„Dupa nici doi ani de guvernare, tot mai multi romani au spun ca premierul Viorel Ponta a abandonat sau chiar a tradat Transilvania. Nu neaparat pentru ca in aceste zile a cooptat UDMR la guvernare, oferind formatiunii etnice maghiare trei posturi in Guvernul Romaniei (un vicepremier si doi ministri), mai mult de o duzina de functii de secretar de stat si posturi de prefect si subprefect in judetele cu populatie maghiara.
Ponta nu este primul sef de partid si de guvern care cheama UDMR la guvernare. UDMR s-a aflat aproape neintrerupt la guvernare in ultimii 18 ani, stiut fiind ca in perioada 1996-2000 a intrat in coalitie cu PNtCD, PNL si PD, in perioada 2004-2007 cu PNL, PD si PUR (actualmente PC), in perioada 2007-2008 cu PNL, in perioada 2009-2012 cu PDL si UNPR, iar in perioada 2000-2004 a asigurat sustinere parlamentara guvernului PSD condus de Adrian Nastase.
Ponta a manifestat constant o propensiune spre formatiunea reprezentativa a minoritatii maghiare de-a lungul ultimilor ani. Potrivit unor colegi de partid, Ponta a fost apropiat de UDMR in timpul guvernarii PSD din 2000-2004, cind a detinut functiile de sef al Corpului de Control al primului ministru Adrian Nastase si de ministru delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii acquis-ului comunitar. Ponta a fost si un sustinator al participarii UDMR la guvernarea cu PNL in perioada 2007-2008, guvernare careia PSD i-a asigurat sustinere parlamentara. Tot Ponta s-a oferit, ca fata mare la maritat, creind stupefactie in USL, inclusiv in randurile PSD, sa invite UDMR la guvernare in seara zilei de 9 decembrie 2012, imediat dupa ce au fost prezentate exit-pollurile pentru alegerile parlamentare, in conditiile in care USL avea asigurata o majoritate parlamentara de aproape doua treimi.
Ponta a confirmat propensiunea fata de UDMR si in chestiuni stringente pentru maghiari si ardente pentru romanii din Transilvania. Astfel, dupa castigarea alegerilor parlamentare si constituirea noului guvern USL, si-a luat consilier pentru minoritati nationale un fruntas UDMR, pe ex-senatorul Gyorgy Frunda, cunoscut drept un avocat subtil si consecvent al autonomiei culturale si teritoriale pe criterii etnice, precum si al ideii ca statul roman nu si-a indeplinit obligatia stipulata in articolul III pct. 1 al Rezolutiei Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 (Fiecare popor conlocuitor se va administra, judeca si instrui in limba proprie.). Sub guvernarile Ponta I si II au fost mentinuti in functie mai multi secretari de stat desemnati de UDMR in timp ce se afla la guvernare cu PDL si UNPR (la Educatie, Cultura, Economie s.a.), precum si majoritatea sefilor de institutii deconcentrate promovati de UDMR in judetele cu populatie maghiara. Guvernul Ponta II accepta de un an arborarea steagului secuiesc pe primariile si alte institutii oficiale din localitatile cu populatie majoritara maghiara din judetele Harghita, Covasna si Mures, dupa ce in martie 2013 a facut parada ca vor fi inventariate si inlaturate de Ministerul de Interne. Guvernul Ponta II a ingaduit anul trecut sa fie adoptata tacit de catre Parlament, in care avea majoritate de circa 70 la suta, o propunere de lege privind arhivele nationale promovata de UDMR care permite preluarea a numeroase documente importante de catre organizatiile religioase sau de alta natura ale minoritatii maghiare.
Ponta si-a dat arama pe fata inclusiv fata de mine personal, in primavara anului trecut, dupa ce am anuntat, intr-o conferinta de presa, ca voi initia, in calitate de senator de Satu Mare si de presedinte al organizatiei judetene a PSD, un proiect de lege a loialitatii, inspirat de o lege adoptata in Slovacia si agreata de Uniunea Europeana, care sa prevada, in esenta, sanctionarea prin pierderea functiei a demnitarilor (ministri, parlamentari, prefecti, presedinti de consilii judetene s.a.) si a functionarilor publici din Romania care au solicitat si au dobandit cetatenia ungara, in baza Legii dublei cetatenii adoptata de Parlamentul de la Budapesta. Am exemplificat cu cazul fostului ministru al Transporturilor din Guvernul Ponta I, Ovidiu Silaghi, domiciliat in Satu Mare, care a solicitat si a dobandit cetatenia maghiara in cursul anului 2011, fapt cu privire la care l-am avertizat pe premierul Ponta, considerandu-l o vulnerabilitate, inaintea investirii primului sau guvern, dar acesta mi-a transmis prin tata socru Ilie Sarbu, liderul grupului parlamentar al PSD din Senat, un raspuns de genul: „si ce daca? Suntem cetateni ai Uniunii Europene si putem avea cate cetatenii vrem”. Dupa ce am anuntat proiectul de lege a loialitatii, presedintele UDMR Kelemen Honor a declarat presei maghiare ca s-a plans premierului Ponta si ca acesta i-a promis ca va lua masuri pentru a stopa retorica mea antiUDMR. Dupa circa doua luni, Ponta s-a tinut de cuvant excluzandu-ma (nestatutar si nelegal) din PSD, proiectul susmentionat fiind unul din motive alaturi de declaratiile si interpelarile mele critice la adresa unor sefi din parchete (Parchetul General, DNA, DIICOT), servicii secrete (SRI, SPP, STS) si a sefiei Guvernului.
Consider ca Ponta a desconsiderat si a tradat, in primul rand, Transilvania pentru ca, dupa preluarea presedintiei PSD si a sefiei guvernului, nu a asigurat nicio reprezentare a romanilor din aceasta provincie istorica (cea mai mare din tara) in Biroul Permanent al PSD si in Birourile Permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului. Astfel, in Biroul Permanent al PSD nu se afla nici un vicepresedinte national din Transilvania (ex-ministrul Ioan Rus fiind doar vicepresedinte regional), iar in Birourile Permanente ale Senatului si ale Camerei Deputatilor nu a fost oferita nicio functie de presedinte, vicepresedinte, secretar sau chestor parlamentarilor social-democrati din aceasta zona. In al doilea rand, romanii din Transilvania au cea mai slaba reprezentare din perioada postdecembrista in guvernul actual, fiindu-le alocate doar un portofoliu de ministru plin (Mircea Dusa, la Aparare) si doua functii de ministru delegat (Constantin Nita la Energie si Doina Pana la Dialog Social).
In alte guvernari, romanii din Transilvania au fost mult mai bine reprezentati, inclusiv de prim-ministri (Victor Ciorbea, Emil Boc), vicepremieri (Ioan Aurel Stoica, Ioan Rus), ministri de Interne (Ioan Rus, Vasile Blaga, Traian Igas), de Externe (Teodor Melescanu, Andrei Marga), ai Apararii (Ioan Mircea Pascu, Teodor Melescanu, Teodor Atanasiu), ai Finantelor Publice (Decebal Traian Remes, Gheorghe Ialomitianu) ai Transporturilor (Aurel Novac, Ludovic Orban, Ovidiu Silaghi), ai Agriculturii (Ioan Avram Muresan, Ilie Sarbu), ai Educatiei (Liviu Maior, Andrei Marga, Mircea Micle, Mihail Hardau, Daniel Funeriu, Catalin Baba), ai Dezvoltarii Regionale (Vasile Blaga, Eduard Hellwig), ai Turismului, Comertului si IMM-urilor (Constantin Nita, Ovidiu Silaghi), ai Economiei (Ioan Aurel Stoica, Codrut Seres), ai Culturii (Grigore Zanc), ai Informatiilor Publice (Vasile Dancu), negociator sef al aderarii la Uniunea Europeana (Vasile Puscas) s.a. In guvernul PSD condus de Adrian Nastase au fost cooptati nu mai putin de trei ministri de la Cluj, capitala istorica a Transilvaniei: Ioan Rus, Vasile Puscas si Vasile Dancu. Pe de alta parte, romanii din Transilvania nu detin actualmente nicio funtie de sef in principalele agentii guvernamentale, cum ar fi ASF, ANAF, CNAS, ANSV, ANL, ADS, ANFP, ANRP, ANPC, ONRC, OSIM, iar cei aflati in functii de sceretar de stat pot fi numarati pe degetele de la o mana. Se poate concluziona ca romanii din Transilvania au actualmente cea mai slaba reprezentare din perioada postdecembrista la nivel guvernamental, in conditiile in care UDMR va avea mai multi ministri, secretari de stat si sefi de agentii.
Cea mai mare tradare a Transilvaniei a fost comisa insa de premierul Ponta in spinoasa si paguboasa problema a retrocedarilor frauduloase facute in zona indeosebi in ultimul deceniu. Cu patru luni in urma, respectiv la inceputul lunii noienbrie 2013, Ponta a anuntat cu mare tam-tam, dupa o sedinta a Biroului Permanent al PSD, ca partidul pe care il conduce va propune constituirea unei comisii parlamentare de ancheta a retrocedarilor frauduloase din Transilvania (care au culminat cu retrocedarea unui sat intreg, Nadas din judetul Arad) si o comisie parlamentara de ancheta cu privire la dobandirea de catre fiica presedintelui Romaniei, Ioana Basescu, a unui teren de circa 300 de hectare in localitatea Nana din judetul Calarasi. Comisia parlamentara pentru cazul Nana a fost constituita in decurs de doua saptamani si a demarat rapid verificarile de rigoare. Pentru comisia de ancheta a retrocedarilor frauduloase din Transilvania nu s-a facut insa niciun demers si nu s-a mai suflat nicio o vorba, neluand fiinta pana in ziua de astazi. Motivul este se pare faptul ca premierul Ponta a fost luat imediat la intrebari de liderii UDMR si a facut ciocul mic si cale intoarsa. Nimeni din PSD nu mai stie nimic de soarta harazita comisiei trambitate de seful Guvernului.
Cert este ca, indeosebi in ultimii zece ani, in Transilvania au fost retrocedate fraudulos, prin incalcarea flagranta a dispozitiilor unor legi autohtone si a unor tratate internationale, de multe ori in baza unor inscrisuri falsificate (extrase de Carte Funciara, procuri, testamente s.a.) zeci de mii de hectare de teren arabil sau de padure si sute de cladiri, inclusiv foste palate, castele si conace, unor urmasi ai fostilor grofi maghiari si unor organizatii religioase ale minoritatii maghiare. Nu s-a tinut cont ca legile de retrocedare in vigoare (Legea nr. 10/2001 si Legea nr. 247/2005) erau aplicabile doar in cazul imobilelor nationalizate sau confiscate incepand cu data de 6 martie 1945, cand a fost instaurat primul guvern de orientare comunista din Romania. Nu s-a tinut cont de reforma agrara realizata in Romania reintregita in 1921, iar, in cazul satului Nadas, nici de reforma agrara realizata in Imperiul Austro-Ungar in 1913. Nu s-a tinut cont de prevederile tratatelor de pace incheiate cu Ungaria la Trianon (in 1920) si la Paris (in 1947), care au stipulat trecerea in proprietatea statului roman a bunurilor de pe teritoriul Transilvaniei care au apartinut Imperiului Austro-Ungar, respectiv Ungariei. Nu s-a tinut cont de hotararea pronuntata de o instanta internationala in procesul optantilor, care a avut loc la Paris in epoca interbelica si prin care s-a decis ca proprietatile grofilor maghiari care au parasit Transilvania dupa unirea cu Romania vor fi preluate de statul roman, cu plata unor despagubiri corespunzatoare, care au fost onorate.
Nu s-a tinut cont de dispozitiile tratatelor internationale si ale legilor interne adoptate dupa cel de-al doilea razboi mondial cu privire la confiscarea averilor persoanelor condamnate pentru crime de razboi ori pentru crime impotriva umanitatii. Nu s-a tinut cont de legea postbelica adoptata in Rominia prin care au fost anulate unele inscrisuri efectuate in Cartea Funciara in timpul ocupatiei horthisto-fasciste a zonei de Nord-Vest a Transilvaniei. Nu s-a tinut cont ca organizatii precum Statusul Romano-Catolic si Colegiul Reformat din Transilvania, care au formulat cereri de retrocedare in numele Bisericii Romano-Catolice, respectiv a Bisericii Reformate Maghiare, nu a avut niciodata drept de proprietate, ci numai drept de administrare asupra imobileleor revendicate. Nu s-a tinut cont nici de faptul ca la unele imobile retrocedate, care aveau destinatii de sedii de institutii, scoli, gradinite, spitale, muzee, locuinte s.a., statul roman a efectuat extinderi sau alte imbunatatiri substantiale, uneori peste valoarea initiala a acestora.
Premierul Viorel Ponta da in aceste zile examenul tradarii finale. Daca va accepta infiintarea unei universitati de medicina si farmacie cu predare in limba maghiara la Targu Mures (dupa ce aceasta pretentie a UDMR aproape satisfacuta de ultimul guvern portocaliu a constituit principala acuza a motiunii de cenzura in urma careia a cazut cabinetul condus de Mihai Razvan Ungureanu), daca va accepta legitimarea arborarii steagului secuiesc si daca va accepta adoptarea legii privind Statutul minoritatilor nationale in forma propusa de UDMR, care stipuleaza autonomia pe criterii etnice, Ponta merita eticheta de tradator al Transilvaniei. Din pacate, Ponta a dovedit cu prisosinta in ultimul an ca este contaminat de morbul tradarii, daca avem in vedere schimbarea sa diametral opusa in afacerea Rosia Montana sau in problema gazelor de sist ori abandonarea la greu a fostului sau mentor Adrian Nastase. Romanii din Transilvania au perceput deja atitudinea duplicitara si concesiva a premierului Ponta, motiv pentru care a fost huiduit in doua orase simbol ale Ardealului, Cluj Napoca si Sibiu.”
SURSA: Cotidianul.ro
