|
Si daca saracia si saracii se vor invita in campaniile electorale care sunt deja in curs, mai ales in cea prezidentiala ? |
Si daca nu va mai fi vorba de Victor Ponta, Ilie Sarbu, Liviu Dragnea, Elena Udrea, Dan Voiculescu, Traian Basescu, Catalin Predoiu, Crin Antonescu, ci de milioane de saraci care se vor urca pe scena si vor lua microfonul in mainile lor, vor invada studiourile de televiziune ocupate azi de farsori si de mercenari obraznici, se vor muta in palatele locuite prin impostura de pretinsi reprezentanti ai poporului sau construite din furt ? Revolutiile, rascoalele, revoltele, rasturnarile neasteptate sunt totusi niste constante in istorie. Nu vi se pare prea de tot actuala poezia lui Vlahuta de mai jos, scrisa parca in asteptarea unui 1907 ?
Alexandru Vlahuta – 1858 Plesesti, Tutova (azi Al. Vlahuta, Vaslui) – 1919 Bucuresti
Ananghie
Greu la deal, si greu la vale,
Nu-s bucate, nu-s parale,
Toti sunt ififlii*.
Negustorii n-au afaceri,
Preotii n-au cununii,
Moasele n-au faceri.
« Biruri noi ! » guvernul striga,
Iar taranul : « Mamaliga ! »…
Nu-s parale, nu-s.
Ce mai planuiti palate
Si orase ca-n Apus !
Stiti voi ce-i la sate ?
Lanurile-s parasite :
Nici imas nu-i pentru vite,
Apele-au secat.
Goi, flamanzi, copiii zbiara.
Gospodarii au plecat
In lume, sa ceara…
Nu mai are cum taranul
Din pamant sa scoata banul,
Voua sa vi-l dea.
Foametea de pe la sate
Va sa vie sa mai stea
Si-n cele palate.
*Ififliu – lefter, fara nici un ban
Si daca saracia si saracii se vor invita in campaniile electorale care sunt deja in curs, mai ales in cea prezidentiala?
