România are, pentru prima dată la nivel național, un cadru unitar prin care specialiștii pot identifica din timp indicatorii de risc ai traficului de minori și pot interveni înainte ca exploatarea să se producă. Două documente oficiale, anunțate pe 23 iulie, stabilesc cum se face această detectare proactivă: una dintre instrucțiuni se adresează serviciilor rezidențiale pentru copii, cealaltă vizează identificarea în comunitate, cu accent pe copiii din mediul rural și pe cei aflați în situații de vulnerabilitate.
Instrucțiunile au fost elaborate împreună de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), UNICEF în România și Asociația eLiberare.
Ce se schimbă, practic
Până acum, sistemul funcționa preponderent reactiv: un caz devenea caz atunci când existau deja indicii de exploatare. Noile documente mută pragul de intervenție mai devreme și le dau profesioniștilor din teren un instrument standardizat de lucru.
Printre elementele de noutate introduse se numără:
- utilizarea unor chestionare standardizate de evaluare a riscului
- observarea sistematică a indicatorilor comportamentali, emoționali și sociali
- clasificarea nivelului de risc
- pași clari de intervenție pentru fiecare nivel de risc
- referirea cazurilor către mecanismele naționale competente atunci când sunt identificate situații de risc ridicat.
Instrucțiunile vin să sprijine procedurile deja reglementate prin Mecanismul Național de Identificare și Referire a Victimelor Traficului de Persoane (MNIR), nu să le înlocuiască.
La ce semnale trebuie să fie atenți specialiștii
Documentele includ zeci de indicatori care pot semnala o posibilă situație de trafic sau vulnerabilitate la exploatare. Printre ei: schimbările bruște de comportament, izolarea socială, absenteismul școlar, semnele de traumă, depresia, comportamentele sexualizate neadecvate vârstei, lipsa unui adult de încredere sau posesia unor bunuri fără o explicație plauzibilă.
Elementul-cheie este că indicatorii nu se citesc separat. Un copil care lipsește de la școală nu este, prin asta, în risc de trafic. Semnalul apare atunci când mai mulți indicatori apar împreună — de exemplu absenteism plus izolare plus obiecte scumpe pe care familia nu le poate explica.
Instrucțiunile conțin și exemple de întrebări prietenoase, adaptate vârstei copilului, care facilitează comunicarea fără a produce retraumatizare — o problemă reală în practică, unde o discuție condusă greșit poate închide definitiv comunicarea cu un copil abuzat.
Ce spun instituțiile implicate
„Dincolo de proceduri și rapoarte, nu trebuie să uităm nicio clipă că în spatele fiecărui caz se află un copil vulnerabil care are nevoie de o prezență blândă, de conectare emoțională reală și de garanția unei copilării trăite în siguranță. Prin aceste instrucțiuni se creează un cadru unitar de intervenție și ne asigurăm că specialiștii care gestionează în mod direct și nemijlocit cazurile la nivel local dispun de instrumentele necesare pentru a recunoaște imediat vulnerabilitățile și a interveni prompt”, a declarat Helena Omna Raicu, președinta ANPDCA.
„Datele Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane arată că prevenția și detectarea timpurie sunt esențiale. (…) Este un pas important în consolidarea arhitecturii naționale anti-trafic și în transformarea cooperării interinstituționale în protecție reală pentru copiii vulnerabili”, a spus comisar-șef de poliție Maria Cristina Stepanescu, directorul ANITP.
„Eforturile de prevenire sunt esențiale pentru combaterea oricăror forme de violență împotriva copiilor, în special a traficului de minori, astfel încât fiecare copil să aibă acces la măsuri de protecție și sprijin”, a declarat Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România.
„Traficul de copii nu începe în momentul exploatării. Începe cu vulnerabilități care, de prea multe ori, rămân neobservate. Aceste instrucțiuni schimbă paradigma dintr-o intervenție reactivă într-una preventivă”, a afirmat Loredana Urzică-Mirea, director executiv al Asociației eLiberare.
Ce urmează
Instrucțiunile vor fi implementate la nivel național. Ele prevăd și formarea anuală a profesioniștilor, informarea copiilor și a comunităților, precum și colaborarea dintre serviciile sociale, sistemul de protecție a copilului, ANITP, autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale.
Pentru județul Alba, asta înseamnă că personalul din Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, asistenții sociali din primăriile comunale și personalul din centrele rezidențiale intră, în perioada următoare, sub incidența acelorași proceduri unitare. Accentul pus explicit pe mediul rural este relevant local: în comunitățile mici din Apuseni și din zonele izolate ale județului, un asistent social acoperă adesea singur întreaga comunitate, iar un set clar de indicatori și pași de urmat poate face diferența între o sesizare făcută la timp și una făcută prea târziu.
Orice suspiciune de trafic de persoane poate fi semnalată gratuit, non-stop, la linia TelVerde 0800 800 678, a ANITP.
Sursă: Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane Foto: Aaron Burden pe Unsplash
