Angajații din sistemul sanitar au intrat marți, 28 iulie, de la ora 07:00, în grevă generală pe perioadă nedeterminată. La Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, cea mai mare unitate sanitară din județ, o parte dintre membrii sindicatului SANITAS participă la protest, iar activitatea a fost reorganizată: secțiile critice funcționează cu program permanent, în timp ce pe celelalte secții activitatea a fost redimensionată.
Pentru pacienți, mesajul practic este acesta: urgențele se rezolvă normal, iar internările programate ale pacienților cronici pot fi reprogramate. Activitatea din Ambulatoriul de specialitate al spitalului nu a fost afectată în prima zi de grevă.
Ce funcționează și ce nu, la Spitalul Județean
Managerul unității, Diana Mârza, a explicat că notificarea privind declanșarea grevei a fost primită de la SANITAS Alba luni, 27 iulie, iar planul de desfășurare a grevei a inclus și modul concret în care se lucrează.
„Noi trebuie să asigurăm toate zonele critice, cu un program permanent, astfel încât activitatea să nu fie afectată pe secțiile Urgență, ATI, Neonatologie, Radiologie, Laborator, Bloc Operator”, a precizat managerul spitalului. Pe celelalte secții medicale și pe cele chirurgicale activitatea a putut fi redimensionată, iar zonele unde aceasta poate fi blocată sunt ambulatoriul și internările pacienților cronici, care pot fi reprogramate.
Reprezentanții sindicatului au precizat că o parte din personalul medical a rămas pe secții pentru a asigura o treime din activitate — pragul minim prevăzut în astfel de situații.
Vicepreședintele SANITAS Alba, Crucița Roșiu, a descris o dificultate suplimentară, specifică lunii iulie: „Este o perioadă critică pentru noi, este perioada concediilor, mulți dintre colegii noștri sunt în concediu și nu ne permitem să-i chemăm din concediu, iar cei rămași în secții trebuie să asigure o treime din activitate.”
Sindicatul a subliniat că protestul a fost construit astfel încât pacienții să nu fie afectați: „Ne-am asumat că pacienții noștri nu o să aibă de suferit (…). Având în vedere că este un spital de urgență, cam toate îngrijirile sunt urgențe.”
Managerul spitalului a transmis că s-a încercat acoperirea lipsei de personal prin transferuri de la alte spitale din județ: „Activitatea din Spitalul Județean nu a fost afectată, dar s-a simțit pe unele secții și compartimente lipsa de personal.”
De ce se face greva
Nemulțumirea centrală este noua lege a salarizării, despre care angajații spun că le-ar aduce o diminuare a veniturilor.
Potrivit informațiilor transmise spitalului odată cu planul de grevă, revendicările vizează trei categorii de probleme:
- eliminarea unor sporuri — sporul de 15%, sporul de tură și sporul de 100% pentru weekend. Pe acest ultim punct, managerul a explicat mecanismul actual: până acum, pentru sâmbătă și duminică se plătea salariul normal și se acorda o zi liberă;
- anularea plafoanelor care limitează acordarea normei de hrană și a voucherelor de vacanță;
- deblocarea posturilor, descrisă drept „o problemă în toate spitalele”.
„Revendicările noastre sunt legate de acea lege a salarizării care nouă ne-ar aduce diminuarea veniturilor”, a explicat vicepreședintele SANITAS Alba.
Cum s-a ajuns aici
Greva generală nu este primul pas, ci ultimul dintr-o escaladare de zece zile.
Pe 20 iulie a avut loc o grevă de avertisment în toate spitalele din județul Alba: două ore fără internări, consultații și operații programate. Greva de avertisment este, în legislația conflictelor de muncă, o etapă obligatorie premergătoare grevei propriu-zise — un semnal, nu o oprire a activității.
Negocierile au continuat: reprezentanții sindicali au avut întâlniri luni, 27 iulie, cu Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii, dar, potrivit SANITAS Alba, „nu s-a finalizat nimic concret”, iar discuțiile au fost reluate marți la nivelul Ministerului Sănătății.
În paralel, Ministerul Sănătății a anunțat că a trimis la avizare un memorandum pentru organizarea de concursuri prin care ar urma să fie deblocate peste 7.800 de posturi în sistemul sanitar. Este o măsură care răspunde direct uneia dintre cele trei revendicări, dar nu și celor privind sporurile — punctul pe care s-a declanșat, de fapt, conflictul.
„Un dezastru pentru Sănătate”: critica unui fost ministru
Nemulțumirea nu vine doar din partea sindicatelor. Alexandru Rogobete, deputat PSD și fost ministru al Sănătății, a criticat luni, la Palatul Parlamentului, proiectul noii legi a salarizării, susținând că în forma actuală acesta este „un dezastru pentru Sănătate” — „și nu este un dezastru doar pe termen scurt, ci pe termen mediu și lung”.
Cifra pe care a avansat-o explică intensitatea protestului mai bine decât orice comunicat sindical: în anumite situații, salariile medicilor de terapie intensivă ar scădea cu 3.000 – 4.000 de lei.
Consecința pe care o anticipează este plecarea din țară a personalului din specialitățile grele: „Va exista un exod al medicilor din anumite specialități — ATI, urgență, chirurgie, cardiologie — fără precedent.”
Argumentul central al fostului ministru este că acest exod fusese, de fapt, oprit. „Eu, cât am fost ministru, am semnat multe ordine de reîntoarcere în țară. Românii care au profesat în Franța, în Germania sau în alte țări au hotărât să se întoarcă acasă. Tocmai pentru că salarizarea era cât de cât în regulă, condițiile au început să fie mai bune”, a declarat el. Iar efectul concret, în formularea lui: „Vor ajunge pacienții la spital și nu vor putea fi operați pentru că anestezistul este în Franța.”
Ce ar însemna, în opinia lui, o reformă reală
Rogobete a susținut că sistemul are într-adevăr nevoie de reforme, dar că acestea nu se pot traduce prin diminuarea veniturilor personalului medical: „Reformă nu înseamnă reducerea veniturilor personalului medical. Asta, cu siguranță, nu este o reformă.”
Măsurile pe care le indică drept reformă efectivă sunt trei:
- reclasificarea spitalelor și înființarea unei categorii de „spitale strategice” — unitățile de urgență care duc greul, ale căror servicii să fie plătite după alte tarife;
- regândirea normativului de personal, care în prezent se calculează în principal după numărul de paturi;
- reforma Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pe care o descrie drept „adevărata reformă în sistemul de sănătate”.
Pe ultimul punct, explicația lui vizează o discrepanță de calendar. Casa Națională de Asigurări de Sănătate plătește spitalele la tarife calculate în 2016, în timp ce spitalul își achită facturile la energie, medicamente și salarii la prețurile anului 2026.
De aici și obiecția lui față de afirmația, vehiculată public în ultima perioadă, că circa 90% din bugetul unui spital se duce pe salarii — o cifră pe care o consideră „complet falsă în contextul dat”. „Dacă ar crește tarifele și le-ar adapta la anul 2026, și spitalele ar fi plătite la costurile de astăzi, nu de acum 10 ani, automat acel procent se va reduce și lucrurile vor intra în normal”, a spus el.
Este util de precizat că acestea sunt declarațiile unui parlamentar, nu concluziile unei analize independente: cifrele privind scăderea salariilor din ATI nu au fost, până acum, confirmate printr-o simulare publică pe articolele proiectului de lege, iar mecanismul tarifelor CNAS este contestat de ani buni, fără o cuantificare oficială a efectului asupra structurii de cheltuieli a spitalelor.
Ce înseamnă pentru pacienții din județ
Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia deservește întregul județ pentru cazuistica grea, iar în perioada de vară presiunea pe urgențe este oricum mai mare — de la accidente rutiere la afecțiuni legate de caniculă.
Concret, pentru cine avea programare în perioada următoare:
- dacă este o urgență, adresarea rămâne neschimbată: UPU funcționează cu program permanent;
- dacă este o internare programată pentru o afecțiune cronică, este util un telefon la secție înainte de deplasare, pentru confirmare sau reprogramare;
- dacă este o consultație în ambulatoriu, în prima zi de grevă activitatea nu a fost afectată, dar situația se poate schimba de la o zi la alta, întrucât greva este pe durată nedeterminată.
Durata protestului depinde de rezultatul negocierilor de la nivel central. Fiind vorba despre o grevă pe perioadă nedeterminată, spitalul nu poate anunța un orizont de revenire la programul normal, iar reprogramările se vor face în funcție de evoluția discuțiilor dintre federația sindicală și ministere.
Dincolo de zilele de protest, miza pe termen lung privește chiar specialitățile enumerate în avertismentul privind plecările din țară — ATI, urgență, chirurgie, cardiologie. Sunt exact secțiile pe care Spitalul Județean Alba Iulia trebuie să le mențină cu program permanent și pentru care managerul a recunoscut deja că a fost nevoie de transferuri de personal de la alte spitale din județ.
Un spital județean nu are, de regulă, decât o singură secție ATI și un singur bloc operator. Asta înseamnă că, spre deosebire de centrele universitare, unde plecarea unui medic se acoperă intern, aici pierderea a doi-trei specialiști se resimte imediat în capacitatea de a opera și de a ține pacienți critici. Este o vulnerabilitate structurală a spitalelor județene, nu o consecință demonstrată a proiectului de lege — dar explică de ce nemulțumirea salarială se transformă rapid, în astfel de unități, într-o problemă de acces la servicii medicale.
Sursă: Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, Federația SANITAS Alba, Ministerul Sănătății; declarațiile deputatului Alexandru Rogobete, susținute la Palatul Parlamentului (relatare Agerpres) Foto: Tasha Kostyuk pe Unsplash
