Concursul separat de admitere la liceu, pe care unitățile de învățământ ar urma să îl poată organiza din 2027 pentru cel mult jumătate dintre locuri, ar putea fi amânat. Anunțul l-a făcut miercuri, 19 august, ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, printr-un mesaj pe pagina sa de Facebook, în care spune că după discuții cu parlamentari din mai multe partide crede că există o majoritate pentru prorogarea aplicării prevederii. Potrivit ministrului, deputata Raluca Turcan s-a oferit să inițieze modificarea legislativă.
Anunțul vine după o săptămână de critici publice la adresa proiectului de metodologie pus în consultare de minister pe 14 august, și la o zi după ce organizația Salvați Copiii România a cerut explicit renunțarea la posibilitatea liceelor de a organiza examene proprii de admitere.
Ce prevede, de fapt, proiectul contestat
Pe 14 august, Ministerul Educației a lansat în consultare publică proiectul Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a repartizării și a admiterii în învățământul liceal pentru anii 2027–2028, împreună cu anexele și calendarul aferent.
Elementul care a produs controversa este posibilitatea ca fiecare liceu să organizeze propriul concurs de admitere în clasa a IX-a. Calendarul propus în proiect concentrează totul într-un interval foarte scurt: probele evaluării naționale se desfășoară între 22 și 25 iunie 2027, rezultatele finale se afișează pe 7 iulie, probele concursului de admitere sunt programate pe 9 și 12 iulie, iar rezultatele finale ale acestuia pe 15 iulie.
Cu alte cuvinte, un copil de 14–15 ani ar susține, în opt zile de la aflarea rezultatelor unui examen național, alte două examene de care depinde accesul la liceul dorit.
Proiectul prevede și că procedurile proprii ale liceelor trebuie avizate de inspectoratele școlare până la 15 septembrie 2026 și publicate pe site-urile unităților până la 1 octombrie 2026.
De unde vine prevederea și de ce spune ministrul că nu e decizia lui
Punctul central al apărării ministrului este că prevederea nu este nouă. Concursul de admitere la nivelul liceului a fost votat de Parlament în 2023, prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care stabilește că unitățile de învățământ liceal pot organiza, începând cu admiterea din 2027, concurs pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite.
Aceeași lege prevede că „organizarea concursului și criteriile de admitere se stabilesc prin hotărârea consiliului de administrație al unității de învățământ” — deci nu ministerul a decis ca fiecare liceu să-și scrie propriile reguli, ci legea, în urmă cu trei ani.
„Nu Ministerul a propus săptămâna trecută introducerea acestui concurs”, a scris Dimian, argumentând că instituția are obligația să pună în aplicare legea în vigoare atât timp cât aceasta nu este schimbată. Este, de altfel, a doua oară în trei zile când ministrul mută discuția spre Parlament: pe 17 august transmisese un mesaj similar, tot pe Facebook.
Consecința practică a acestei poziții este că amânarea nu se poate face printr-un ordin de ministru. Ea cere o modificare legislativă — de unde și trimiterea către o inițiativă parlamentară.
Ce a spus Salvați Copiii și de ce contează cifrele
Poziția publicată pe 18 august de Salvați Copiii România cere revizuirea acestei posibilități, pe motiv că favorizează menținerea inechităților din educație și creează avantaje competitive elevilor din familii care pot plăti meditații.
Argumentul nu este formulat abstract, ci pe date. Potrivit unei consultări realizate de organizație în rândul elevilor de 10–17 ani, 43% dintre respondenți fac meditații, iar incidența cea mai mare se înregistrează exact la vârsta gimnaziului: 57%, față de 35% în cazul liceenilor. Dintre copiii care merg la meditații, 55% urmează pregătire la cel puțin două materii.
Un sondaj separat al organizației, pe date culese la finalul anului 2024, arată că părinții plătesc în medie 9.818 lei anual pentru meditații, after school și materiale didactice — cu aproximativ 3.100 de lei mai mult decât în 2021. Cele mai mari creșteri au fost la meditații, circa 3.700 de lei, și la after school, aproximativ 2.500 de lei.
Costul crește odată cu vârsta copilului: 6.803 lei în ciclul primar, 10.781 lei la gimnaziu și 12.119 lei la liceu. Atunci când apar, meditațiile sunt al doilea cost ca nivel mediu, ajungând la 6.234 de lei pe an — aproximativ 1.000 de lei pe lună, pentru două materii, în cazul tipic.
Cel mai relevant indicator pentru discuția despre echitate este însă distribuția pe venituri: în familiile care câștigă sub 5.000 de lei net pe lună, incidența meditațiilor este de 35%; între 5.000 și 20.000 de lei se menține în jurul a 50%; peste acest prag urcă la aproximativ 65%. Aproximativ un sfert dintre părinții ai căror copii fac meditații spun că acest cost presupune amânarea unor cheltuieli necesare.
Concluzia organizației: adăugarea unor forme și discipline suplimentare de examinare ar face ca incidența și costul meditațiilor să crească, iar echitatea admiterii să aibă și mai mult de suferit.
Argumentul pe care ministerul nu l-a adus: datele pe care le are deja
Cel mai greu de contestat punct din poziția Salvați Copiii nu ține de costuri, ci de metodă. Organizația arată că proiectul de metodologie nu este însoțit de o evaluare preliminară a impactului.
Mai mult, sistemul românesc are deja forme de selecție organizate la nivelul unității de învățământ, care funcționează de ani de zile: probele de aptitudini de la liceele vocaționale și probele de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă, pentru clasele bilingve și cu predare intensivă. Ministerul dispune, prin urmare, de cel puțin două cohorte consecutive de date administrative — din sesiunile de admitere 2025 și 2026 — despre cine se înscrie la aceste probe, cine este admis și cu ce pregătire prealabilă. Nicio analiză a acestor date nu a fost publicată.
„Extinderea unui mecanism de selecție, în lipsa evaluării mecanismelor similare aflate deja în funcțiune, transformă o generație întreagă de elevi în primul test al propriei politici publice”, scrie organizația.
Un al doilea reproș de procedură: consultarea publică a fost lansată pe 14 august, în plină vacanță de vară, pentru o generație care începe clasa a VIII-a pe 7 septembrie 2026.
Cum arată punctul de plecare: rezultatele evaluării naționale din 2026
Discuția despre selecție se poartă peste un sistem ale cărui rezultate de bază sunt fragile. La evaluarea națională din 2026, mai puțin de două treimi dintre elevii intrați în clasa I în urmă cu nouă ani au obținut medii peste 5 — 64,91%, adică 113.316 din cei 174.567 înscriși atunci. Mai puțin de jumătate dintre cei care au susținut toate probele au luat medii peste 7 (48,47%).
Diferențele teritoriale depășesc 40 de puncte procentuale între extreme: în județul Călărași ponderea mediilor peste 5 a fost de 43,06%, în timp ce în București a ajuns la 84,06%.
Organizația mai citează date ale Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit cărora elevii români de 13 ani resimt cel mai ridicat nivel de presiune școlară: 61% dintre fete și 52% dintre băieți indică niveluri ridicate, față de 53% și, respectiv, 40% media studiului internațional. În 2018, aceleași cifre pentru România erau 48% și 43%, iar în 2014, 33% și 25% — fenomenul este, așadar, în creștere.
Ce înseamnă asta pentru elevii din județul Alba
Pentru familiile din Alba, miza practică e directă. Județul are deja o admitere în care presiunea se concentrează pe câteva unități: la repartizarea computerizată din 2026, cea mai mare ultimă medie a fost 9,37, la Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan”, în timp ce peste 600 de locuri au rămas libere în alte unități. La etapa a doua, în august, mai erau disponibile 325 de locuri în liceele din județ.
Această asimetrie este exact contextul în care un concurs organizat la nivelul fiecărui liceu ar avea cel mai vizibil efect: unitățile cu cerere mare ar avea motive să îl organizeze, cele cu locuri neocupate nu. Rezultatul plauzibil — și îl formulăm ca deducție, nu ca fapt stabilit — ar fi o separare mai accentuată între cele câteva licee căutate din Alba Iulia, Blaj sau Sebeș și restul rețelei, cu o presiune suplimentară pe meditații concentrată în orașele unde se află aceste unități.
Un al doilea efect probabil ține de geografie. Un concurs organizat separat, la sediul fiecărui liceu, în două zile de iulie, presupune deplasare. Pentru un elev din Apuseni care ar vrea să candideze la două licee din orașe diferite, costul de participare nu mai este doar de pregătire, ci și de transport și cazare — o barieră care nu există la repartizarea computerizată.
Ce urmează
Deocamdată, amânarea este o intenție anunțată pe Facebook, nu o decizie. Pentru a produce efecte, ea are nevoie de o modificare a Legii nr. 198/2023, adoptată de Parlament — care se află în vacanță până la începutul sesiunii de toamnă.
Până atunci, proiectul de metodologie rămâne în consultare publică, iar termenele din el rămân formal valabile: avizarea procedurilor proprii ale liceelor de către inspectoratele școlare până la 15 septembrie 2026 și publicarea lor până la 1 octombrie 2026.
Pentru părinții elevilor care intră acum în clasa a VIII-a, incertitudinea este partea cea mai costisitoare: decizia dacă investesc sau nu în pregătire suplimentară pentru un concurs care s-ar putea să nu aibă loc trebuie luată în următoarele săptămâni.
Pe scurt
- Ministrul Educației, Mihai Dimian, a anunțat pe 19 august 2026 că există probabil o majoritate parlamentară pentru amânarea concursului de admitere la liceu prevăzut pentru 2027.
- Amânarea cere o modificare a Legii nr. 198/2023; deputata Raluca Turcan s-ar oferi să inițieze demersul.
- Legea permite liceelor să organizeze concurs propriu pentru maximum 50% din locuri, iar regulile se stabilesc de consiliul de administrație al fiecărei unități.
- Proiectul de metodologie, lansat în consultare publică pe 14 august 2026, programează evaluarea națională între 22 și 25 iunie 2027 și probele concursului pe 9 și 12 iulie 2027.
- Salvați Copiii România a cerut pe 18 august renunțarea la această posibilitate, invocând creșterea costurilor cu meditațiile.
- Potrivit organizației, părinții plătesc în medie 9.818 lei pe an pentru educația unui copil, iar 43% dintre elevii de 10–17 ani fac meditații.
- La evaluarea națională din 2026, 64,91% dintre elevi au obținut medii peste 5.
Sursă: Ministerul Educației și Cercetării — proiect de metodologie lansat în consultare publică la 14 august 2026; Salvați Copiii România — poziție publică, 18 august 2026. Declarațiile ministrului Mihai Dimian din 17 și 19 august 2026 au fost publicate pe pagina sa de Facebook și sunt reproduse din relatările presei; nu le-am regăsit într-un comunicat oficial al ministerului.
