În județul Alba existau, la 30 iunie 2026, 7.109 prosumatori — gospodării și firme care își produc singure curent și livrează surplusul în rețea — cu o putere instalată totală de 75,33 MW.
Cifrele sunt din raportul lunar al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și îl plasează pe Alba pe locul 25 dintre cele 42 de unități administrative ale țării, adică 41 de județe plus municipiul București.
Față de aceeași dată a anului trecut, când județul avea 4.684 de prosumatori și 55,96 MW, creșterea este de 51,8% ca număr și de 34,6% ca putere instalată. E o creștere mare în termeni absoluți, dar sub media națională, care a fost de 42,5%.
Ce înseamnă, mai exact, cifrele astea?
Un prosumator este un consumator care a devenit și producător: are panouri montate pe casă, pe hală sau pe sediu, consumă din ele ce îi trebuie și trimite în rețeaua de distribuție ce îi rămâne. ANRE îi numără pe cei racordați efectiv la rețelele operatorilor de distribuție — în cazul județului Alba, în principal Distribuție Energie Electrică România, sucursala Transilvania Sud.
O precizare care contează pentru citirea corectă a cifrelor: se măsoară puterea instalată, nu energia produsă efectiv. Cei 75,33 MW din Alba sunt capacitatea maximă teoretică a tuturor panourilor din județ, la soare perfect, la amiază, în iunie. Cât curent ajunge în realitate în rețea depinde de vreme, de orientarea acoperișului și de cât consumă chiar proprietarul înainte să livreze surplusul.
Cine a montat panouri în ultimul an — firmele sau oamenii?
Aici se vede lucrul cel mai interesant din date, și nu se vede din totaluri.
Dintre cei 7.109 prosumatori din Alba, 6.455 sunt persoane fizice și 654 sunt firme. Firmele înseamnă, deci, 9,2% din numărul de prosumatori — dar dețin 35,80 din cei 75,33 MW, adică 47,5% din toată puterea instalată a județului. Explicația e simplă: un sistem de firmă e, în medie, de aproape nouă ori mai mare decât unul de casă — 54,7 kW față de 6,12 kW.
Ce s-a schimbat în ultimul an e raportul dintre cele două. În iunie 2025, firmele dețineau 52,9% din puterea instalată a județului; acum dețin 47,5%. Cu alte cuvinte, creșterea din ultimul an a venit în principal de la gospodării: s-au adăugat 2.266 de case cu panouri și doar 159 de firme. Ca putere, persoanele fizice au crescut cu 50%, iar firmele cu 20,9%.
Un al doilea detaliu: sistemul mediu de casă s-a micșorat ușor, de la 6,29 kW la 6,12 kW. Nu e o scădere spectaculoasă, dar merge în aceeași direcție cu restul: se montează mai multe sisteme, dar mai mici — semn, probabil, că au început să instaleze și gospodării cu bugete mai strânse, nu doar cele care își permiteau un sistem generos. Precizăm că această ultimă interpretare este a redacției; raportul ANRE nu explică motivele, ci doar consemnează cifrele.
Unde stă Alba față de vecini?
Nu foarte bine. Mediana clasamentului național — valoarea care împarte țara în două jumătăți egale — este de 81,2 MW, iar Alba se află cu 5,8 MW sub ea. Practic, județul stă chiar sub linia de mijloc.
Vecinii imediați în clasament sunt Bacăul, cu 79,4 MW pe locul 24, și Gorjul, cu 74,8 MW pe locul 26. Dar vecinii geografici sunt aproape toți deasupra, iar unii sunt în vârful clasamentului: Bihorul are 164,3 MW și e pe locul 3, Clujul 144,4 MW pe locul 5, Aradul 138,1 MW pe locul 6, Mureșul 123,1 MW pe locul 13, iar Sibiul 91,6 MW pe locul 16. Singurul județ vecin aflat mai jos decât Alba este Hunedoara, cu 66,2 MW, pe locul 31.
Pe primul loc național se află Ilfovul, cu 290,7 MW, urmat de Timiș, cu 196,5 MW.
La nivelul întregii țări, prosumatorii adunau în iunie 2026 4.019 MW și 359.378 de racordări, față de 2.820 MW și 237.252 de racordări cu un an înainte.
De ce cresc panourile tocmai acum, în plină criză de energie?
Contextul e greu de ignorat. Vara aceasta, sistemul energetic național a trecut prin cea mai grea perioadă din ultimii ani: seceta hidrologică a redus drastic producția hidro, iar Unitatea 1 de la Cernavodă s-a oprit complet la sfârșitul lunii iulie, pentru prima dată în istoria recentă, tot din lipsă de apă de răcire. La începutul lui august, România a intrat în stare de alertă energetică, iar marii consumatori au fost chemați să-și mute producția în afara orelor de vârf.
Panourile de pe acoperișuri sunt, în acest peisaj, singura capacitate de producție care crește lună de lună — și care produce cel mai mult exact atunci când consumul de vârf al verii, dat de aparatele de aer condiționat, apasă cel mai tare pe rețea.
Cât a ajutat statul la creșterea asta?
Aproape deloc, cel puțin în ultimii doi ani.
Ultima sesiune de înscrieri în programul Casa Verde Fotovoltaice, care acoperea o parte din costul unui sistem casnic, a fost cea din 2024. În 2025, lansarea unei sesiuni noi a fost suspendată de Administrația Fondului pentru Mediu pe fondul constrângerilor bugetare, iar în bugetul AFM aprobat de Guvern în mai 2026 programul a dispărut cu totul, fondurile fiind redirecționate către proiecte de apă și canalizare ale autorităților locale.
Singura linie rămasă pentru gospodării în 2026 este un program de 400 de milioane de lei destinat bateriilor de stocare — și numai pentru prosumatorii care au deja panouri instalate. La data publicării acestui articol, ghidul de finanțare nu era încă publicat.
Practic, cele peste 7.100 de acoperișuri din Alba au ajuns acolo unde sunt mai ales din bani proprii, iar statul finanțează acum pasul următor, nu pe primul.
De ce se mută banii publici de la panouri la baterii?
Pentru că problema rețelei s-a schimbat. Când sute de mii de acoperișuri produc simultan, în mijlocul unei zile însorite de vară, surplusul apasă pe rețelele de distribuție exact în intervalul în care nimeni nu are nevoie de el; seara, când consumul urcă, producția solară e deja zero. Bateriile mută energia din primul interval în al doilea.
Datele ANRE arată că mișcarea a început deja, fără subvenție: la nivel național, 127.084 de prosumatori aveau deja baterii de stocare în iunie 2026, adică 35,4% din total. Diferența dintre categorii e mare — 38% dintre persoanele fizice au stocare, față de doar 11,1% dintre firme.
Pentru un proprietar din Alba care se gândește acum la panouri, concluzia practică e că sprijinul public disponibil în 2026 vizează a doua etapă a investiției, nu prima. Pentru firme, situația e ceva mai bună: finanțările europene prin Fondul de Modernizare și PNRR au apeluri deschise periodic, deși Electric Up, programul dedicat IMM-urilor, nu are un ciclu nou confirmat în acest an. Despre banii europeni disponibili pentru energie am scris pe larg în iunie.
Pe scurt
- Județul Alba avea 7.109 prosumatori și 75,33 MW putere instalată în panouri solare la 30 iunie 2026, potrivit ANRE.
- Alba este pe locul 25 din 42 de unități administrative, cu 5,8 MW sub mediana națională de 81,2 MW.
- Într-un an, numărul prosumatorilor din Alba a crescut cu 51,8%, iar puterea instalată cu 34,6% — sub media națională de 42,5%.
- Firmele reprezintă 9,2% dintre prosumatorii din Alba, dar dețin 47,5% din puterea instalată.
- La nivel național existau 359.378 de prosumatori și 4.019 MW, dintre care 127.084 aveau și baterii de stocare.
- Programul Casa Verde Fotovoltaice a fost eliminat din bugetul AFM pe 2026; a rămas doar o linie de 400 de milioane de lei pentru baterii, cu ghidul nepublicat încă.
Sursă: ANRE — Situația prosumatorilor la 30.06.2026, Administrația Fondului pentru Mediu
Foto: imagine ilustrativă — Michael Pointner pe Unsplash
