Fructele care conţin cel mai mult şi cel mai puţin zahăr

Fructele sunt fără îndoială o parte importantă a unei diete sănătoase, dar zahărul, mai ales în cantităţi mari, este rău pentru sănătate. Zaharurile simple din fructe furnizează organismului un aport important de nutrienţi şi împiedică depunerea grăsimilor când sunt consumate în cantităţi moderate, scre Csid.ro.

Beneficiile consumului de fructe

  • potasiul din fructe poate reduce riscul de boli cardiovasculare  şi a face pietre la rinichi
  • acidul folic ajută organismul la crearea globulelor roşii
  • o dietă bogată în fructe poate reduce riscul de atac cerebral vascular şi diabet de tipul 2
  • fructele fortifică tiroida şi glandele suprarenale
  • un consum moderat de fructe favorizează eliminarea toxinelor
  • fructele îmbunătăţesc digestia datorită conţinutului ridicat de fibre
  • fructele au puţin calorii , conţin minerale şi vitamine care îţi conferă energie

Există varietăţi de fructe care sunt recunoscute pentru cantitatea lor mică de zaharuri,pe care le poţi consuma fără probleme atunci când urmezi o cură de slăbire.

Fructe cu un conţinut redus de zahăr

1. Avocado

2. Lămâia

3. Papaya

4. Grepfrut

5. Căpşuni

6. Afine

7. Zmeura

8. Vişine

9. Prune

10. Pepene galben

În condiţiile în care mănânci sănătos, echilibrat orice nutriţionist îţi va recomanda şi consumul a două porţii de fructe pe zi. Important este ca atunci când alegi fructele mai bogate în zahăr să nu le consumi în cantităţi mari.

Fructele cu cel mai mare conţinut de zahăr

1. Struguri

2. Smochine

3. Banane

4. Mango

5. Cireşe

6. Ananas

7. Kiwi

8. Portocale

9. Mere

 

 

 

Read more...

Lintea, un aliment bogat în antioxidanţi, minerale şi acid folic

Lintea câştigă din nou teren în bucătăria europeană, ca urmare a interesului crescând acordat de consumatori alimentaţiei sănătoase, scrie Csid.ro.

Iată doar câteva dintre motivele pentru care lintea nu ar trebui să lipsească din alimentaţia noastră: este una dintre leguminoasele cele mai uşor de digerat, în amestec cu orez şi legume alcătuieşte un meniu vegetarian bogat în proteine şi sărac în grăsimi şi are un conţinut excepţional de fibre alimentare.

Lintea se bucura de mare succes la curtea faraonilor egipteni, după cum indică frescele din epoca domniei lui Ramses al II-lea. Nici asirienii nu erau străini de cultivarea lintei. Se pare că lintea era cultivată chiar în vestitele grădini suspendate ale Babilonului, în secolul al VIII-lea î.H. Treptat, culturile de linte s-au răspândit în Grecia antică, însă aici lintea era văzută ca alimentul săracilor. De altfel, despre noii îmbogăţiţi ai vremii se spunea, ironic, că lintea nu mai era pe gustul lor... De-a lungul timpului, lintea a devenit un aliment de bază.

Beneficiile oferite de linte

Lintea este o sursă importantă de antioxidanţi, compuşii care apără celulele organismului de acţiunea nocivă a radicalilor liberi, răspunzători de apariţia afecţiunilor cardiovasculare, a anumitor tipuri de cancer şi a altor boli asociate îmbătrânirii.

La fel ca toate leguminoasele, lintea este bogată atât în fibre solubile, cât mai ales în fibre insolubile. Fibrele solubile pot contribui la prevenirea bolilor cardiovasculare, prin acţiunea de normalizare a nivelului de colesterol din sânge. Tot fibrele solubile pot ajuta la un control mai bun al diabetului de tip 2, prin încetinirea asimilării glucozei din alimente. La rândul lor, fibrele insolubile sunt eficiente în combaterea constipaţiei, prin uşurarea tranzitului intestinal.

Lintea este o sursă excelentă de minerale, dintre care se disting fosforul, fierul, zincul şi magneziul. Fosforul joacă un rol vital în menţinerea sănătăţii oaselor şi a dinţilor. În plus, fosforul contribuie la dezvoltarea şi regenerarea ţesuturilor şi la stabilizarea pH-ului sangvin. La rândul său, fierul este esenţial pentru transportul oxigenului în organism şi pentru formarea globulelor roşii în sânge. Zincul intră în reacţiile imunitare şi accelerează cicatrizarea rănilor. Magneziul intră în acţiunile enzimatice şi întăreşte sistemul imunitar.

Alături de minerale, lintea se mai remarcă şi prin conţinutul important de vitamine, în special de vitamine din grupul B (B1, B2, B3, B5, B6 si B9). Dintre acestea, vitamina B9, cunoscută şi sub numele de acid folic, joacă un rol major în producerea materialului genetic de tip ADN şi ARN, în buna funcţionare a sistemului nervos şi a sistemului imunitar. Acidul folic este indispensabil femeilor însărcinate, pentru că ajută la dezvoltarea sănătoasă a fătului.

Verde, roşie, brună, blondă, mare, medie sau mică, lintea se găseşte în diverse sortimente. Avantajul lintei faţă de majoritatea leguminoaselor este că, fiind mai mică, necesită un timp mai redus de pregătire (între 20 şi 30 de minute).

Cele mai indicate sortimente de linte pentru alimentaţie sunt lintea verde şi cea roşie, care îşi păstrează cel mai bine forma şi proprietăţile în urma fierberii. Cu un gust fin, asemănător celui de nucă, lintea verde este cea mai răspândită varietate de linte. În schimb, lintea roşie este cel mai rar sortiment.

Cum se prepară lintea

Înainte de a se pune la fiert, lintea trebuie aleasă cu atenţie şi spălată. Se poate lăsa la înmuiat peste noapte, într-o cantitate de apă de 3 ori mai mare decât cea de linte. Boabele care plutesc se îndepărtează.

Pentru a elimina efectul de flatulenţă pe care l-ar putea produce, se lasă la înmuiat timp de 8 ore, după care apa se aruncă, iar lintea se spală bine înainte de a fi pusă la fiert în apă curată.

Consumată în salată, în amestec cu legume bogate în vitamina C, precum roşii, ardei sau broccoli, lintea îşi sporeşte proprietăţile nutritive, iar fierul pe care îl conţine este absorbit mult mai uşor.

Extrem de uşor de pregătit este şi supa de linte: lintea se fierbe, împreună cu legumele preferate, ca pentru orice supă, iar spre final, pentru un plus de gust, se poate adăuga puţin chimen sau coriandru.

 

 

 

Read more...

Consumul de fructe roşii poate reduce efectele cancerului

Conţinutul înalt de antioxidanţi şi compuşii bioactivi din fructele roşii contribuie la prevenirea şi tratarea cancerului, potrivit medicului mexican Lina García Mier, citat marţi de EFE, scrie Agerpres.

Cercetătoarea şi coordonatoarea laboratorului farmaceutic şi biotehnologic de la Universidad del Valle de México (UVM) Campus Querétaro subliniază într-un comunicat că studiul realizat asupra unor fructe ca zmeura, căpşuni, mure, afine, fragi sau struguri a relevat că acestea au proprietăţi anticancerigene.

În articolul său "Proprietăţi fitochimice şi farmaceutice ale fructelor roşii", publicat în Handbook of food bioengineering, autoarea notează că aceste fructe au un conţinut înalt fitochimic, în special de flavonoide şi antocianine.

"Aceşti compuşi au o activitate antioxidantă: combat stresul oxidativ (un proces de deteriorare celulară), declanşat de diferite boli cronice", potrivit specialistei. García Mier precizează că aceste fructe reduc deteriorarea provocată ADN, potenţează repararea ADN şi reduc stresul oxidant, inflamaţia şi angiogeneza".

"Aceşti compuşi bioactivi sunt benefici corpului uman, având efecte anticancerigene", notează experta.

Potrivit ei, resveratrolul (un fitochimic care se găseşte în struguri, căpşuni şi alune) inhibă creşterea celulelor cancerului de sân şi blochează dezvoltarea celulelor canceroase. De asemenea murele şi căpşunele sunt importante surse de antocianine cu proprietăţi antioxidante, precum şi de acid galic şi acid elagic, care au proprietăţi chimio-preventive.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cancerul este principalul factor de deces la nivel mondial, iar între tipurile de cancer responsabile de cel mai mare număr de decese se află cancerul pulmonar, hepatic, colorectal, gastric şi mamar.

www.corectnews.com

 

 

 

Read more...
Subscribe to this RSS feed