Peste un milion de persoane au fost nevoite să-și abandoneze căminele ca urmare a conflictului armat ucrainean, devenind refugiați sau solicitanți de azil în alte țări, a anunțat marți Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), citat de agenția EFE.

Numai în ultimele trei săptămâni numărul celor care au fost nevoiți să-și părăsească locuințele din cauza confruntărilor armate din estul separatist al Ucrainei a fost de 260.000.

Aceste cifre sunt doar estimative, UNHCR avertizând că numărul real al celor care au fugit din calea luptelor ar putea fi mult mai mare, având în vedere că mulți ucraineni s-au adăpostit în locuințele rudelor sau prietenilor și nu sunt înregistrați oficial ca refugiați. De asemenea, organizația nu a reușit să obțină informații din regiunea separatistă Lugansk și va trimite o echipă de experți în cursul acestei săptămâni pentru a verifica situația pe teren. În cealaltă provincie separatistă, Donețk, în cursul săptămânii trecute circa 10.000 de persoane au părăsit Mariupol, orașul-port la Marea Azov unde se așteaptă un asalt al insurgenților proruși.

Potrivit autorităților de la Kiev, circa două milioane de civili se află în continuare în zonele de conflict. Pe lângă riscurile generate de confruntările armate, aceștia se confruntă și cu numeroase lipsuri, cum ar fi accesul limitat la apa potabilă. De exemplu, locuitorii orașului Lugansk nu se pot aproviziona cu alimente și nu au apă potabilă de o lună, iar zilnic se înregistrează pene de curent.

S-au constatat și situații când refugiații au revenit la casele lor după ce armata ucraineană a reușit să preia controlul unor localități, înainte ca rebelii să lanseze contraofensiva în urma căreia au reușit să recucerească unele teritorii.

Pe de altă parte, numărul ucrainenilor care au trecut granița în Rusia și ar intenționa să rămână în această țară a ajuns la 814.000, conform datelor oficiale ruse citate de UNHCR. Numai în luna august 66.000 de ucraineni au solicitat azil în Rusia.

De asemenea, mai multe mii de ucraineni au cerut azil în alte țări europene, mai ales în Polonia (1.082), Germania (556), Suedia (500) și Belarus (380).

"Nu există soluție militară" la criza ucraineană, a declarat marți secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care atrage atenția că o soluție politică ar fi cea mai potrivită, conform AFP.

Ban Ki-moon a mai afirmat: "Uniunea Europeană, SUA și majoritatea statelor occidentale discută extrem de serios între ele despre modul de acțiune" în fața implicării Rusiei în Ucraina.

"Ei trebuie să înțeleagă faptul că nu există soluție militară. Un dialog politic pentru o soluție politică este calea cea mai sigură", a spus el, exprimându-și regretul față de "situația haotică și periculoasă" cu consecințe "regionale și mondiale".

Remarcile sale au fost adresate liderilor celor 28 de state din Alianța Nod-Atlantică ce urmează a adopta la summitul de joi și vineri din Țara Galilor un plan de reactivitate (Readiness Action Plan, RAP), ca răspuns la atitudinea Rusiei în criza ucraineană, percepută drept o amenințare de aliații din vecinătatea Ucrainei (statele baltice, Polonia, România, Bulgaria) relatează AFP.

Kievul și Occidentul acuză de o săptămână Rusia că a desfășurat trupe regulate în estul Ucrainei, peste 1.000 de militari, potrivit NATO, sau 1.600, potrivit Kievului, timp în care Moscova respinge categoric această acuzație.

Monica Macovei, care şi-a anunţat candidatura independentă la Preşedinţie, a declarat, marţi, că pleacă din PDL. Macovei a făcut acest anunţ într-o conferinţă de presă.

”Multe decizii ale PDL au indus confuzie în PDL. Nu am înţeles de ce nu poate avea propriul candidat la prezidenţiale”, a mai declarat Monica Macovei, în opinia căreia Klaus Iohannis nu a dovedit ca reprezintă dreapta, că apără statul de drept şi vrea anticorupţie.

”Nu mă înscriu în niciun alt partid politic. Voi candida independent pentru funcţia de preşedinte al României pentru că sunt convinsă că românii merită un preşedinte al lor”, a declarat  Monica Macovei.

Europarlamentarul PDL Monica Macovei a anunțat, la începutul lunii august, că va candida la prezidențiale, menționând că nu este o decizie ușoară, dar este o provocare pe care și-o asumă.

"Ca președinte, voi asigura pentru România o economie liberă și sănătoasă, care creează locuri de muncă și oportunități pentru tineri și o viață decentă pentru pensionari, o Românie în care educația și sănătatea sunt priorități", afirma Macovei într-un mesaj video postat pe site-ul www.macoveipresedinte.ro.

Consumul de cei sau cafea nu afectează inima, spre deosebire de băuturile energizante, care pot provoca probleme cardiace, au relevat studii realizate de centre de cercetare prestigioase din mai multe țări, prezentate la congresul anual al Societății Europene de Cardiologie, care a început sâmbătă și se va încheia marți la Barcelona, informează agenția Europa Press.

Specialiștii au menționat că nici cafeaua, nici ceaiul nu duc la o creștere a riscului de deces pe motive cardiovasculare, nici din alte cauze cum ar fi infecțiile sau cancerul. Un studiu efectuat în Franța pe 131.401 pacienți, cu vârste cuprinse între 18 și 95 de ani, a demonstrat că rata mortalității din cauze cardiovasculare nu are legătură cu consumul de ceai și cafea.

Există o diferență între amatorii de cafea și ceai, primii prezentând riscuri mai mari de îmbolnăvire cardiovasculară, dar de vină nu este cafeaua, ci stilul de viață asociat, în general, cu această băutură, a explicat Almudena Castro, de la Spitalul Universitar La Paz din Madrid. Peste jumătate dintre marii băutori de cafea fumează, în timp ce persoanele care preferă ceaiul duc o viață mai sănătoasă, fac mai mult sport și sunt astfel mai protejate de afecțiuni ale inimii.

Participanții la congresul de la Barcelona au abordat și legătura dintre băuturi energizante, alcool și exerciții fizice intense. Conform datelor de la Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (European Food Safety Autority,EFSA), aproximativ 68% dintre adolescenții de 10-18 ani și 30% dintre adulții de 18-65 ani din Europa consumă băuturi de acest gen.

O cercetare realizată în Franța de către medicul spaniol Eduardo Alegria, cardiolog în San Sebastián, a pus în evidență pericolele asociate cu consumul acestor băuturi. Datele înregistrate din ianuarie 2009 până în noiembrie 2013 de autoritățile franceze din domeniu arată că jumătate dintre problemele apărute în urma asocierii efortului fizic intens cu băuturi energizante au fost de natură cardiovasculară, depășindu-le categoric pe cele psihiatrice sau neurologice.

“Întrucât publicitatea pentru băuturi alcoolice este interzisă la evenimentele sportive, cei care au profitat de situație au fost producătorii de băuturi energizante, care fac reclamă și îi determină pe adolescenți să creadă că acestea nu sunt dăunătoare indiferent de cantitatea ingerată. Mulți au impresia greșită că au un aport de vitamine, când, în realitate, produc o încărcătură de adrenalină care duce la probleme cardiace importante, mai ales în la tulburări de ritm cardiac”, a mai adăugat Eduardo Alegria.

În perioada 3-5 septembrie, 14 militari români din Brigada 10 Geniu "Dunărea de Jos" participă, în Ucraina, la exercițiul multinațional "Blonde Avalanche 2014".

"Ediția din acest an, care se va desfășura în localitățile Starychi si Vinogradiv, are ca scop instruirea personalului Batalionului multinațional de geniu pentru executarea unor misiuni specifice de limitare și înlăturare a consecințelor calamităților naturale, în bazinul râului Tisa", informează un comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN).

Din cele 11 ediții precedente, "Blonde Avalanche" s-a desfășurat pe teritoriul României în 2004, la Vințu de Jos, județul Alba, în 2008, la Mărtinești, județul Cluj și la Brăila, în 2012.

"Exercițiul se desfășoară anual, în baza Legii nr. 583 din 24 octombrie 2002, pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Batalionului multinațional de geniu, semnat la Budapesta, la 18 ianuarie 2002", se mai arată în comunicat.

Președintele rus Vladimir Putin ar fi lăsat să se înțeleagă în timpul unei conversații telefonice cu șeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, că armata rusă nu trebuie să depună mare efort pentru a invada într-adevăr Ucraina.

În presa internațională și pe rețelele de socializare circulă în diferite nuanțe replica acidă a lui Vladimir Putin. Potrivit cotidianului italian La Repubblica, Putin "l-a amenințat" pe Barroso că dacă vrea poate ocupa Kievul în două săptămâni.

Publicația italiană relateaza că Barroso a luat cuvântul în cadrul unei reuniuni cu liderii statelor membre UE, când a menționat că tocmai a discutat cu Putin la telefon. Șeful CE a povestit că, atunci cand l-a întrebat despre militarii trimiși în Ucraina, președintele rus a trecut la amenințări: "Problema nu e asta, ci aceea că, dacă vreau, în două săptămâni ocup Kievul", ar fi răspuns liderul de la Kremlin, conform lui Jose Manuel Barroso.

Sursa citată menționează că, la summit, impunerea de noi sancțiuni pentru Rusia nu a fost îmbrățișată de reprezentanții tuturor statelor, iar Ungaria, Slovacia și Cipru au manifestat o puternică rezistență.
Pe de altă parte, cancelarul german Angela Merkela evocat ipoteză că, după Ucraina, ar putea urma Estonia și Letonia. Mai mulți participanți au fost de acord că "nu există limite pentru imprevizibilul Putin".

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat luni că Alianța Nord-Atlantică va deveni "mai vizibilă" în statele membre din flancul estic prin constituirea unei forțe avansate care să răspundă rapid amenințărilor, dar, pentru a nu încălca actul fondator Rusia-NATO, nu vor fi constituite baze permanente în aceste țări, informează AFP.

Cei 28 de șefi de stat ai țărilor Alianței urmează să adopte la summitul de săptămâna aceasta un plan de reacție (Readiness action plan — RAP), ca răspuns la acțiunile Rusiei în Ucraina, care au determinat unele state din flancul estic al Alianței, precum România, Bulgaria, Polonia sau statele baltice, să se simtă amenințate de Rusia, notează AFP.

"Trupele care vor constitui această forță vor fi furnizate de aliați prin rotație și efectivele ei ar putea ajunge la câteva mii, ele cuprinzând soldați din forțele terestre, aeriene și navale". Ele vor putea fi desfășurate în câteva zile, ceea ce înseamnă o prezență mai vizibilă a NATO în est atât timp cât va fi necesar. Dar această prezență nu înseamnă constituirea de baze permanente, a ținut Rasmussen să precizeze, întrucât prin crearea unor astfel de baze s-ar încălca actul fondator Rusia-NATO.

În schimb, se vor constitui "facilități de primire", rezerve pre-poziționate de echipamente și materiale și vor fi detașați experți în logistică, control și comandă de trupe. "Va fi o forță restrânsă, dar capabilă să lovească puternic dacă se dovedește că este necesar", a susținut secretarul general al NATO.

El a adăugat că alte inițiative avute în vedere constau în modernizarea unor elemente de infrastructură națională, precum aeroporturile și porturile. De asemenea, se vor ameliora culegerea și transmiterea de informații, la fel ca și planurile defensive, și se vor desfășura mai multe aplicații militare în diferite locuri.

Peste 2.000 de femei și copii sunt sechestrați în Irak de către jihadiștii din gruparea radicală Statul Islamic (SI), care-i țin prizonieri în diverse locuri, potrivit informațiilor deținute de misiunea ONU în această țară care crede că cifra reală ar putea fi mult mai mare, relatează luni EFE.

"Misiunea ONU a fost contactată de femei sechestrate care au informat că SI le-au luat copiii și că femeile sunt predate luptătorilor, vândute sau transformate în sclave pentru că refuză să se convertească la islam", a declarat Chaloka Beyani, coordonatorul experților și al grupurilor de lucru în domeniul drepturilor omului al ONU.

Într-o reuniune de urgență a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU pe tema situației din Irak a fost denunțată și recrutarea forțată a copiilor de către gruparea islamistă, care-i trimite în mod frecvent la luptă, pe post de scuturi umane care să-i protejeze pe luptătorii jihadiști. Altor copii li se ia sânge cu forța care este apoi folosit pentru a-i trata pe insurgenții răniți în lupte, alții sunt obligați să patruleze, să ocupe posturi de control ilegale și, în unele cazuri, să comită atacuri sinucigașe.

"Informații verificate în Mosul, precum și în Salah ad-Din și Diyala, relevă folosirea copiilor de 13 ani pentru a patrula alături de membri adulți ai Statul Islamic, cărând arme care uneori sunt mai grele decât ei", a declarat la rândul său reprezentantul special al ONU pentru copiii implicați în conflicte armate, Leila Zerrougui. Ea a spus că s-au primit informații cu privire la existența a 413 cazuri de încălcări ale drepturilor copiilor, de la începutul anului. Faptele cele mai frecvente sunt asasinatele și amputările la copii, cu 693 de cazuri raportate, din cauza atacurilor fără discriminare și a bombardamentelor în zonele populate, atât din partea forțelor guvernamentale, cât și a grupărilor rebele, inclusiv SI.

ONU a mai denunțat și încălcările flagrante la adresa libertății religioase din Irak, prin convertiri forțate, expulzări sau exterminarea comunităților religioase care nu sunt sunite. Jihadiștii distrug — prin demolare sau dinamitare — structuri de mare importanță culturală și religioasă, precum moschei, sanctuare și alte lăcașuri de cult.

Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU dezbate luni, la Geneva, o rezoluție, susținută de Irak și de cinci state membre ale Consiliului de Securitate, prin care se cere o anchetă de urgență asupra atrocităților comise de jihadiștii SI în Irak.

"Statul Islamic nu este un fenomen irakian, ci o prezență transnațională care reprezintă un pericol iminent pentru toate țările lumii", a declarat ministrul irakian pentru drepturile omului, Mohammed Shia al-Sudani, care a prezentat rezoluția celor 47 de state membre ale Consiliului.

"Toate statele trebuie să se unească împotriva acestei amenințări", a subliniat reprezentantul iranian pe lângă ONU, Mohsen Naziri Asl, în timp ce reprezentantul rus la Geneva, Aleksei Borodavkin, a menționat că țara sa va continua să ofere Irakului armament modern.

Diplomații urmează să se pronunțe asupra rezoluției până la sfârșitul zilei de luni. Dacă rezoluția va fi aprobată, experții ONU vor prezenta o informare cu privire la activitatea lor la următoarea sesiune ordinară a Consiliului ,care va avea loc între 8 și 26 septembrie, și un raport scris la cea de-a 28-a sesiune a Consiliului, prevăzută pentru februarie-martie 2015, menționează AFP.

În acest an, peste 1,6 milioane de oameni au fost strămutați din cauza violențelor din Irak.