O coaliție de patru organizații europene a lansat pe 17 mai 2026 campania „My MIL, My Rules” (de la Media and Information Literacy — educație pentru media și informație), care cere recunoașterea acestei competențe drept un drept fundamental al generațiilor crescute în mediul digital. Anunțul a fost făcut simultan din Bruxelles, Roma, Lisabona, Madrid și Budapesta, în Ziua Mondială a Telecomunicațiilor și Societății Informaționale.
Campania este coordonată de ICEI (Istituto Cooperazione Economica Internazionale) din Italia și implementată împreună cu Rede Portuguesa das Cidades Interculturais (Portugalia), UNITED for Intercultural Action (Ungaria) și Diversit. (Spania). Finanțarea provine din programul european Citizens, Equality, Rights and Values (CERV), iar obiectivul declarat este atingerea a 110.000 de cetățeni prin acțiuni de advocacy între mai și iulie 2026.
Cele trei revendicări
Tinerii care au construit campania (cu vârste între 15 și 24 de ani) formulează trei cereri concrete pentru instituții europene, guverne naționale, școli și autorități locale: – MIL ca drept, nu ca privilegiu — integrare ca disciplină în curricula școlară, nu ca atelier ocazional – Competențe anti-manipulare — predarea logicii algoritmice, comerciale și politice care modelează feed-urile, plus verificarea surselor și analiza critică a media – Prezența tinerilor în locurile unde se iau deciziile — nu doar consultați, ci implicați activ în elaborarea politicilor privind educația digitală, reglementarea platformelor și moderarea conținutului
De ce e relevant pentru România
Deși România nu se află între cele patru state din coaliție, directiva europeană AVMSD (Audiovisual Media Services Directive), articolul 33a, obligă toate statele membre — inclusiv România — să promoveze educația pentru media. Implementarea însă rămâne, conform organizatorilor campaniei, „inconsecventă, sub-finanțată și inegală” în întreaga Uniune.
Cifrele invocate în comunicatul de lansare conturează o problemă greu de ignorat: – în 2025, aproximativ 8 milioane de deepfake-uri au circulat online, în creștere de la 500.000 în 2023 – 69% dintre tinerii europeni cu vârste 9-22 de ani folosesc rețelele sociale sau joacă online peste 3 ore în fiecare zi de lucru – 44% declară că nu mai au control asupra timpului petrecut pe rețele – 49% au întâlnit mesaje ostile sau de ură în mediul online în ultimul an – la alegerile europene din 2024, 15% dintre tinerii europeni au declarat că nu au votat pentru că nu se simțeau suficient informați
În același timp, 70% dintre tinerii europeni cred că pot identifica dezinformarea, dar cercetările arată că rata de detectare corectă a unui deepfake video de calitate este de doar 24,5% — un decalaj de încredere care, conform organizatorilor, este chiar terenul pe care se construiește manipularea modernă.
Apelul către instituții
Campania cere școlilor și autorităților locale să finanțeze programe extracurriculare de educație pentru media, guvernelor naționale să aplice integral articolul 33a din AVMSD și instituțiilor europene să recunoască formal MIL ca drept civil fundamental, susținând o Inițiativă Cetățenească Europeană pentru o politică armonizată la nivelul Uniunii.
Pentru județul Alba, mesajul are aplicabilitate directă: în multe școli, educația pentru media depinde de inițiativa individuală a profesorilor și de proiecte punctuale finanțate prin programe europene sau ONG-uri locale. O reglementare națională coerentă ar muta această discuție de la voluntariat pe terenul politicilor publice.
Sursă: Comunicat oficial „My MIL, My Rules” (ICEI Italia, UNITED for Intercultural Action, Rede Portuguesa, Diversit.) Foto: My MIL, My Rules campaign
