Fiecare zi în care un copil lipsește de la școală lasă o urmă. Această idee stă la baza unui nou raport publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 2026, intitulat „Every Day Counts” („Fiecare zi contează”), care analizează o problemă devenită, în cuvintele autorilor, „o provocare care afectează clasele din aproape fiecare țară”: absenteismul școlar. Documentul sintetizează date dintr-un sondaj de politici educaționale aplicat în 45 de sisteme de învățământ și din evaluări internaționale precum PISA și TIMSS. Pentru România, concluziile sunt un prilej de a privi mai atent o problemă care, dincolo de cifrele globale, se vede direct și în satele din județul Alba.
Ce spune raportul: o problemă care se agravează
Mesajul central al OCDE este că absenteismul nu mai este un fenomen marginal. În mai multe sisteme de învățământ, absențele raportate de elevi în învățământul primar și „chiulul” în rândul tinerilor de 15 ani au crescut de la începutul anilor 2010, iar pandemia a accentuat tendința — multe țări raportează rate de absenteism persistent mai ridicate decât înainte de 2020.
Raportul insistă pe un mecanism esențial: absențele încep devreme și tind să persiste. Una dintre cele mai puternice predicții pentru absențele viitoare ale unui elev sunt chiar absențele lui anterioare. Tiparele se formează din primii ani de școală și se pot intensifica la trecerea dintre cicluri (de la primar la gimnaziu, de la gimnaziu la liceu).
Cauzele, arată OCDE, nu sunt niciodată singulare. Se împletesc probleme de sănătate (fizică și mintală), lipsa de motivație și sentimentul că școala nu e relevantă, dar și greutăți familiale: sărăcie materială, locuire instabilă, responsabilități de îngrijire în familie, conflicte. Contează și clima din școală — un mediu primitor, relații bune între elevi și profesori și o comunicare strânsă școală-familie protejează prezența, în timp ce bullying-ul și sprijinul fragmentat o erodează. Nu în ultimul rând, transportul nesigur și distanțele pot, pur și simplu, împiedica un copil să ajungă la ore.
Consecințele se acumulează: absențele reduc accesul la predare, feedback și învățarea alături de colegi, slăbesc rezultatele și sunt, spune raportul, „un predictor puternic al părăsirii timpurii a educației”. Cu alte cuvinte, copilul care lipsește des azi are șanse mai mari să abandoneze școala mâine.
România: reguli clare pe hârtie, realitate inegală
Raportul descrie și cum tratează România absențele. Sistemul nostru diferențiază între absențe motivate — pe baza unor motive obiective, precum probleme medicale, cereri scrise ale părinților în limita unui număr anual sau participarea la competiții sportive ori academice — și absențe nemotivate, atunci când documentele justificative nu sunt prezentate sau termenele de motivare sunt depășite.
Mai relevante pentru cititorul din Alba sunt însă tiparele identificate de OCDE în cazul României. Raportul notează că, în România, băieții înregistrează o participare mai scăzută (mai multe absențe nemotivate decât fetele) și, mai ales, că elevii din mediul rural lipsesc mai des decât cei din mediul urban, o diferență legată, posibil, de dificultățile de transport și de implicarea copiilor în munca familiei. Tot raportul subliniază că, în România, mai multe aspecte ale mediului socio-economic sunt asociate cu absențele — altfel spus, copiii din familii defavorizate sunt mai expuși.
De la absențe la abandon: cifrele care plasează România pe ultimul loc
Absenteismul cronic și abandonul timpuriu sunt fețe ale aceleiași probleme. Iar la capitolul abandon, datele europene sunt dure pentru România. Potrivit Eurostat, rata de părăsire timpurie a școlii a fost de 16,8% în 2024 — cea mai mare din Uniunea Europeană, față de o medie europeană de circa 9,3%. Indicatorul măsoară ponderea tinerilor de 18–24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul și nu mai sunt cuprinși în nicio formă de educație sau formare. România se află pe acest loc de mai mulți ani, iar valoarea a stagnat: în 2013 era de circa 17%, în timp ce media UE a coborât constant.
Cel mai elocvent este însă decalajul intern: rata de părăsire timpurie a școlii ajunge la 23,7% în mediul rural, față de doar 4,6% în orașele mari. Este exact tiparul rural-urban semnalat și de OCDE — și exact problema cu care se confruntă un județ ca Alba, în care numeroase comunități sunt rurale, uneori în zone de munte greu accesibile, precum cele din Apuseni.
Ce înseamnă pentru județul Alba
Pentru o familie din mediul rural al județului, lecția practică a raportului este că absențele repetate nu sunt un fleac „de rezolvat mai târziu”, ci primul semnal al unui drum care poate duce spre abandon. De regulă, în satele unde naveta e dificilă, unde un părinte lucrează în străinătate sau unde copilul e prins în munca gospodăriei, riscul de absenteism crește — iar OCDE arată că soluțiile pur punitive (de pildă amenzile) au efecte doar pe termen scurt.
Ce funcționează, potrivit OCDE, este un răspuns coordonat: intervenție timpurie, înainte ca absențele să devină un obicei; relații solide între școală și familie; sprijin pentru problemele de fond (sănătate, transport, situație socială); și o monitorizare a prezenței care să permită identificarea rapidă a copiilor în risc. Pentru autoritățile locale și școlile din Alba, asta se traduce concret în lucruri precum transportul școlar funcțional, programele de tip „masă caldă” și „after-school”, consilierea și menținerea legăturii cu familiile vulnerabile.
Raportul OCDE propune șapte direcții de politică, între care: să se răspundă cauzelor absenței prin măsuri integrate și de sprijin, să se acționeze din timp, să se folosească măsurile coercitive cu prudență, în interiorul unui cadru de sprijin, și să se întărească relațiile din școală. Pentru România — și pentru județul Alba — miza nu este una abstractă: în spatele fiecărui procent stau copii care, fără un sprijin la timp, riscă să iasă din sistem înainte de a-și fi terminat educația.
Surse: OCDE — „Every Day Counts: Understanding, Preventing and Responding to School Attendance Problems” (2026) (CC BY 4.0); Eurostat / Edupedu — România, pe primul loc în UE la părăsirea timpurie a școlii în 2024
Foto: strngwrldfrwl / Wikimedia Commons
