Pretul final al gazelor pentru populatie va creste cu 1-2% de la 1 aprilie

Tariful final al gazelor pentru populație va crește cu 1-2% de la 1 aprilie, când prețul gazelor de producție internă va fi liberalizat, a declarat Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energie (ANRE), într-o dezbatere pe această temă, informează Agerpres.

"ANRE va continua să fixeze prețul final pentru consumatorii casnici de gaze. Prețul va fi stabilit anual, urmând ca eventualele diferențe să fie recuperate anul următor", a explicat Havrileț.

El a arătat că, în următoarele zile, până la sfârșitul săptămânii, ANRE va emite un ordin în care va aproba un preț final reglementat pe care furnizorii pentru piața reglementată vor trebui să îl respecte.

"Practic, în ceea ce privește prețul final, de la 1 aprilie va fi o ajustare modică de 1-2% pentru consumatorii casnici pentru întregul an gazier de acum încolo până la 1 aprilie 2018. Dacă în această perioadă vor fi diferențe mari față de prețul pe care îl stabilim acum, vom discuta la momentul respectiv dacă este nevoie sau nu de o nouă ajustare, dar nu mai puțin de 5%. Nu discutăm decât dacă vor fi diferențe mai mari de 5% față de acest preț", a subliniat șeful reglementatorului.

Havrileț a mai spus că ANRE va calcula prețul final de la 1 aprilie pornind de la prețul actual de 60 de lei pe MWh pentru gazele de producție internă, însă, pe viitor, autoritatea nu va mai putea da prețuri de referință.

"Considerăm că acest preț este o bază foarte bună pentru a se forma prețurile în mod liber și vom vedea anul viitor dacă a crescut, cu cât a crescut", a apreciat președintele ANRE.

Totodată, el a explicat că, dacă pe parcursul următorului an gazier, adică aprilie 2017 — aprilie 2018, vor fi diferențe foarte mari între prețul pieței și cel pe care l-a luat în calcul ANRE pentru prețul final, se ia în calcul posibilitatea unor ajustări trimestriale sau semestriale.

"Aceasta dacă vor fi diferențe mai mari de 5%. Dacă nu vor fi diferențe mai mari de 5%, vom merge așa până anul viitor și vom vedea atunci", a mai arătat Havrileț.

El a susținut că nu există riscul ca prețul gazelor de producție internă să ajungă la nivelul celor de import, atâta vreme cât necesarul de import este de circa 2% la nivelul unui an.

În urmă cu două săptămâni, Emil Calotă, vicepreședinte al ANRE, a declarat că liberalizarea pieței gazelor nu este legată doar de evoluția prețurilor, ci trebuie privită ca o transformare într-o piață care funcționează după regulile de competiție.

"La gaze, liberalizarea de care vorbim — aici se fac multe comentarii și confuzii — nu înseamnă neapărat cum evoluează prețurile, este de fapt formula de a simplifica o decizie și un proces extrem de complicat în a înlocui transformarea unui sector vital pentru România, care este sectorul de gaze, într-un sector funcțional pe principiile economiei de piață. Liberalizarea nu înseamnă doar cum evoluează prețul, ci înseamnă ce mecanisme am pus la punct să funcționeze piața după regulile de competiție, care sunt regulile pe care jucătorii trebuie să le respecte și cum funcționează piețele principale, secundare și derivate în sectorul respectiv, cum asiguri protecția unei categorii de consumatori și cum creezi o predictibilitate din punctul de vedere al evoluției inputurilor economice, care, sigur că da, până la urmă înseamnă prețuri și tarife", a spus Calotă.

Potrivit acestuia, discuțiile din spațiul public legate de liberalizarea pieței gazelor nu trebuie reduse la mărirea sau micșorarea prețurilor.

"Nu trebuie să simplificăm, să spunem mărim, micșorăm sau nu prețul. Când vorbim de liberalizare, trebuie să spunem cât de funcțională e o piață dereglementată, unde intervenția statului se rezumă, după ce a definit politici și strategii, la a face reguli și a urmări ca ele să fie respectate", a continuat Emil Calotă.

corectnews.com

 

 

 

 

 

 

 

Read more...

Cretu: Avem 0% absorbtie europeana pentru cele 23 de miliarde pe care Romania le are la dispozitie

Comisarul european pentru Politică regională, Corina Crețu, a anunțat că va discuta cu Guvernul român despre situația absorbției fondurilor europene aferente exercițiului financiar 2014 - 2020, afirmând că există îngrijorări în acest sens, informează Agerpres.

"Îngrijorările există de la începutul exercițiului financiar 2014 — 2020. Ne aflăm în martie 2017. Avem 0% absorbție europeană pentru aceste 23 de miliarde (de euro — n.r.) pe care România le are la dispoziție. În principal, ne preocupă ca instituțiile de management și control să fie cât mai curând acreditate, pentru că numai astfel România poate trimite facturi și noi putem plăti facturi. Mă interesează și voi încerca să aflu de ce merge așa de încet rata de contractare, pentru că sunt și alte state, de pildă, care nu au încă acreditate aceste instituții, dar Irlanda, de exemplu, a contractat 80% din suma pentru 2014 — 2020. În România media de contractare este de 5%. Pentru mine indicatorii principali sunt rata de contractare și cât se plătește pe teren pentru beneficiari. Acestea vor fi principalele teme de discuție cu Guvernul", a declarat comisarul european, la finalul întâlnirii de la Parlament cu membri comisiilor reunite pentru afaceri europene din Camera Deputaților și Senat.

Întrebată dacă a primit explicații pentru aceste întârzieri din partea autorităților române, Crețu a spus că "toate Guvernele întâmpină dificultăți".

"Este o politică complicată, deci nu aș arăta cu degetul. Cred că trebuie să lucrăm împreună să rezolvăm aceste lucruri", a precizat ea.

Corina Crețu a menționat că autoritățile române beneficiază de ajutorul unor experți din partea Comisiei Europene pentru îmbunătățirea capacității administrative, dar și pentru recuperarea întârzierilor.

"În cei doi ani de zile au fost peste 200 de întâlniri între reprezentanții Guvernului, vorbesc la nivel tehnic, și ai Comisiei Europene, tocmai pentru că am creat acest grup pentru o mai bună implementare care include cele opt state membre care au avut întârzieri masive la momentul învestirii mele și am detașat cei mai buni experți care sunt pe teren aproape la două săptămâni, în diferite ministere. Deci, din acest punct de vedere, cred că lucrăm foarte bine să îmbunătățim capacitatea administrativă și să recuperăm întârzierile", a adăugat Corina Crețu.

corectnews.com

 

 

 

 

Read more...

In Romania forta de munca este subplatita

Forța de muncă din România este subplătită, iar capitalul este supraplătit, dar dacă vrem să vorbim de salarii trebuie să lovim cu bila noastră alte popice și anume să rezolvăm cu drumurile, producția și justiția, susține Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României (BNR), potrivit Agerpres.

"În România forța de muncă este subplătită, iar capitalul este supraplătit. Capitalul ia aproape 60% din VNB (venitul național brut n.r.), iar forța de muncă ia aproape 40%. Să ne întrebăm de ce se întâmplă lucrul acesta? Lucrul acesta se întâmplă pentru că întreprinzătorul străin și/sau român își face planurile cu toate măsurile pe care le are de plătit, cu drumuri care iau mai mult timp și înseamnă cheltuieli, cu producție care înseamnă cheltuieli, cu cadrul legislativ care înseamnă avocați, juriști și așa mai departe, toate astea se varsă în salarii mai mici", a spus Valentin Lazea, cu ocazia lansării "Raportului economic pentru România 2017".

În opinia acestuia, trebuie să lovim "alte popice cu bila noastră" și anume să rezolvăm problemele legate de infrastructură, de producție sau cele de justiție.

"Noi în România trebuie să învățăm că, dacă vrem să vorbim despre salarii, trebuie să lovim alte popice cu bila noastră, și anume să rezolvăm cu drumurile, cu infrastructura, cu producția, justiția și așa mai departe. Până când vom face aceste lucruri, nu avem decât să stăm aici, să facem conferințe, să ne lăudăm ce ne merge capitalul", a mai arătat economistul BNR.

Șeful Reprezentanței CE în România, Angela Filote, a susținut miercuri, la conferința de lansare a raportului, că România ar putea să aibă în acest an cea mai mare creștere a deficitului bugetar din Uniunea Europeană, deși s-au primit asigurări de la Guvern că nu sunt motive de preocupare în acest sens.

Potrivit previziunilor economice de iarnă publicate la jumătatea lunii februarie de Executivul comunitar, în România deficitul public ar urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2017, față de 3,2% cât estima în toamnă, pentru ca în 2018 să urce la 3,9% din PIB.

Totodată, Comisia Europeană a revizuit în urcare, la 4,4%, estimările referitoare la creșterea economiei românești în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018.

corectnews.com

 

 

 

Read more...
Subscribe to this RSS feed