Un cont nou de TikTok, setat pentru profilul unui băiat de 12 ani, fără nicio căutare activă. În mai puțin de o oră, algoritmul a umplut singur ecranul cu conținut toxic despre imaginea corporală. Este rezultatul unui experiment realizat recent de jurnalistul George Buhnici, care a stârnit reacții ample în spațiul public din România.
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) a salutat demersul jurnalistic și atrage atenția asupra unui pericol suplimentar, mai puțin vizibil, dar la fel de real: aceleași mecanisme care expun necontrolat minorii la conținut dăunător creează terenul perfect pentru racolarea lor de către rețelele de trafic de persoane.
„Algoritmul nu face diferența între un trend periculos și un traficant care «pescuiește» victime”, avertizează ANITP. Ambii exploatează aceeași breșă: nevoia de validare, singurătatea și lipsa de supraveghere din mediul online.
Cum arată, în realitate, racolarea unui minor
Potrivit ANITP, racolarea nu are loc printr-o singură conversație, ci printr-un proces gradual, aproape invizibil pentru un ochi neantrenat.
Traficanții folosesc tot mai des rețelele de socializare, aplicațiile de mesagerie și platformele de video-sharing pentru a identifica și „cultiva” relația cu potențialele victime minore. Construiesc încredere pas cu pas — proces cunoscut sub numele de grooming — promit bani, afecțiune, oportunități de modelling sau locuri de muncă bine plătite, iar apoi manipulează emoțional copilul aflat deja într-un moment de vulnerabilitate.
Diferența față de percepția comună este importantă: nu vorbim despre un străin care apare brusc și propune ceva evident periculos, ci despre o relație care se construiește săptămâni sau luni și care, din interior, îi pare copilului o prietenie reală.
Semnalele la care părinții ar trebui să fie atenți
ANITP face un apel către părinți, profesori și către minorii înșiși să recunoască semnalele de risc:
- o „prietenie” nouă care insistă să mute discuția pe o aplicație mai puțin monitorizată
- oferte care sună „prea bine ca să fie adevărate”
- presiuni pentru o întâlnire față în față cu cineva cunoscut doar online
- izolarea treptată a copilului de familie și de prieteni.
Ce obligații au platformele
Protecția copiilor online nu mai este doar o chestiune de bun-simț parental — este și o obligație legală pentru platformele digitale.
Articolul 28 din Regulamentul UE privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) obligă platformele accesibile minorilor să implementeze măsuri proporționale pentru un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate a acestora.
Potrivit ANITP, la 14 iulie 2025 Comisia Europeană a publicat ghidul de aplicare a articolului 28, care recomandă concret: conturi private by default pentru minori, limitarea interacțiunilor cu necunoscuți, dezactivarea geolocalizării, algoritmi de recomandare transparenți și metode fiabile de verificare a vârstei. Acestea sunt completate de strategia europeană „Better Internet for Kids” (BIK+).
Practic, o parte dintre măsurile recomandate există deja în setările platformelor, dar sunt opționale și rareori activate. Ghidul european împinge lucrurile în direcția opusă — de la „părintele trebuie să știe unde să caute” la „platforma trebuie să pornească protecția din start”.
Ce poate face un părinte din Alba, concret
Instituțiile nu pot supraveghea conturile individuale, iar setările implicite nu au fost, până acum, de partea copiilor. Câteva măsuri rămân, deci, la îndemâna familiei:
- verificarea, împreună cu copilul, a setărilor de confidențialitate — cont privat, mesaje limitate la persoane cunoscute, geolocalizare dezactivată
- discuția explicită despre ce înseamnă o cerere nefirească online, fără a o transforma într-un interogatoriu care închide comunicarea
- atenție la momentele de vulnerabilitate — conflicte în familie, schimbarea școlii, izolare — când nevoia de validare este cea mai mare.
Vacanța de vară amplifică riscul din motive simple: timpul petrecut online crește, iar supravegherea informală asigurată de școală dispare pentru două luni.
Orice suspiciune de trafic de persoane poate fi semnalată gratuit și non-stop la linia TelVerde a ANITP, 0800 800 678.
Sursă: Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane Foto: Heru Dharma pe Unsplash
