Adunarea Parlamentară a NATO aduce la București peste 50 de delegații naționale

Adunarea Parlamentară a NATO va reuni la București, de vineri până luni, peste 50 de delegații naționale, secretarul general al Organizației Tratatului Nord-Atlantic, Jens Stoltenberg, urmând să fie prezent la sesiunea plenară de luni, alături de președintele Klaus Iohannis și de președinții celor două Camere ale Parlamentului - Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea, scrie Agerpres.

Adunarea, aflată la a 63-a sesiune anuală, se va desfășura la Palatul Parlamentului. La eveniment participă peste 50 de delegații parlamentare naționale ale statelor membre și statelor cu statut de asociat, de partener regional și mediteranean asociat și de observator, precum și invitați din România și din străinătate.

Discuțiile se vor axa pe teme de actualitate privind securitatea internațională, comisiile de specialitate urmând să adopte mai multe rapoarte care au fost dezbătute cu ocazia sesiunii de primăvară care a avut loc, în acest an, la Tbilisi, în Georgia.

Cele cinci comisii de specialitate — Comisia politică, Comisia pentru apărare și securitate, Comisia pentru știință și tehnologie, Comisia pentru dimensiunea civilă a securității și Comisia pentru economie și securitate — vor dezbate o serie de rapoarte pe teme de securitate și apărare, subiectele specifice urmând să fie discutate împreună cu reprezentanți ai guvernelor din țările membre, din lumea academică, reprezentanți ai societății civile și ai NATO.

Printre subiectele abordate se numără sprijinirea operațiunilor NATO în Afganistan, cooperarea mai strânsă NATO — UE, stabilitatea și securitatea din zona Mării Negre, riscurile instabilității în Asia de Est, criza umanitară din Siria și Irak.

În deschiderea sesiunii plenare de luni, care va fi prezidată de președintele Adunării Parlamentare NATO, Paolo Alli, vor lua cuvântul președintele României, Klaus Iohannis, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Cu această ocazie, va fi prezentat și supus la vot proiectul de buget al Adunării pentru anul 2018, vor avea loc alegeri pentru unele funcții de conducere și vor fi dezbătute și votate rezoluțiile comisiilor de specialitate.

* Aproximativ 2.000 de persoane vor participa la Adunarea Parlamentară a NATO, iar cheltuielile cu acest eveniment sunt de peste 10 milioane de lei.

"Fondurile necesare organizării sesiunii anuale AP NATO, din România, au fost asigurate printr-o Hotărâre de Guvern, cheltuielile au fost împărțite între Senat și Camera Deputaților, conform unui protocol. S-au achiziționat pentru acest eveniment sistemul audio-video din sala plenară, sistemul de traducere din cadrul sălilor de conferință de presă, sistemul de iluminat din sala plenară, autoturismele pentru protocol și pentru delegații, logistica IT pentru sălile în care se vor desfășura cele mai importante lucrări ale AP NATO. Cheltuielile totale sunt de 10.898.000 de lei", a declarat secretarul general al Camerei Deputaților, Silvia Mihalcea, joi, la Palatul Parlamentului.

Adunarea Parlamentară a NATO reprezintă un important forum pentru dialogul parlamentar internațional. Sesiunile anuale ale Adunării Parlamentare NATO sunt cele mai importante evenimente din activitatea organizației și sunt găzduite, prin rotație, de statele membre și asociate. România a mai găzduit reuniuni ale Adunării Parlamentare NATO în anii 1997 și 2011.

www.corectnews

 

 

 

Read more...

Discursul lui Iohannis la Adunarea Generală a ONU de la New York

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, în cadrul celei dea 72-a Adunări Generale a ONU, că România rămâne angajată, alături de Spania, în susţinerea înfiinţării unui Tribunal Internaţional împotriva Terorismului şi a prezentat candidatura ţării noastre la Consiliul de Securitate pentru 2020-2021, scrie Mediafax.

”Ţara mea salută reforma arhitecturii Naţiunilor Unite de combatere a terorismului şi demersurile ONU de a face din contraterorism un element cheie al agendei de prevenire. Cum nicio ţară nu poate combate singură acest flagel, suntem încrezători că nou înfiinţatul Oficiu ONU de Contraterorism va mări eficienţa combaterii terorismului sub toate formele şi manifestările. În această privinţă, România rămâne angajată în iniţiativa comună cu Spania pentru posibila înfiinţare a unei Curţi Internaţionale împotriva Terorismului”, a spus Klaus Iohannis în discursul susţinut la New York.

Preşedintele s-a referit şi la necesitatea creşterii eficienţei acţiunilor ONU. ”Avem nevoie de capabilităţi robuste de planificare a politicilor, capabile să proiectele viziuni pentru pacea globală şi bunăstare dincolo de crizele curente. România sprijină ideea secretarului general ONU de concentrare pe crearea unei structuri instituţionale integrate pentru sprijinirea unei abordări globale a managementului crizelor. De asemenea, pledăm cu putere pentru modernizarea şi creşterea eficienţei operaţiilor de menţinere a păcii. Îl sprijinim pe secretarul general (Antonio Guterres - n.red.) în eforturile sale de implementare a reformei pe trei direcţii: prevenirea conflictelor; dezvoltarea sustenabilă; reforma conducerii şi remodelarea Secretariatului pentru a face ONU mai eficientă”, a spus şeful statului.

Iohannis s-a referit şi la necesitatea unei colaborări mai strânse a Naţiunilor Unite cu organizaţiile regionale, preşedintele evocând o rezoluţie a ONU în acest sens, adoptată în 2005, la iniţiativa România, când ţara noastră era membru nepermanent al Consiliului de Securitate. Iohannis şi-a exprimat speranţa că această colaborare ar putea duce la soluţionarea unor crize internaţionale, precum conflictele îngheţate din jurul Mării Negre.

”Suntem în continuare îngrijoraţi cu evoluţiile de securitate în regiunea noastră. Centura de conflicte îngheţate din jurul Mării Negre rămâne o ameninţare serioase. Asistăm încă ca acţiuni întreprinse în detrimentul principiilor şi normelor legilor internaţionale. Proliferarea conflictelor îngheţate în vecinătatea noastră a împiedicat cooperarea regională şi a adus încrederea mutuală la minime istorice. Iată de ce comunitatea internaţională ar trebui să sprijine în mod activ şi să stimuleze cooperarea regională”, a apreciat Iohannis.

În încheiere, Klaus Iohannis a prezentat candidatura României pentru un nou mandat în Consiliul de Securitate, în 2020-2021. ”România ar fi mândră să contribuie, încă o dată, la activitatea Consiliului de Securitate. Candidatura noastră pentru un loc de membru nepermanent în mandatul 2020-2021 reprezintă angajamentul sincer al ţării noastre în sprijinirea eforturilor ONU pentru pace şi securitate (...) Dacă demersul nostru are succes, vom fi onoraţi să contribuim şi mai mult la avansul proiectelor comune şi a Organizaţiei ca întreg”, a conchis Iohannis.

corectnews.com

 

 

 

Read more...

Acum 5 ani Pakiv sustinea “Internetul – drept fundamental al omului”, in prezent PE vrea internet pentru toti europenii

În încercarea de a oferi acces la internet tuturor cetăţenilor europeni, Parlamentul European a votat în favoarea unui plan de finanţare a mii de hotspoturi Wi-Fi, scrie Deutsche Welle, potrivit Mediafax.

În anul 2012, Asociaţia Pakiv România a constituit grupul de iniţiativă care a propus autorităţilor române un proiect de act normativ având ca temă “Internetul – drept fundamental al omului”. Iniţiativa care viza includerea internetului între drepturile fundamentale ale omului în România a fost declanşată la 23 iulie 2012. “Contăm pe participarea şi implicarea societăţii civile să susţină elaborarea şi completarea acestei iniţiative legislative. Toate persoanele care sunt interesate de acest demers sunt bine-venite să ne ajute în definitivarea documentului ce urmează a fi depus la Parlamentul României şi să semneze pe listele de susţinători ai acestei iniţiative”, a declarat, la vremea aceea, preşedintele Asociaţiei Pakiv România, Gruia Ioan Bumbu, pornind de la ideea că internetul este unul dintre cele mai puternice instrumente ale lumii moderne care asigura comunicarea rapida, libera exprimare, informatii cuprinzatoare si vaste din orice domeniul, posibilitati nelimitate de a initia si dezvolta activitati.

Iată că după mai bine de 5 ani, se dorește internet pentru toți europenii.

Potrivit legislatorilor europeni, până la 8.000 de puncte de acces vor fi create până în anul 2020. La această iniţativă, denumită WiFi4EU, vor avea acces instituţii din sectorul public incluzând parcuri, biblioteci şi spitale.

Finanţarea, care se ridică la 120 mil. euro, va fi oferită instituţiilor publice pe criteriul „primul venit, primul servit“ şi va fi distribuită „într-o manieră echilibrată geografic“, cu accent pe locurile cu conectivitate limitată.

 

 

 

Read more...
Subscribe to this RSS feed