Comerțul mondial trece printr-o reașezare profundă – tarife în creștere, lanțuri de aprovizionare scurtate și revenirea politicilor industriale –, iar efectele se resimt direct la nivel local. Este concluzia unui document de analiză prezentat la Forumul Global pentru Dezvoltare Locală al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), desfășurat în perioada 27–28 mai 2026 la Maastricht, în Olanda. Temele dezbătute privesc îndeaproape și un județ industrial precum Alba.
Potrivit raportului OCDE, în regiunile statelor membre exporturile reprezintă în medie 25% din PIB-ul regional, în creștere față de 23% în 2012. Regiunile cele mai conectate la comerțul internațional au, în general, productivitate, inovare și ocupare mai bune – dar și o expunere mai mare la șocuri. Între 2019 și 2025, aceste regiuni au resimțit cu 50% mai multe evenimente de distrugere și de creare de locuri de muncă față de media națională.
Industria auto, în prima linie a schimbării
Raportul atrage atenția în mod special asupra sectorului automotive, considerat exemplul cel mai clar al modului în care tranzițiile pot lovi piețele locale ale muncii. De la 2019, pierderile de locuri de muncă legate de marile restructurări din industria auto s-au dublat aproape, ocuparea scăzând în jumătate dintre regiunile OCDE, pe fondul automatizării și al trecerii la vehiculele electrice.
Pentru județul Alba, observația este cu atât mai relevantă. Economia locală este dominată de industria componentelor auto: Star Assembly din Sebeș, controlată de Mercedes-Benz, este cea mai mare companie din județ după cifra de afaceri, Star Transmission din Cugir produce componente și transmisii pentru același grup, iar Bosch Automotive din Blaj este cel mai mare angajator al județului, cu peste 2.600 de salariați. Orice schimbare în cererea globală de mașini sau în ritmul electrificării se transmite, astfel, direct în zeci de mii de locuri de muncă din Alba.
Oportunități, nu doar riscuri
OCDE subliniază însă că reconfigurarea comerțului creează și deschideri. Diversificarea piețelor, scurtarea lanțurilor de aprovizionare (nearshoring și reshoring) și cererea pentru produse strategice – baterii, semiconductori, tehnologii curate – pot aduce investiții inclusiv în regiunile mai mici. Un exemplu citat: crearea de locuri de muncă în domeniul semiconductorilor este cu 50% mai mare în mediul rural decât în regiunile metropolitane, la nivel european.
Recomandarea de fond a experților este ca administrațiile locale să nu mizeze pe un singur angajator sau sector, ci să-și diversifice baza economică, să investească în servicii cu valoare adăugată și în infrastructură digitală și să construiască strategii pe punctele forte reale ale teritoriului. Pe lângă industria auto, Alba are deja sectoare solide – prelucrarea lemnului (Kronospan Sebeș), industria alimentară (Transavia Sântimbru, Albalact Oiejdea) și viticultura (Jidvei) –, care pot contribui la o economie mai rezilientă.
Documentul mai notează un factor adesea ignorat: identitatea unui loc, „înrădăcinată în istorie, cultură și moștenire industrială”, influențează dacă oamenii rămân, dacă firmele investesc și dacă turiștii sunt atrași. Pentru Alba Iulia, cu patrimoniul său roman și statutul de „capitală a Marii Uniri”, această dimensiune de imagine reprezintă un atu pe care puține orașe din regiune îl au.
Sursă: OCDE – Global Forum on Local Development 2026
Foto: Lenny Kuhne pe Unsplash
