O instanță germană tocmai a deschis cutia Pandorei. A decis că Meta trebuie să plătească 5.000 de euro unui utilizator de Facebook, pentru simplul fapt că i-a urmărit activitatea pe site-uri terțe, fără consimțământ. Ce face această decizie diferită? Este unul dintre momentele în care o instanță dintr-un stat european acordă despăgubiri fără ca utilizatorul să fi demonstrat un prejudiciu concret. Doar faptul că datele sale au fost procesate și trimise în SUA este suficient.
Tribunalul din Leipzig spune că orice utilizator care vizitează un site cu pixel Meta poate fi identificat, chiar dacă nu e logat în cont. Și, brusc, tot ecosistemul digital construit pe baza tehnologiilor de tracking are niște probleme mari.
Ce a spus instanța din Leipzig:
Meta încalcă „masiv” GDPR prin faptul că:
– urmărește utilizatorii pe site-uri și aplicații externe, chiar dacă nu sunt logați;
– construiește profiluri detaliate, valorificabile economic;
– transmite datele către terți, în special în SUA, fără transparență;
– produce o senzație constantă de supraveghere, un efect psihologic recunoscut deja de Curtea de Justiție a UE.
Valoarea despăgubirii a fost legată de:
– valoarea economică a profilului personalizat al unui utilizator, estimat la sute de dolari anual;
– cota de 97% din veniturile Meta provenită din publicitatea bazată pe date personale.
Instanța a decis că este legitimă o despăgubire de cel puțin 5.000 de euro per utilizator, ca măsură de protecție efectivă în spiritul GDPR, chiar dacă nu există o „dovadă a daunelor psihologice directe”.
De ce spun că deschide Cutia Pandorei?
După o astfel de sentință, ar putea urma un val de procese individuale sau colective în Germania. În plus, va fi presiune uriașă pe toate companiile care folosesc tracking Meta, fără consimțământ activ.
Și, așa cum am tot discutat aici, în multe situații, cum legea e contagioasă și hotărârile judecătorești sunt la fel de contagioase. Argumentele din ele, cel puțin. Așa că am putea asista la o posibilă extindere a precedentului în alte țări UE.
Ca să discutăm și mai concret, este, poate, unul dintre momentele rare când GDPR trece de la principii la bani, în sens direct, pentru utilizatorul de rând. E și o confirmare că Private Enforcement-ul (procesele în instanță, nu doar sancțiunile autorităților) poate deveni noul mecanism de reglementare a Big Tech-ului.
Consecințe pentru viitor
Mi se pare partea cea mai importantă a argumentului pe care vreau să îl susțin aici. Dacă această logică juridică se păstrează și va fi repetată ți în alte instanțe din Germania sau alte țări UE, am putea asista la o regândire completă a modului în care site-urile monetizează traficul.
În plus, ca și consecință majoră, asistăm la o mutare strategic importantă, de care orice proprietate digitală trebuie să țină cont. Orice astfel de tehnologie de urmărire va pune presiune pe cei care o folosesc. Și încă n-a intrat în vigoare AI Act, cu regulile noi pe care le aduce el.
Marylou Mihai
