Guvernele lumii au construit, în ultimii ani, „fundațiile” administrației digitale — platforme de date, identitate electronică, infrastructură de tip cloud. Provocarea de acum nu mai este să existe aceste sisteme, ci să fie efectiv folosite, astfel încât cetățeanul să simtă o diferență la ghișeu. Aceasta este concluzia primului „Digital Government Outlook”, raportul OCDE despre guvernarea digitală publicat în 2026, care evaluează progresul în țările membre și candidate, pe baza Indexului Guvernării Digitale 2025. Iar întrebarea pe care o ridică raportul — la ce folosește digitalizarea dacă oamenii nu o adoptă și nu au încredere în ea? — capătă un sens foarte concret în județul Alba, unde o comună din Apuseni tocmai a primit finanțare pentru a-și digitaliza activitatea.
Ce arată raportul OCDE
Mesajul OCDE pornește de la o tensiune: tehnologia avansează rapid (inclusiv inteligența artificială), dar încrederea publicului rămâne fragilă. Doar 52% dintre cetățeni, în medie, în 30 de țări OCDE, au încredere că guvernul lor le va folosi datele personale „în scopuri legitime”. Concluzia raportului este că progresul în guvernarea digitală nu ține doar de tehnologie, ci și de guvernanță solidă, de personal calificat și de garanții credibile pentru protecția datelor.
Raportul semnalează mai multe decalaje care explică de ce „fundațiile” nu se traduc automat în beneficii:
- Adoptarea și partajarea datelor. În medie, doar 63% din instituțiile publice din țările OCDE își partajează datele în interiorul administrației prin sistemul național de interoperabilitate — veriga care permite ca un cetățean să nu mai ducă aceeași hârtie de la un ghișeu la altul.
- Evaluarea investițiilor. Doar una din patru țări verifică sistematic dacă proiectele digitale finalizate au produs rezultatele promise. Banii se cheltuiesc, dar prea rar se măsoară dacă au fost cheltuiți bine.
- Competențele digitale. Doar șase țări OCDE au o strategie dedicată dezvoltării competențelor digitale în sectorul public.
Pe scurt, OCDE cere trecerea de la „a avea” sisteme digitale la „a obține” rezultate vizibile — servicii mai simple, interacțiuni mai rapide, decizii mai bune, toate construite pe încrederea cetățeanului.
Cazul concret: Bucium și alte 8 comune din Regiunea Centru
Exact acest tip de trecere „de la fundații la servicii” se vede acum în județul Alba. Comuna Bucium, din zona Apusenilor, se numără printre cele 9 comune din Regiunea Centru care au primit finanțare pentru digitalizare prin Programul „Regiunea Centru” 2021–2027, gestionat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru).
Proiectul de la Bucium, „Îmbunătățirea activității UAT Comuna Bucium prin digitalizare”, are o valoare totală de 2.520.551 de lei, din care 2.045.593,93 de lei reprezintă finanțare europeană (FEDR), cu implementare prevăzută între iunie 2026 și septembrie 2027. Per ansamblu, cele 9 proiecte vizează comunități care însumează 30.955 de locuitori și introduc soluții precum „funcționarul virtual” bazat pe inteligență artificială (un asistent disponibil non-stop pentru cetățeni), portaluri de e-guvernare pentru persoane și firme, platforme de comunicare în ambele sensuri și digitalizarea proceselor administrative interne. „Aceste inițiative aduc administrația publică locală din Regiunea Centru mai aproape de cetățean”, a declarat Simion Crețu, directorul general al ADR Centru.
Bucium nu este un caz izolat în Alba. La începutul lunii iunie, comuna Șugag anunțase o investiție de 2,5 milioane de lei în digitalizare, inclusiv un funcționar virtual cu inteligență artificială disponibil non-stop. Tendința este, așadar, clară: digitalizarea coboară dinspre orașe spre comunele mici, inclusiv în zonele de munte.
Ce înseamnă pentru locuitori
Pentru un locuitor al comunei Bucium, miza practică este timpul și accesul. De regulă, digitalizarea unei primării mici înseamnă că anumite cereri, certificate sau plăți pot fi depuse online, fără drum la sediu — un avantaj real într-o comună de munte, unde distanțele și transportul cântăresc mult.
Aici se întâlnesc însă cele două planuri ale poveștii. Raportul OCDE avertizează că tehnologia, singură, nu garantează succesul: dacă oamenii nu au încredere în sistem sau nu știu să-l folosească, „funcționarul virtual” rămâne un buton neapăsat. Provocarea pentru Bucium, Șugag și celelalte comune nu va fi deci doar să instaleze platformele finanțate, ci să-i convingă pe cetățeni — mulți dintre ei vârstnici, în satele de munte — să le și folosească, și să demonstreze, așa cum cere OCDE, că banii europeni au produs rezultate măsurabile. Tocmai de aceea, raportul insistă că evaluarea proiectelor, nu doar derularea lor.
Surse: OCDE — „Digital Government Outlook 2026″; ADR Centru / ABNews — 9 comune din Regiunea Centru intră în era serviciilor publice inteligente
Foto: Țetcu Mircea Rareș / Wikimedia Commons
