Producția agricolă din țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a crescut cu 33% între 1990 și 2023, în timp ce suprafața agricolă s-a redus cu aproape 11%, arată raportul „Environmental Performance of Agriculture in OECD Countries 2026″, publicat în luna mai 2026. Documentul constată progrese la nivelul eficienței, dar și o încetinire a îmbunătățirilor de mediu și o deteriorare continuă a biodiversității.
Potrivit OECD, agricultura din statele analizate produce astăzi mai mult cu mai puține resurse pe unitate de produs. Consumul de îngrășăminte a scăzut, în special în intervalul 2021–2023, pe fondul prețurilor ridicate la fertilizanți, iar utilizarea azotului și a fosforului a scăzut în medie cu 0,24%, respectiv 0,53% pe an în perioada 2013–2023. În același timp, consumul de energie la nivelul fermelor a crescut ușor, iar prelevările de apă au urcat cu 0,32% pe an, semn al unei presiuni tot mai mari asupra resurselor de apă.
Emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură au rămas relativ stabile din 1990 încoace, însă intensitatea lor – emisiile raportate la valoarea producției – a scăzut cu aproximativ 20%, de la circa 1,6 la 1,25 kilograme de CO₂ echivalent pe dolar. Ritmul acestei îmbunătățiri s-a redus însă, de la 1,2% pe an în anii ’90 la circa 0,4% pe an în prezent. Emisiile de amoniac, un poluant al aerului și al apei, au scăzut în 24 dintre cele 34 de țări analizate, dar au crescut în alte 10.
Cel mai îngrijorător indicator rămâne biodiversitatea. Populațiile de păsări specifice terenurilor agricole – un reper pentru sănătatea ecosistemelor – au continuat să scadă în 22 din cele 27 de țări care monitorizează acest indicator. Tendința este pusă pe seama intensificării agriculturii, a pierderii habitatelor și a schimbărilor în utilizarea terenurilor.
Raportul se concentrează asupra statelor membre OECD, însă baza de date pe care se bazează include și cele cinci state din Uniunea Europeană care nu sunt membre ale organizației, printre care România, precum și 13 economii emergente. Concluziile au relevanță și pentru o regiune agricolă precum județul Alba, unde culturile, creșterea animalelor și viticultura ocupă o pondere însemnată în economia locală. Temele analizate de OECD – folosirea îngrășămintelor, gestionarea apei, emisiile și protejarea biodiversității – sunt direct legate de practicile din fermele românești.
Autorii raportului avertizează că simplele câștiguri de eficiență nu mai sunt suficiente pentru a reduce, în valori absolute, impactul agriculturii asupra mediului, și că vor fi necesare schimbări mai profunde, susținute de politici bazate pe date.
Sursă: OECD (2026), Environmental Performance of Agriculture in OECD Countries 2026
Foto: Eric Prouzet pe Unsplash
