Cu mai puțin de cinci ani până la termenul Agendei 2030, Națiunile Unite au făcut bilanțul la New York: doar aproximativ o treime din țintele de dezvoltare durabilă mai sunt pe traiectorie, a avertizat secretarul general António Guterres, care a descris perioada următoare drept „cea mai grea porțiune” a drumului. Forumul Politic la Nivel Înalt (HLPF), principalul mecanism prin care ONU urmărește progresul celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, s-a desfășurat între 7 și 15 iulie, cu un segment ministerial în ultimele trei zile, și s-a încheiat cu o declarație adoptată după un vot tensionat pe linia Nord–Sud.
Ce s-a analizat și ce s-a decis
Ediția din acest an a trecut în revistă cinci obiective: apă și sanitație (ODD 6), energie accesibilă (ODD 7), infrastructură și industrializare (ODD 9), orașe sustenabile (ODD 11) și parteneriatele globale (ODD 17). Peste 4.000 de participanți au luat parte zilnic la lucrări, potrivit ONU.
Documentul final — declarația ministerială — a fost adoptat pe 15 iulie, dar nu fără fricțiuni: Grupul celor 77 și China, blocul țărilor în curs de dezvoltare, a impus prin vot (82 pentru, 54 împotrivă, 12 abțineri) eliminarea din text a referinței la „Consensul Emiratelor Arabe Unite” — acordul climatic de la COP28, care menționa tranziția de la combustibilii fosili. Uniunea Europeană și-a exprimat dezamăgirea, iar Brazilia și Columbia s-au opus eliminării, descriind consensul drept un reper al acțiunii climatice. Un al doilea vot, cerut de Israel pe paragraful despre popoarele aflate sub ocupație, s-a încheiat cu menținerea textului (113 pentru, un vot împotrivă).
România: prezentă la masă, absentă de la examen
36 de țări și-au prezentat în acest an evaluarea națională voluntară (VNR) — raportul prin care un stat arată, public, unde se află față de țintele din 2030. Printre ele, Republica Moldova. România nu s-a numărat printre ele: ultima sa evaluare datează din 2023, iar prima a fost prezentată în 2018.
Asta nu înseamnă că România a lipsit. Delegația condusă de consilierul de stat László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, a prezentat la New York procesul de revizuire a Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă și proiectul unui centru virtual de resurse, iar în calitate de deținătoare a președinției Inițiativei Central Europene, România a organizat un eveniment despre infrastructura sustenabilă în regiune. Pe margine, oficialul român a avut o întâlnire bilaterală cu secretarul general al Guvernului Republicii Moldova, Alexei Buzu, pe teme de cooperare privind Agenda 2030.
Unde suntem, de fapt: cifrele din spatele obiectivelor
Două dintre obiectivele analizate anul acesta ating direct viața de zi cu zi din județul Alba.
La apă și canalizare (ODD 6), datele Institutului Național de Statistică pentru 2025 arată că doar 61,1% din populația României este conectată la sistemele de canalizare — iar în mediul rural procentul coboară la 20,4%. Cu alte cuvinte, patru din cinci locuitori de la sat nu au canalizare, o realitate vizibilă și în comunele din județ, unde extinderea rețelelor de apă-canal, finanțată în mare parte din fonduri europene, avansează lent. Avariile repetate la rețelele de apă din județ, despre care scriem săptămânal, țin de același obiectiv: infrastructură de apă sigură și rezilientă.
La orașe și locuire (ODD 11), România deține un record european negativ: 40,7% din populație trăiește în locuințe supraaglomerate, cea mai mare rată din UE, față de o medie de 16,9%, potrivit Eurostat; la tineri, proporția urcă la 58,3%.
De ce contează
Agenda 2030 poate părea birocrație diplomatică, dar banii care modernizează orașele românești — inclusiv proiectele de mobilitate urbană, eficiență energetică sau rețele de apă din Alba Iulia și din județ — sunt condiționați, în bună măsură, de aceleași obiective pe care le contabilizează HLPF. Când o treime din ținte sunt pe traiectorie la nivel global, întrebarea locală rămâne una practică: ce se întâmplă cu restul — iar răspunsul se joacă, în bună parte, în deceniul de finanțări europene care urmează.
Sursă: ONU — comunicatul de închidere HLPF 2026, UN Meetings Coverage ECOSOC/7234, INS via Agerpres, Eurostat — Housing in Europe 2025 Foto: Ad Meskens / Wikimedia Commons (CC BY-SA 3.0)
