Sărăcia ucide educația. Testele PISA 2022 arată realitatea dramatică a României: a crescut decalajul dintre rezultatele copiilor vulnerabilizați de sărăcie și al celor din medii sociale avantajate, echivalent cu o diferență de 3 ani de educație școlară între copii

Decalajul dintre cei mai vulnerabili elevi și cei mai avantajați a crescut cu aproape un an de școală, între 2018 și 2022, potrivit rezultatelor PISA (PISA 2022 – Volume 1)[1]. Creșterea decalajului a fost generată atât de o scădere a performanței elevilor săraci (-11 puncte), cât și de o îmbunătățire a performanței elevilor avantajați (+13 puncte). Mai mult, analizând performanțele scăzute la matematică (sub nivelul 2), în cazul României, observăm o diferență masivă între procentul elevilor dezavantajați din punct de vedere socioeconomic  în comparație cu cei din sfertul cel mai avantajat (peste 50 pp – calculat ca ”% elevi dezavantajați cu performanță scăzută - % elevi avantajați cu performanță scăzută).

De altfel, Organizația Salvați Copiii România atrăgea atenția că rezultatele elevilor români la Evaluarea Națională reflectă disparitățile și inegalitățile socioeconomice dintre regiunile de dezvoltare ale României: astfel, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia, care se regăsesc constant în aproape toate analizele comparative ale Uniunii Europene ca fiind cele mai sărace zone ale Europei (38,2% - 2022, respectiv 37,1%), au cele mai multe mediile sub 5 (27,8%, respectiv 29,5) la  Evaluarea Națională.

„Dincolo de aspectele semnalate în prim-plan și care remarcă o stagnare în ceea ce privește capacitatea elevilor români de a înțelege un text și de a putea aplica cunoștințele de matematică și alte științe, România este indicată printre țările în care diferența generată de statutul socioeconomic s-a adâncit semnificativ în ultimii 10 ani, ca excepție de la tendința generală la nivelul OECD (unde această diferență a suferit doar o creștere minoră). Sărăcia ucide educația nu este un slogan, ci realitatea dramatică a copiilor care provin din medii socioeconomice precare”, a avertizat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Analizând datele Ministerului Educației privind performanțele elevilor la ultimele examene de Evaluarea Națională, și suprapunându-le în oglindă cu harta sărăciei și excluziunii sociale în care regiunile de dezvoltare ale României sunt delimitate statistic, remarcăm o serie de tendințe și corelații între sărăcia materială și performanțele slabe la evaluarea națională.

Suprapunerea hărților sărăciei și deprivării materiale cu harta performanțelor educaționale evidențiază sărăcia educațională și nevoia de intervenție în aceste regiuni pentru a asigura accesul egal la o educație de calitate pentru toți copiii.

Mai mult, patru din 10 copii (39,56%), absolvenți ai școlilor generale din comunele și satele din România, au înregistrat medii sub 5, în timp ce 21,5% dintre elevii din mediul urban au atins performanța de a obține note mai mari de 9. În ceea ce privește nota 10, copiii din orașe au fost de 14 ori mai mulți decât cei care trăiesc în mediul rural.

Analizele Salvați Copiii privind costurile ”ascunse” ale educației gratuite, realizate în anii trecuți, au arătat că părinții din mediul urban cheltuie cu 30-40% mai mult pentru pregătirea suplimentară, prin meditații sau program școlar prelungit, a copiilor lor[2] și, de asemenea, faptul că meditațiile reprezintă o importantă categorie de cost, de aproximativ 2.500 lei anual în 2021, sumă pe care foarte puțin părinți din mediul rural și-o permit.

Înțelegerea și conștientizarea de către Ministerul Educației Naționale și autoritățile locale, a legăturii dintre sărăcia materială și performanțele educaționale slabe ale elevilor ar trebui să conducă la dezvoltarea de politici și programe specifice, care să îmbunătățească accesul la educație și să ofere sprijin suplimentar pentru elevii din regiunile și comunitățile sărace, prin:

• modernizarea infrastructurii școlare și resurse suplimentare pentru școli, în vederea extinderii programelor ”Școală după școală”, ”O masă sănătoasă” ținând seama de intensitatea sărăciei și deprivării sociale și materiale severe;
• refacerea sistemului de educație timpurie în mediul rural, esențială în dezvoltarea socială și cognitivă a copiilor, prin înființarea de creșe și grădinițe;
• întărirea serviciilor sociale cu numărul prevăzut de lege de asistenți sociali profesioniști pentru identificarea familiilor aflate în dificultate și a copiilor în situație de abuz și neglijare;
• crearea de programe de consiliere pentru elevi și mentorat pentru cadrele didactice;
• măsuri de stimulare a cadrelor didactice performante pentru menținerea lor în comunitățile dezavantajate;
• colaborarea cu organizațiile neguvernamentale ale căror bune practici în comunitățile rurale și zonele afectate de sărăcie pot constitui programe de interes național;
• măsuri cu caracter economic (investiții, infrastructură de transport, sprijinirea actorilor economici locali etc.).

Copiii români sunt cei mai afectați copii europeni de riscul de sărăcie și excluziune socială și de deprivarea materială severă

În 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creșteau în risc de sărăcie sau excluziune socială a cărei intensitate s-a mărit comparativ cu anii anteriori. Riscul de sărăcie sau de excluziune socială în rândul copiilor este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.

Comparația pe regiunile de dezvoltare ale României, pe întreaga populație, indică o discrepanță semnificativă între acestea: cele mai ridicate valori se regăsesc în regiunile Sud-Est (46,9%), Sud-Vest Oltenia (44,7%) și Nord-Est (46,9%), iar cele mai scăzute în regiunile Nord-Vest (27,4%) și Vest (29,5%), regiunea București-Ilfov (19,2%) fiind singura sub media europeană (21,6%).[3]

De reținut că deprivarea materială și socială severă afectează în primul rând copii. În 2022, aproape una din 6 familii din România nu și-a putut permite să își încălzească locuința în mod corespunzător (15,2%) și aproape una din patru nu și-a putut permite o masă hrănitoare (22,1%), cu situația cea mai dramatică în cazul familiilor cu trei sau mai mulți copii (peste 25%).[4]

Sărăcia educațională a copiilor din România

Lipsa accesului la educație remedială după cei doi ani de pandemie și pseudo-educație online și organizarea intervențiilor educaționale suplimentare în funcție de resursele locale, reduse sau prost administrate, au exacerbat decalajele în cunoștințe și abilități față de ceilalți copii din orașele mari sau comunitățile dezvoltate, producând inevitabil și pe termen lung izolarea socială a copiilor și familiilor lor. Acesta este aspectul ”sărăciei educaționale”, indicator propus de Salvați Copiii ca reper strategic pentru eliminarea discriminării sistematice a comunităților dezavantajate socio-economic, în special în cele rurale, în alocarea de resurse pentru copiii, pentru educația, protecția și asistența lor medicală.[5] În acest sens, transmiterea intergenerațională a sărăciei și izolării sociale are un preț ridicat pe care societatea românească nu și-l permite.

Din raportul OECD privind economia României, reiese că există o concentrare semnificativă a sărăciei în regiunile rurale, făcând aceste zone cele mai afectate din Uniunea Europeană în termeni de acces inegal la locuri de muncă și infrastructură (educație, sănătate, transport). Totodată, raportul subliniază că riscul de sărăcie este deosebit de ridicat pentru familiile cu copii, persoanele cu intensitate scăzută a muncii, nivel educațional redus, persoanele cu dizabilități și comunitatea romă și precizează „rata sărăciei copilăriei este de peste trei ori mai mare în zonele rurale decât în cele urbane”.[6]În acest context, sunt evidențiate, inegalități accentuate în accesul la educație pe teritoriul României, cu decalaje uriașe între mediul urban și rural în ceea ce privește realizările educaționale și rezultatele învățării. Diferența în performanța PISA între regiunile rurale și urbane este explicată în principal prin diferențe de statut socio-economic cu impact ridicat asupra rezultatelor educaționale, sugerând că diferența în rezultatele educaționale între elevii din medii cu statut socio-economic ridicat și cei din medii mai defavorizate este atât de mare încât este similară cu ceea ce un elev ar învăța în trei ani de școală. Această diferență relevă modul în care inegalitățile socio-economice pot afecta accesul la educație și calitatea acesteia, având un impact profund asupra oportunităților educaționale pentru copii.

Concluzia experților OECD este că ar trebui alocate mai multe resurse școlilor situate în zone defavorizate la nivelurile de educație preșcolară și primară, îmbunătățirea performanței educaționale fără creșterea cheltuielilor fiind, în opinia lor, dificil de realizat. Alocările bugetare pentru educație sunt considerate a fi modeste, reprezentând doar 3,6% din PIB în 2019, față de 4,7% în UE, iar cheltuielile per elev în învățământul primar și gimnazial sunt mai mici de o treime din media UE, afectând pe termen lung performanțele școlare ale copiilor.[7]

Dreptul la educație de calitate al copiilor din România

Abandonul școlar rămâne o problemă persistentă pe întreaga perioadă de implementare a Legii Educației Naționale nr. 1/2011. În anul școlar 2019/2020, numărul elevilor afectați de acest fenomen a fost de 35.259, dintre care 20.878 la ciclul primar și gimnazial și 14.381 la nivelul liceal.

Rămâne îngrijorător fenomenul neparticipării școlare, înregistrându-se 286.150 de copii cu vârste între 7 și 17 ani care nu se aflau în sistemul educațional la 1 ianuarie 2021, dintr-un total de aproximativ 2.500.000 de copii de vârstă școlară.

De asemenea, problema abandonului școlar timpuriu persistă. În anul 2021, rata tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani care nu au finalizat învățământul secundar superior și nu urmează niciun program educațional sau de formare a înregistrat o ușoară îmbunătățire, ajungând din nou la nivelul din 2019, de 15,3%. Cu toate acestea, această rată rămâne semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care este de 9,7%.

În special, rata abandonului școlar timpuriu este extrem de ridicată în rândul elevilor romi. Doar 22% dintre tinerii romi cu vârste între 18 și 24 de ani au finalizat învățământul secundar superior, în comparație cu 83,3% din totalul populației generale.[8]

Persoană de contact: George Roman, Director Advocacy, tel. 0722.605.904, email – This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .

___________________

Despre Organizaţia Salvaţi Copiii:

De 33 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societatea și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizație independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri și desfășoară programe în peste 120 de țări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obține progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viața acestora. Peste 3.369.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) a lansat astăzi Raportul de Politică Publică „Educația financiară – între necesitate și oportunitate”, privind educația financiară a românilor, alături de BCR. În cadrul aceluiași eveniment, BCR a anunțat și lansarea celei de-a doua ediții a programului LifeLab, de educație financiară în școli, în parteneriat cu Asociația Școlilor Particulare.

„Inteligența financiară se învață. Cu toții avem nevoie de educație financiară, de la mic la mare, și de aceea misiunea noastră, la BCR și Școala de Bani, este de a ajuta România să aibă o relație mai bună cu banii. Alături de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, am dezvoltat un raport de politică publică pe subiectul educației financiare din România, care ne arată date importante despre gradul de alfabetizare financiară a românilor și ne provoacă să căutăm metode prin care putem să recuperăm decalajul actual. O soluție este reprezentată de LifeLab, care ne bucură că ajunge anul acesta la cea de-a doua ediție. LifeLab este despre interdisciplinaritate, despre cum putem aborda educația financiară la materiile de bază ale copiilor, prin noțiuni teoretice și exerciții practice. Dacă contribuim din start la educația financiară a copiilor, informația va fi asimilata mai ușor și mai interactiv, iar ei vor fi pregătiți pentru viața de adult. Ne dorim ca în continuare să colaborăm cu instituții și organizații din societatea civilă pentru a promova nevoia educației interdisciplinare.”                                             

                                                                                             Nicoleta Deliu-Pașol, Director Comunicare & CSR BCR

Raportul prezintă situația educației financiare în România, analizează modele naționale și internaționale de predare a educației financiare și propune recomandări de politică publică, pentru a crește competențele financiare ale românilor.

„Scopul raportului de politică publică este acela de a propune soluții pentru o mai bună formare a competențelor financiare în rândul elevilor, prin introducerea elementelor de educație financiară în curriculumul școlar, în toate ciclurile de învățământ. Avem nevoie de o abordare centrată pe formarea de competențe, instruirea cadrelor didactice, creșterea conștientizării importanței educației financiare, precum și continuarea activităților practice de educație financiară sau antreprenorială. Prin LifeLab, reușim să creștem nivelul cunoștințelor de educație financiară ale elevilor din școlile participante, sporim interesul lor pentru educație financiară și le oferim încredere cadrelor didactice în capacitatea de a integra noțiuni de educație financiară în lecțiile predate.”

                      Claudia Petrescu, Cercetător Senior ICCV

Unde se situează România în termeni de educație financiară

¾    30% dintre români sunt analfabeți financiar și doar 13% au informații și competențe financiare la un nivel ridicat, arată datele Eurobarometrului 525 din 2023 care măsoară cunoștințele și competențele în domeniul educației financiare;

¾    Studiul BCR din 2023, privind gradul de alfabetizare financiară în rândul populației adulte, urbanizate, din România, realizat de BrandBerry, arată un nivel general foarte redus al cunoașterii și înțelegerii conceptelor și termenilor financiari în rândul populației;

¾    76% dintre participanții la studiu s-au declarat puțin sau deloc optimiști când se gândesc la viitor din perspectiva financiară.

O soluție pentru creșterea nivelului de educație financiară și pregătirea generațiilor pentru independență financiară, cât și reponsabilizarea lor cu privire la bani este și lansarea proiectului educațional LifeLab, ajuns anul acesta la a doua ediție. Prin materialele dezvoltate și cu ajutorul profesorilor implicați în program, LifeLab va aduce și 2023 în sălile de clasă elemente de educație financiară, în toate ciclurile de învățământ, la o serie variată de discipline școlare, de la grădiniță până la liceu.

Anul acesta, experiența educațională LifeLab va fi disponibilă pentru 10 școli, iar profesorii, directorii, elevii și chiar părinții din cadrul acestora se vor bucura de beneficiile programului. Până pe 6 decembrie, școlile din județele Brașov, Mureș, Prahova și Suceava se pot înscrie în programul LifeLab prin completarea unui formular simplu, pe platforma Școala de Bani, urmând acest link.

Concluzii din ediția pilot a LifeLab:

¾    LifeLab a dus la creșterea nivelului de cunoștințe financiare ale celor 1.200 de elevi participanți, dar a contribuit și la creșterea interesului acestora pentru materiile care au inclus elemente de educație financiară. Elevii din programul pilot au înregistrat o creștere a cunoștințelor de 19% (elevii din ciclul gimnazial) și 15% (elevii de liceu).

¾    Elevii participanți au apreciat integrarea elementelor de educație financiară în cadrul altor materii și au considerat mai atractiv acest mod de predare. 93% dintre elevi își doresc să învețe despre educație financiară într-un mod practic, în școală. 

¾    Proiectul pilot a avut un impact pozitiv și asupra celor 50 de profesori implicați. Au dobândit mai multă încredere în capacitatea lor de a preda educație financiară – aceștia au participat la 15 cursuri de pregătire și au dezvoltat peste 100 de materiale educaționale pentru materiile lor.

¾    Ce îi motivează pe profesori să predea educație financiară: recompense de tip credite sau diplome; atelierele susținute de experți care îi ajută să-și dezvolte abilitățile; impactul acestei discipline în viitorul elevilor.

„La Asociația Școlilor Particulare, promovăm standarde ridicate de calitate în educație și susținem colaborarea și schimbul de bune practici între unitățile de învățământ preuniversitar. Prin activitatea noastră, vrem să asigurăm copiilor experiențe de învățare bazate pe performanță academică și să-i ajutăm să dezvolte abilități și competențe pentru viață. De aceea, ne bucurăm că suntem parte din LifeLab, un proiect care aduce în prim-plan colaborarea în domeniul educației financiare – esențială pentru a avea succes în viață. Prin LifeLab, sprijinim elevii să devină adulți împliniți, inteligenți financiari și îi învățăm cum să-și atingă obiectivele, nu doar să le viseze, Iar pe profesori îi sprijinim să integreze educația financiară în școli, pentru a aduce cele mai bune și eficiente metode la clasă.

                                                                                 Laura Mina-Raiu, reprezentant Asociația Școlilor Particulare

De ce avem nevoie de intervenție la nivel de politică publică pentru educația financiară

Nivelul redus de cunoștințe și competențe financiare ale românilor ne arată că nevoia de noi politici publice destinate creșterii gradului de alfabetizare financiară este esențială. Pe termen lung, educația financiară va contribui la dezvoltarea unor abilități de viață pentru alegeri mai sănătoase și un nivel de trai mai ridicat.

Raportul de Politică Publică a fost realizat ca urmare a rezultatelor evaluării proiectului educațional pilot LifeLab și a lecțiilor învățate în cadrul acestuia. În plus, au fost identificate  soluții prin consultări cu experți în educație din sectorul public și non-profit și au fost analizate și alte modele de educație financiară existente în România și în alte state europene.