care obligă toţi angajatorii ca, începând din 20 noiembrie, să iniţieze negocieri colective pentru menţinerea valorii nete a salariilor în plată în urma transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. 

Read more...

Ministerul Agriculturii sesizează Consiliul Concurenței pentru a analiza scumpirea alimentelor

Consiliul Concurenței a fost sesizat în privința scumpirilor apărute la alimente, în special la ouă, carne și produse lactate, întrucât analizele Ministerului Agriculturii nu au scos în evidență motive obiective care să determine majorări de prețuri, iar instituția nu are instrumente și prevederi legale pentru a interveni pe piață, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

"Am sesizat Consiliul Concurenței pentru a analiza situația pe care am găsit-o în piață în această perioadă, referitoare la scumpirile produselor alimentare, la ouă, lapte, produse din lapte — și aici vorbim în special de unt, întrucât din analizele pe care le-am făcut am constatat că nu sunt motive obiective care să determine creșterea de prețuri. Cerem sprijinul Consiliului Concurenței pentru a vedea dacă nu cumva sunt elemente care vizează o înțelegere între comercianți, pentru că altfel nu se explică. Ministerul Agriculturii a transmis deja o adresă oficială către Consiliul Concurenței în care solicită instituției să analizeze scumpirea alimentelor", a precizat Petre Daea.

Acesta susține că "a luat la pas" în aceasta perioadă mai multe piețe și magazine din București și a constatat "anomalii și lucruri de neînțeles", în condițiile în care nu au fost înregistrate creșteri în costurile de producție, însă prețul alimentelor s-a dublat la raft, în unele cazuri.

"Am mers în piețe și în magazine și am văzut care sunt prețurile la raft. Ne-am dus la producători ca să vedem care sunt costurile de producție și dacă în costuri au apărut modificări, ca urmare a scumpirii vreunui element ce compune costul de producție și am constatat că nu există. Poate doar acele mici modificări care apar în fiecare an, când temperaturile scad, dar care nu justifică scumpirile din piață. De aceea am solicitat Autorității de Concurență să facă o analiză, pentru a vedea dacă nu sunt alte cauze, întrucât Ministerul Agriculturii nu are instrumente și nici prevederi legale pentru a interveni pe piața. Este o preocupare a mea, pentru a descifra cauzele scumpirii alimentelor, în condițiile în care nu sunt creșteri pe costurile de producție. De exemplu, carnea de porc a scăzut la producători, iar la raft crește. Oul pleacă de la producător cu 36 de bani și ajunge la raft cu un leu, iar la unt este o situație similară. Sunt anomalii și lucruri de neînțeles", a explicat ministrul Agriculturii.

Creșterea tarifelor la energie și carburanți, dar și o depreciere rapidă a leului, au însemnat costuri în plus pentru producători și transportatori și, implicit, prețuri mai mari la raft pentru principalele produse alimentare, însă nu o dublare a acestora. Ouăle au ajuns să coste în prezent peste un leu bucata, iar prețul untului aproape că s-a dublat și el.

Citește mai departe pe corectnews.com

 

 

 

Read more...
Subscribe to this RSS feed