„România transatlantică”, volum colaborativ realizat sub coordonarea lui Vasile Iuga, Mihaela Nicola si Rasvan Radu, cu un „Cuvânt înainte” semnat de George Friedman și o contribuție specială a lui Thierry de Montbrial, se lansează joi 30 iunie, ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
Printre invitați se numără și Gruia Ioan Bumbu, președintele Asociației Pakiv Romania și președinte al Romanian IVLP Alumni Association.
Volumul continuă seria unor lucrări precum “7 teme fundamentale pentru România” (2014), “România noului val” (2015) și “100 de fețe ale inovației” (2016), care conturează o nouă piață a ideilor după 25 de ani de democrație. Inițiativa demersului aparține Clubului România.
“Romania transatlantică” reprezintă un proiect colaborativ deschis care adună semnăturile a peste 100 de autori și lideri contemporani dinspre toate zonele societății românești, implicați în gândirea unei noi arhitecturi pentru modelul românesc de societate. Eseurile prezente in volum abordează 7 capitole și teme distincte: Contextul internațional (coordonator Alina Inayeh); Puteri. Instituții. Idei. România, a cincea Republică (coordonator Marius Stoian); Reconectarea României la rețelele globale (coordonator Vasile Iuga); Valori culturale și dialogul disciplinelor (coordonator Mihaela Nicola); București Smart City (coordonator Bogdan Gavrilă); Scutul de apărare (coordonatori Daniel Dăianu & Victor Vevera); Predicții și perspective (coordonator Răsvan Radu).
Ideile expuse de “România transatlantică” vin să propună o nouă stare de spirit și o atmosferă intelectuală favorabilă pentru deschiderea către lumea Atlantică și pentru dezvoltarea domeniilor în care există potențial precum economia, cultura, știința și inovația.
“Lumea nu va reveni niciodată la vremurile de dinainte de 2008. Uniunea Europeană nu poate funcţiona aşa cum ea a fost imaginată în anii `90. NATO a devenit propria ei umbră. Aceasta creează o realitate complexă pentru România. Cum totul s-a schimbat, la fel şi românii trebuie să reevalueze cât de valabile mai sunt astăzi adevărurile anilor ’90 şi să reacţioneze în funcţie de ceea ce descoperă” scrie provocator, George Friedman in deschiderea volumului.
“Vreau să punctez că încă din primul an de existență al Uniunii Europene au existat un lung șir de dezbateri în ceea ce privește dorința de a crea o Comunitate Europeană reală. Eu cred ca acea comunitate nu a fost așa de rea. Era probabil mai bună decât Uniunea Europeană. Sigur acea comunitate economică este axul principal, dar acum modelul politic e unul foarte diferit.
Dar dacă vrem să creăm o comunitate reală trebuie treptat să diversificăm și să adâncim legăturile dintre membrii comunității” propune Thierry de Montbrial într-un eseu special care anticipează transformarile prin care urmează să treacă Europa și lumea contemporană.
“Geografic vorbind, România este un capăt de linie în Europa. Important este (din perspectiva teoriei reţelelor) ca o ţară se evite situaţia în care este capăt de linie, să caute să fie cât mai spre centrul reţelei şi să fie cât mai conectată. Din punctul de vedere al marilor interconectări europene și Atlantice, România ar putea fi relevantă într-o anumită măsură, atât pe direcţia vest-est, cât şi pe direcţia nord-sud” propune Vasile Iuga ca un prim demers în conturarea unui Intermarium cultural.
Colecția de eseuri propune o viziune care poate sta la fundația unui “nou proiect de țară” și a unei strategii atlantice care consolidează realizările post-comuniste ale României ca țară membră a NATO și a Uniunii Europene în contextul inovațiilor politice.
