Forțele iraniene au analizat opțiunea de a ataca obiective militare americane din sud-estul Europei, în cazul în care conflictul cu Statele Unite se reia și escaladează. Între instalațiile evaluate se află baza aeriană Bezmer din Bulgaria, pe care Sofia a aprobat-o luna trecută pentru realimentarea avioanelor americane. Informația a fost relatată miercuri de Financial Times, care citează două surse din cadrul regimului de la Teheran.
Aceleași surse indică și Ciprul între posibilele ținte de represalii — insulă unde o bază aeriană britanică a fost lovită de o dronă în luna martie.
Este vorba, deocamdată, despre opțiuni analizate în interiorul aparatului militar iranian și descrise de surse anonime, nu despre o decizie anunțată sau despre o acțiune în curs. Distincția contează, iar în restul articolului o păstrăm.
Ce anume ar fi fost pus pe masă
Potrivit relatării, evaluările iraniene nu se opresc la bazele aeriene. Forțele de la Teheran ar fi analizat și posibilitatea de a ataca cablurile subacvatice de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz, în cazul unei escaladări.
Ținta aceasta merită explicată, pentru că nu e militară în sensul obișnuit. Prin Golf trec cabluri de comunicații care leagă Asia de Europa; ele transportă trafic de internet și tranzacții financiare, nu combustibil. Un atac asupra lor ar produce efecte economice largi, dificil de atribuit rapid și greu de reparat — reparațiile submarine cer nave specializate și săptămâni de lucru. Este genul de acțiune care lovește fără să ucidă, ceea ce o face atractivă strategic tocmai pentru că răspunsul militar la ea este mai greu de justificat.
Cât despre mijloacele de atac asupra Europei, experții citați de publicație menționează rachete balistice cu rază medie de acțiune, precum cele din seria Shahab, care ar putea fi îndreptate împotriva unor obiective americane din sudul și sud-estul continentului.
De ce Bulgaria și de ce acum
Logica invocată de Teheran nu este nouă și a fost enunțată public. Luna trecută, Garda Revoluțională a amenințat Regatul Unit în legătură cu folosirea de către Statele Unite a bazelor militare britanice, declarând că „orice bază utilizată pentru a lansa un atac împotriva teritoriului iranian va fi considerată o țintă legitimă”.
Aplicată la Bulgaria, formula explică de ce Bezmer apare pe listă: baza a fost aprobată pentru realimentarea aeronavelor americane, deci intră, în lectura iraniană, în categoria infrastructurii care susține operațiunile împotriva Iranului. Nu contează, în această logică, dacă de acolo decolează sau nu avioane de atac — contează că sprijină lanțul.
Contextul politic de la Teheran, așa cum îl descrie relatarea, este unul de sfidare: tot mai mulți reprezentanți ai regimului ar considera că reluarea războiului este o chestiune de „când”, nu de „dacă”. Negocierile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sunt în impas.
Unde ne aflăm în conflictul acesta
Războiul dintre Statele Unite și Iran a trecut prin mai multe faze în acest an. La jumătatea lui iulie, Teheranul denunța un „atac barbar” asupra unui petrolier, iar Casa Albă analiza extinderea operațiunilor militare. Câteva zile mai târziu, în a unsprezecea zi de atacuri americane, apărarea antiaeriană era activată deasupra Teheranului.
Ceea ce se schimbă acum, față de acele momente, este direcția în care privește discuția: nu spre teatrul de operațiuni din Golf, ci spre Europa.
Ce înseamnă asta pentru România
Trebuie spus limpede de la început: România nu figurează, în relatarea Financial Times, printre țintele analizate. Publicația menționează Bulgaria și Ciprul.
Ce este însă relevant pentru cititorul de aici ține de geografie și de statut. România se află pe același flanc sud-estic al NATO ca Bulgaria, împarte cu ea granița pe Dunăre și găzduiește, la rândul ei, facilități militare americane — între care baza de la Deveselu, parte a scutului antirachetă, și baza aeriană Mihail Kogălniceanu. Într-un scenariu în care logica enunțată de Garda Revoluțională s-ar aplica întregii infrastructuri care sprijină operațiunile americane, aceste obiective ar intra, teoretic, în aceeași categorie de raționament.
Formulăm asta ca deducție din criteriul declarat public de partea iraniană, nu ca informație din raportul citat. Nicio sursă din relatare nu numește România.
Un al doilea efect, mai probabil și mai puțin spectaculos, este economic. Blocada din Strâmtoarea Ormuz continuă, iar orice nouă escaladare acolo se traduce în prețul carburanților și în costurile de transport — inclusiv la pompa din Alba Iulia. Este canalul prin care un conflict de la 3.000 de kilometri ajunge, de regulă, cel mai repede în bugetul unei gospodării din România.
Ce urmează
Deocamdată nu există un răspuns oficial al autorităților bulgare sau americane la relatarea publicată miercuri, iar Teheranul nu a confirmat public evaluările descrise de surse.
Elementul de urmărit în zilele următoare este stadiul negocierilor pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Cât timp acestea rămân în impas, presiunea rămâne — iar scenariile de represalii, cu Europa în ele, rămân pe masă.
Pe scurt
- Financial Times relatează că forțele iraniene au analizat atacuri asupra unor obiective militare americane din sud-estul Europei.
- Între instalațiile menționate se află baza aeriană Bezmer din Bulgaria, aprobată luna trecută pentru realimentarea avioanelor americane.
- Ciprul, unde o bază britanică a fost lovită de o dronă în martie, ar fi de asemenea între posibilele ținte.
- Ar fi fost evaluată și lovirea cablurilor subacvatice de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.
- Informațiile provin de la două surse anonime din regimul de la Teheran; nu există confirmare oficială.
- România nu este menționată în relatare.
- Negocierile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz rămân în impas.
Sursă: relatare Financial Times, 19 august 2026, pe baza a două surse din regimul de la Teheran. Nu am putut consulta direct materialul original, aflat în spatele unui abonament, astfel încât faptele sunt reproduse din relatarea presei, nu verificate la sursa primară. Declarația Gărzii Revoluționare privind bazele militare a fost făcută public în luna iulie 2026.
Foto: Senior Airman Jenna Bond / U.S. Air Force, via Wikimedia Commons.jpg) (domeniu public) — baza aeriană Bezmer, Bulgaria, iulie 2025
