Cel de-al zecelea Consiliu Energie Uniunea Europeană (UE) – Statele Unite („Consiliul”) s-a reunit la Bruxelles, sub președinția Înaltului Reprezentant/Vicepreședinte al UE Josep Borrell Fontelles, a comisarului european pentru energie Kadri Simson, a secretarului de stat american Antony Blinken și a subsecretarului american pentru energie David M. Turk. Ministrul Tobias Billström, din partea Ministerului suedez al Afacerilor Externe, a reprezentat Președinția Consiliului Uniunii Europene.
Consiliul UE-SUA pentru energie este principalul forum de coordonare transatlantică privind chestiunile strategice în domeniul energiei pentru schimbul de politici și coordonarea la nivel politic și tehnic. Cooperarea transatlantică în domeniul energiei continuă să contribuie la stabilitatea și transparența piețelor energetice mondiale prin promovarea diversificării și securității energetice, prin susținerea măsurilor de eficiență energetică, prin dezvoltarea de tehnologii care contribuie la tranziția către emisii nete zero până în 2050 și prin cercetare, inovare, politici aliniate și cooperare între întreprinderi. Accelerarea tranziției energetice, reducerea dependenței de combustibilii fosili și reducerea consumului de energie sunt esențiale pentru consolidarea securității energetice și pentru contracararea încercărilor de înarmare a energiei.
UE și Statele Unite sunt parteneri strategici care își mențin angajamentul de a ajunge la emisii nete zero până în 2050 și de a lucra împreună cu comunitatea mondială pentru a menține la îndemână o limită de 1,5 grade Celsius în ceea ce privește creșterea temperaturii globale, urmărind în același timp o tranziție energetică echitabilă și favorabilă incluziunii către neutralitatea climatică.
Consiliul a recunoscut intensificarea fără precedent a cooperării, a coordonării și a schimburilor dintre cele două părți în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei de la ultima reuniune ministerială a Consiliului UE-SUA pentru energie din 7 februarie 2022. De asemenea, Consiliul a recunoscut rolul critic al Grupului operativ comun pentru securitate energetică înființat în martie 2022 de către președinții von der Leyen și Biden cu scopul de a sprijini eliminarea rapidă a dependenței UE de combustibilii fosili ruși prin diversificarea aprovizionării cu gaze naturale, prin luarea de măsuri pentru a minimiza impactul sectorului asupra climei și prin reducerea cererii globale de gaze naturale.
Răspunsul la amenințările Rusiei la adresa securității energetice globale
Consiliul și-a reiterat condamnarea în cei mai fermi termeni posibili a războiului de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a adus suferințe și distrugeri imense Ucrainei și poporului său. UE și Statele Unite solicită Federației Ruse să își retragă toate forțele militare de pe teritoriul Ucrainei, în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Războiul Rusiei a declanșat, de asemenea, o criză globală de securitate alimentară și energetică, cu creșteri bruște ale prețurilor, volatilitatea pieței și un impact disproporționat asupra țărilor în curs de dezvoltare și a populațiilor vulnerabile. Acțiunile Rusiei, inclusiv atacurile masive asupra infrastructurilor critice, au exercitat o presiune fără precedent asupra siguranței și funcționării sistemelor energetice din Ucraina, inclusiv asupra centralei nucleare din Zaporizhzhya, lăsând milioane de oameni fără electricitate, încălzire și apă și subminând siguranța și securitatea nucleară.
Consiliul a reiterat faptul că piețele energetice globale competitive, lichide și transparente rămân esențiale pentru a asigura o aprovizionare fiabilă, durabilă, accesibilă și sigură cu energie pentru Europa, pentru a servi tranziției către neutralitatea climatică. UE și Statele Unite recunosc amenințările cibernetice și fizice din ce în ce mai mari la adresa infrastructurii energetice și intenționează să continue cooperarea în acest domeniu, inclusiv în contextul sincronizării rețelelor de energie electrică ale statelor baltice cu rețeaua europeană continentală. UE și Statele Unite intenționează să continue să coordoneze răspunsurile bilaterale și multilaterale pentru a menține stabilitatea piețelor energetice globale și pentru a sprijini tranziția energetică necesară pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris. Cele două părți și-au reiterat angajamentul ferm de a se confrunta direct, prin măsuri adecvate, cu toate eforturile de a destabiliza și mai mult situația energetică globală și de a eluda sancțiunile.
Consolidarea securității energetice în Ucraina și Moldova
Consiliul a reafirmat faptul că viitorul Ucrainei, al Republicii Moldova (denumită în continuare „Moldova”) și al cetățenilor acestora se află în cadrul Uniunii Europene și va continua să sprijine continuarea integrării Ucrainei și a Moldovei în UE. În urma sincronizării cu succes a Ucrainei și a Republicii Moldova cu rețeaua electrică a UE, Consiliul intenționează să continue să sprijine redresarea și reconstrucția rapidă a Ucrainei și să sprijine atât Ucraina, cât și Republica Moldova prin acordarea de asistență pentru tranziția lor economică și energetică curată pe termen lung. Consiliul continuă să sprijine integrarea ambelor țări în UE în toate sectoarele energetice, inclusiv prin accelerarea dezvoltării infrastructurii energetice și a interconexiunilor. Consiliul a salutat eforturile de reformă ale Ucrainei și ale Moldovei în vederea îndeplinirii obiectivelor care stau la baza statutului lor de țară candidată la aderarea la UE și a încurajat aceste țări să continue pe această cale, în special prin asigurarea faptului că instituțiile din sectorul energetic sunt transparente, solide și independente.
UE, statele sale membre și Statele Unite intenționează să continue să ofere asistență energetică de urgență Ucrainei prin intermediul forurilor de sprijin instituite în 2022, inclusiv forumul de coordonare G7+ și Consiliul consultativ internațional pentru energie pentru Ucraina, precum și altor țări puternic afectate din regiune, cum ar fi Moldova. Consiliul a recunoscut contribuția importantă a Fondului de sprijin energetic pentru Ucraina, instituit de Secretariatul Comunității Energiei, și a mecanismului de protecție civilă al UE coordonat de Comisia Europeană în furnizarea unui sprijin eficient și orientat pentru a contracara atacurile împotriva infrastructurii energetice critice.
Consiliul a condamnat acțiunile periculoase ale Rusiei la centrala nucleară ucraineană Zaporizhzhya și a subliniat sprijinul său deplin pentru activitatea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică în vederea aplicării de garanții pentru a sprijini Ucraina în efortul acesteia de a gestiona securitatea și siguranța nucleară la instalațiile sale nucleare, inclusiv eforturile depuse până în prezent pentru a stabili o zonă de protecție a securității și siguranței nucleare la centrala Zaporizhzhya. UE și Statele Unite solicită ferm Rusiei să își retragă personalul și echipamentele militare de la centrala nucleară Zaporizhzya și să restituie controlul deplin al acesteia proprietarului de drept, Ucraina.
Consiliul intenționează să intensifice cooperarea pentru a reduce dependența de Rusia în ceea ce privește materialele nucleare și serviciile legate de ciclul combustibilului și sprijină eforturile în curs de desfășurare ale statelor membre ale UE afectate de diversificarea aprovizionării cu combustibil nuclear, după caz.
Promovarea securității energetice prin accelerarea tranziției energetice
În eforturile sale de a consolida securitatea energetică, accelerând în același timp tranziția energetică globală, Consiliul intenționează să continue să coordoneze acțiunile politice transatlantice în regiunile vecine respective.
UE și Statele Unite intenționează să își coordoneze sprijinul pentru piețe energetice transparente, integrate și competitive în Balcanii de Vest, în conformitate cu politica de extindere a UE, precum și cu obiectivele și obligațiile în materie de climă în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Energiei. Consiliul a reafirmat faptul că ambele părți intenționează să își aprofundeze cooperarea pentru a sprijini integrarea regională și investițiile în dezvoltarea infrastructurii energetice în vederea atingerii neutralității climatice în Balcanii de Vest, ceea ce, pentru UE, va include în special accelerarea adoptării surselor regenerabile de energie, în vederea integrării europene, și eliminarea treptată a dependenței de importurile de gaze rusești cât mai curând posibil.
Consiliul a recunoscut importanța relațiilor energetice și, în special, rolul aprovizionării UE cu gaze și energie regenerabilă din și prin regiuni precum Caucazul de Sud, Marea Neagră, Mediterana de Est și Africa de Nord. Rolul esențial al partenerilor energetici de încredere din aceste regiuni necesită o cooperare reciproc avantajoasă în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu energie, precum și o cooperare consolidată în ceea ce privește infrastructura critică.
Politica, tehnologia și inovarea în domeniul energiei
Având în vedere presiunile actuale cauzate de războiul Rusiei în Ucraina, Consiliul a subliniat că economiile de energie, eficiența energetică și implementarea rapidă a surselor regenerabile de energie sunt piloni-cheie ai tranziției energetice. În acest sens, Consiliul a subliniat importanța tehnologiilor sigure și durabile cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Consiliul a salutat organizarea, în aprilie 2022, a unui forum la nivel înalt între întreprinderi privind energia eoliană offshore și publicarea raportului acestuia. În plus, Consiliul a salutat, de asemenea, o masă rotundă de afaceri care a avut loc la 3 aprilie și care a avut ca scop facilitarea comerțului și a desfășurării în UE și în Statele Unite, a soluțiilor tehnologice de economisire a energiei și a surselor regenerabile de energie.
UE și Statele Unite intenționează, de asemenea, să continue să colaboreze pentru a promova investițiile în energie care să contribuie la tranziția către neutralitatea climatică, într-un mod transparent și care să se consolideze reciproc, evitând concurența cu sumă nulă la nivel transatlantic și în întreaga lume. Consiliul a luat act de importanța vitală a diversificării și asigurării lanțurilor de aprovizionare cu minerale și materii prime critice necesare pentru tranziția energetică către emisii nete zero până în 2050 și a consolidat valoarea colaborării UE-SUA în cadrul unor foruri precum Parteneriatul pentru securitatea minerală, Conferința privind materialele și mineralele critice și Grupul de lucru pentru minerale critice al Agenției Internaționale pentru Energie. Consiliul a invitat Grupul său de lucru pentru politica energetică să exploreze posibilele domenii de cooperare viitoare în vederea atingerii unor obiective comune în materie de energie și climă.
Consiliul a luat act de rolul pe care energia nucleară îl poate juca în decarbonizarea sistemelor energetice în țările care au decis sau vor decide să se bazeze pe energia nucleară. UE și Statele Unite au decis să organizeze împreună un forum la nivel înalt privind reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) în cursul acestui an cu privire la cooperarea transatlantică în domeniul SMR și al altor reactoare nucleare avansate.
Consiliul intenționează să continue să avanseze în direcția reducerii emisiilor globale de metan, în conformitate cu Angajamentul global privind metanul și cu Declarația comună a importatorilor și exportatorilor de energie privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii fosili. Consiliul intenționează să promoveze măsuri interne și internaționale pentru consolidarea monitorizării, raportării și verificării, precum și a transparenței datelor privind emisiile de metan în sectorul energiei fosile, cum ar fi prin intermediul standardului OGMP 2.0 (Oil and Gas Methane Partnership 2.0) și prin dezvoltarea unui instrument comun pentru analiza ciclului de viață (LCA) a emisiilor de metan pentru furnizorii și cumpărătorii de hidrocarburi. Pornind de la Declarația comună, Consiliul intenționează să colaboreze cu membrii Declarației comune și cu alte țări pentru a dezvolta o abordare armonizată la nivel internațional pentru măsurarea, monitorizarea, raportarea și verificarea transparentă a emisiilor de metan și de dioxid de carbon în întregul lanț valoric al energiei fosile pentru a îmbunătăți acuratețea, disponibilitatea și transparența datelor privind emisiile la nivel de încărcătură, portofoliu, operator, jurisdicție și bazin. Consiliul a recunoscut Observatorul internațional al emisiilor de metan ca fiind un colector și verificator independent de date privind emisiile de metan, iar Consiliul a recunoscut necesitatea de a dezvolta sisteme globale eficiente de limitare a scurgerilor, a evacuărilor și a arderii în flacără, cum ar fi sistemul reciproc avantajos „You Collect We Buy”. Consiliul a recunoscut progresele comune înregistrate în ceea ce privește elaborarea de standarde internaționale pentru detectarea scurgerilor și cuantificarea emisiilor de metan. În acest sens, Consiliul salută acordul de cooperare între două centre de excelență, primele de acest tip, Inițiativele de detectare a anomaliilor TotalEnergies (TADI) ale Pôle d’Etudes et de Recherche de Lacq și Centrul de evaluare a tehnologiei de evaluare a emisiilor de metan (METEC) al Universității de Stat din Colorado. Consiliul a luat act de sprijinul său pentru alte centre de expertiză care ar putea dori să se alăture TADI și METEC în inițiativa lor.
Consiliul a aprobat organizarea, în 2023, a unor ateliere de lucru comune privind tranziția echitabilă, sărăcia energetică și asistența pentru dezvoltarea economică și a forței de muncă pentru comunitățile în tranziție și pentru comunitățile care se confruntă cu expunerea la pericole de mediu.
Pornind de la dialogurile și cadrele existente, Consiliul a aprobat intenția ambelor părți de a intensifica cooperarea în materie de cercetare și inovare în domeniile i) cercetării în domeniul fuziunii, prin finalizarea termenilor unui nou acord privind un proiect de model și definirea planului de lucru multianual, și ii) capacităților reciproce de modelare pentru căile de tranziție spre neutralitatea climatică, prin creșterea compatibilității și a intercomparabilității datelor și modelelor respective.
Cooperarea multilaterală
Consiliul a recunoscut progresele înregistrate în ceea ce privește inițiativele multilaterale și intenționează să continue să discute subiecte strategice și să coordoneze pozițiile înaintea evenimentelor multilaterale majore. Relația solidă dintre UE și SUA a deschis calea pentru acțiuni globale mai ambițioase în domeniul climei și al energiei, inclusiv în cadrul forumurilor internaționale, cum ar fi COP privind clima, G7, G20, Agenția Internațională a Energiei, Conferința ministerială privind energia curată, Misiunea de inovare, Parteneriatul pentru cooperare transatlantică în domeniul energiei și al climei (P-TECC), Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile, inclusiv prin promovarea „parteneriatelor pentru o tranziție energetică echitabilă” cu țări terțe, precum și în domeniul fuziunii, atât prin acordul internațional ITER, cât și prin cercetarea EURATOM. UE și Statele Unite intenționează să intensifice activitatea comună pentru a face din eficiența energetică o prioritate globală.
