La Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia a fost realizată, duminică, 9 august 2026, o prelevare de organe și țesuturi — prima după 15 ani în această unitate. Intervenția a mobilizat patru echipe medicale, două din România și două din străinătate, iar organele prelevate au ajuns la pacienți aflați pe liste de așteptare pentru transplant.
Donatorul era un bărbat de 38 de ani, aflat în moarte cerebrală. Prelevarea a fost posibilă după ce familia și-a exprimat acordul pentru donarea de organe și țesuturi.
Unde au ajuns organele?
Cei doi rinichi au fost transplantați la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal (ICUTR) Cluj.
Pentru cord și plămâni nu au fost găsiți pacienți compatibili pe teritoriul României. În acest caz, organele au fost oferite unor centre de transplant din străinătate prin FOEDUS, platforma europeană prin care statele membre își comunică reciproc organele disponibile atunci când nu există primitor compatibil pe plan intern. Prelevarea inimii și a plămânilor a fost făcută de echipe venite de la centre din Berlin și Zürich.
Practic, dintr-un singur donator au rezultat patru șanse la viață, dintre care două au rămas în România.
De ce e nevoie de acordul familiei?
Pentru că, în România, donarea de organe de la o persoană decedată nu se face automat. Legea prevede consimțământul — fie exprimat de persoană în timpul vieții, fie, în absența acestuia, de familie, după constatarea decesului.
Discuția cu familia nu e purtată de oricine: potrivit Agenției Naționale de Transplant, în fiecare spital care poate face prelevări există o persoană dedicată, numită coordonator de transplant, care informează rudele, răspunde la întrebări și consemnează acordul de donare, dacă acesta este dat.
Moartea cerebrală, condiția medicală care face posibilă donarea, înseamnă încetarea ireversibilă a funcțiilor creierului, inclusiv a celor din trunchiul cerebral, în timp ce inima încă bate și organele sunt menținute funcționale prin aparatură. Este o stare distinctă de comă și se constată printr-un protocol strict, cu examinări repetate și investigații de confirmare.
De ce contează că spitalul a reluat activitatea după 15 ani?
Pentru că o prelevare nu se poate improviza. Ea cere ca spitalul să aibă simultan secție de terapie intensivă capabilă să mențină donatorul, neurologie și radiologie pentru diagnosticul de moarte cerebrală, bloc operator disponibil, laborator, anatomie patologică și o logistică ce poate coordona sosirea a patru echipe din țări diferite într-un interval de câteva ore.
La intervenția de la Alba Iulia au contribuit, potrivit spitalului, personalul secțiilor ATI, Neurologie și Radiologie, echipele din blocul operator, laborator, anatomie patologică și logistică, precum și liniile de gardă chirurgicală.
Consecința practică este că un spital care nu prelevă ani la rând pierde, de fapt, donatorii potențiali care ajung în ATI-ul lui: fără echipă antrenată și fără fluxul organizatoric pus la punct, cazurile nu ajung niciodată în circuitul național de transplant. Reluarea activității la Alba Iulia înseamnă că, de acum, un astfel de caz poate fi valorificat în județ, nu doar în centrele universitare.
Cât de rar se întâmplă asta în România?
Rar. În campania publică desfășurată de Agenția Națională de Transplant în 2025, instituția a vorbit despre o rată de aproximativ patru donatori decedați la un milion de locuitori în România, față de o medie europeană de circa 21. Precizăm că această comparație nu a putut fi regăsită de redacție într-un raport publicat pe site-ul agenției, deci o reproducem drept cifră comunicată public de instituție, nu drept dată verificată la sursă.
Ordinul de mărime este însă consecvent cu situația cunoscută a sistemului: România se află de ani buni în ultima parte a clasamentelor europene la donarea de organe, iar diferența se traduce direct în timpi de așteptare pentru pacienții dializați.
Ce înseamnă asta pentru pacienții din județul Alba
Pentru bolnavii cu insuficiență renală din județ, centrul de referință rămâne Clujul — același oraș unde, din iulie, funcționează și primul centru de expertiză pentru boli cardiovasculare rare din Transilvania. Ce se schimbă acum este partea din amonte a lanțului: județul poate contribui cu donatori, nu doar aștepta organe.
Intervenția vine, de altfel, într-o perioadă tensionată pentru spital, care a intrat la sfârșitul lunii iulie în grevă generală pe durată nedeterminată, cu secțiile critice funcționând normal.
Conducerea Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia a transmis mulțumiri familiei donatorului și echipelor medicale implicate.
Pe scurt
- Prima prelevare de organe după 15 ani la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia a avut loc duminică, 9 august 2026.
- Donatorul era un bărbat de 38 de ani, aflat în moarte cerebrală; familia și-a dat acordul.
- Au participat patru echipe medicale, două din România și două din străinătate.
- Cei doi rinichi au fost transplantați la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj.
- Inima și plămânii au fost preluați de centre din Berlin și Zürich, prin platforma europeană FOEDUS, pentru că în România nu existau pacienți compatibili.
Sursă: Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, comunicat din 12 august 2026; Agenția Națională de Transplant
Foto: imagine ilustrativă — Tasha Kostyuk pe Unsplash
