În fiecare august, județul Alba se umple de mașini cu numere din Italia, Spania, Germania și Marea Britanie. Oameni plecați de zece sau douăzeci de ani se întorc pentru trei săptămâni, își revăd rudele, repară casa părintească și pleacă înapoi. Ce se întâmplă în acele trei săptămâni e, de regulă, o chestiune privată de familie — și aproape niciodată o chestiune de politică publică locală.
Exact asta încearcă să schimbe inițiativa „Zilele Diasporei”, lansată acum zece ani de RePatriot, o comunitate de antreprenori români, proiect al asociației Romanian Business Leaders. Potrivit unui comunicat transmis joi, 30 iulie, ediția din acest an este cea mai amplă de până acum: peste 40 de evenimente în întreaga țară.
Primele comunități care au răspuns apelului sunt, potrivit organizatorilor, Satu Mare, Iași, Piatra-Neamț, Cluj, Maramureș, Bistrița și București, iar alte localități urmează să își anunțe programele în zilele următoare. Județul Alba nu figurează, deocamdată, între ele.
Noutatea reală a acestui an: ANOFM și EURES
Dincolo de conferințe și întâlniri, elementul cu consecințe practice este parteneriatul dintre RePatriot și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), sub numele #RePatriotJobs.
Mecanismul anunțat: ANOFM, rețeaua europeană EURES, agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, administrațiile locale și mediul de afaceri organizează întâlniri dedicate românilor din diaspora, prezintă oportunitățile de angajare și fac legătura directă între angajatori și cei interesați să revină.
„România are nevoie de experiența, competențele și energia românilor care au ales să muncească în străinătate”, a declarat Adrian Zvîncă, președintele ANOFM. „Misiunea ANOFM este să le fim un partener de încredere în momentul în care decid să revină acasă, oferindu-le acces la locuri de muncă, servicii de consiliere și toate instrumentele necesare pentru integrarea rapidă pe piața muncii.”
Pentru cineva din județul Alba care ia în calcul întoarcerea, structura locală relevantă este Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Alba, care are și consilieri EURES — rețeaua prin care se fac, la nivel european, medierea locurilor de muncă și recunoașterea experienței dobândite în alte state membre. Chiar dacă județul nu are încă un eveniment „Zilele Diasporei” anunțat, serviciile AJOFM funcționează independent de campanie, tot anul.
De ce august și de ce „Luna Diasporei”?
RePatriot susține că august ar trebui să devină, în mod firesc, Luna Diasporei Românești, invocând suprapunerea mai multor repere: revenirea temporară a milioanelor de români plecați, Ziua Românilor de Pretutindeni, Ziua Limbii Române — sărbătorită pe 31 august — și faptul că Biserica Ortodoxă Română a rânduit prima duminică după Adormirea Maicii Domnului drept Duminica Românilor Migranți. În 2026, 15 august cade sâmbătă, așadar Duminica Românilor Migranți este pe 16 august.
„Nu este vorba despre festivism, ci este vorba despre dialog, identitate, încredere și dezvoltare”, se arată în comunicatul RePatriot. „Fiecare comunitate din România are astăzi o comunitate la fel de importantă în afara granițelor.”
Ce s-a întâmplat în cei zece ani?
Inițiativa a pornit, potrivit organizatorilor, dintr-o premisă simplă: românii plecați peste hotare nu ar trebui căutați doar în concediu sau în campanii electorale. În deceniul scurs, RePatriot spune că inițiativa a generat „sute de întâlniri, conferințe, dezbateri, târguri, vizite și parteneriate” între administrații locale, antreprenori, profesori, elevi, organizații civice și români din diaspora.
Apelul din acest an merge mai departe de administrațiile locale: RePatriot cere instituțiilor centrale, agențiilor guvernamentale, universităților, camerelor de comerț și instituțiilor culturale „să accelereze cooperarea cu românii de pretutindeni”. Concret, organizația a cerut primăriilor să desemneze responsabili pentru relația cu românii din străinătate — o măsură administrativă minoră în aparență, dar care transformă o relație ocazională într-una cu un om și un telefon la care se poate suna.
„În fiecare vară, România primește acasă, pentru câteva săptămâni, cea mai valoroasă delegație de antreprenori, profesioniști, cercetători, investitori și ambasadori români din lume”, a declarat Marius Bostan, antreprenor și inițiator RePatriot. „Întrebarea nu este dacă ei vin, întrebarea este dacă noi știm să îi ascultăm, să îi implicăm și să le oferim oportunități reale de a contribui la dezvoltarea României.”
Organizatorii semnalează și inițiativa similară din Republica Moldova, unde Biroul Relații cu Diaspora organizează zeci de evenimente.
Ce ar însemna asta pentru județul Alba
Aici trecem în zona de interpretare, nu de fapt anunțat de cineva. Județul Alba are toate ingredientele pentru care inițiativa a fost gândită: emigrație masivă în ultimele două decenii, sate în care rămân mai ales vârstnici, dar și o industrie locală care se plânge constant de lipsa forței de muncă calificate — exact decalajul pe care #RePatriotJobs vrea să-l atace. Un eveniment de acest tip la Alba Iulia, Sebeș sau Cugir ar costa administrația foarte puțin: o sală, o listă de angajatori și consilierii EURES de la AJOFM.
Am scris anterior despre proiecte care merg în aceeași direcție: primul TEDx în limba română din diaspora, organizat la Bruxelles cu implicarea RePatriot și ProEduHub, programul pentru tinerii din diaspora care vor să studieze în România.
Ce urmează: programele pe localități se anunță în zilele următoare, iar lista actualizată a comunităților participante e publicată de organizatori pe site-ul RePatriot.
Sursă: RePatriot · Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Foto: RePatriot
