În cadrul concertului Classic for Kids, copiii vor putea descoperi muzica clasică prin piese programatice însoțite de povești, de prezentări captivante și interactive. Concertele vor fi susținute de pianistul Bogdan Vaida și vor include piese de W.A. Mozart, A. Copland, F. Liszt, C. Debussy, precum și piese ale compozitorilor clujeni Anamaria Meza și Ciprian Gabriel Pop. În a doua parte a evenimentului va fi organizat un atelier de muzică. Folosim procedeul variațiunilor în muzică copiii vor descoperi instrumentele muzicale și joaca cu ritmul, caracterul muzical și improvizația. Elevii vor participa activ, folosind diferite instrumente muzicale simple, și vor face muzică alături de Anamaria și Bogdan. După turneul prin școli va fi lansată și o serie online de trei videouri educative despre muzica clasică pentru copii.

ARTIȘTI:

• Bogdan Vaida - solistul care a dezvoltat proiectul inedit Classic for Kids și care în fiecare toamnă pornește în călătorie cu pianul său, pentru a aduce muzica clasică cât mai aproape de oameni prin turneul Classic Unlimited. Bogdan a absolvit Academia de Muzică din Cluj și a continuat studiile în Germania, la Hochschule für Musik Freiburg. A cântat și a trăit mult timp la Freiburg, unde în 2015 a demarat proiectul Klassik Mittendrin. Din 2015 încoace, Bogdan Vaida a susținut, în cadrul turneelor Klassik Mittendrin și Classic Unlimited, peste 100 de concerte în cele mai neașteptate locuri din România, Germania și Elveția într-o încercare de a duce muzica mai aproape de oameni.

• Anamaria Meza - compozitoarea care a scris piesa “Capricii de Primăvară” și a pregătit atelierul de muzică pentru proiectul Classic for Kids. De-a lungul timpului a colaborat cu muzicieni și proiecte de excepție, printre care: compozitoarea Violeta Dinescu (Oldenburg), mezzosoprana Christina Ascher și Janus Ensemble (Karlsruhe), pianista Claudia Bigos (Braunschweig), formația Trio Contraste (Cluj-Napoca), ”Young famous orchestra” (Cluj-Napoca), și, bineînțeles, cu Bogdan Vaida în cadrul proiectului Classic Unlimited.

• Ciprian Gabriel Pop - conferențiar universitar în cadrul Academiei Naționale de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și câștigător al unor premii importante, precum „Premiul Muzeului George Enescu” – Festivalul „George Enescu” (2009), Premiul UCMR pentru lucrarea simfonică „Patima Pământului”, sau Premiul al III-lea la Concursul „Reinl Stiftung” de la Viena (2008). Ciprian Gabriel Pop a compus în genuri variate, de la muzică vocală la muzică de teatru, de la muzică simfonică la muzică electronică. Ciprian este un membru important al echipei Classic Unlimited, “compozitorul de casă” al turneului pentru care a scris piese începând cu 2018.

REPERTORIU:

• Menuet în Sol major, KV1 de Wolfgang Amadeus Mozart
• “Balerina și pisoiul” de Ciprian Gabriel Pop
• “Golliwogg's Cakewalk” din suita “Children's Corner” de Claude Debussy
• “Pisica și Șoarecele” de Aaron Copland
• Rapsodia Ungară nr. 2 de Franz Liszt
• “Capricii de Primăvară” de Anamaria Meza

Pe lângă turneul Classic for Kids, concertele-atelier de muzică clasică pentru copii vor ajunge și în trei comune din județele Alba și Cluj, în cadrul proiectului Play Ground, finanțat de Europa Creativă și organizat de Fapte.

CALENDAR Play Ground:

• Școala Gimnazială Ciurila (15 Mai, ora 12.00)
• Căminul Cultural Poieni, comuna Bucium (27 Mai, ora 16.00)
• Căminul Cultural Mănăstireni (31 mai, ora 13.00)

În cadrul acestui proiect, copiii din cele trei comunități au beneficiat deja de o vizită interactivă la expoziția Music Gallery și vor participa la Concursul Jazz in the Park din 30 iunie-2 iulie unde, în Parcul Central din Cluj-Napoca, îi va așteapta o zonă dedicată descoperirii muzicii.

Despre Classic Unlimited

Classic Unlimited este un proiect care vizează promovarea muzicii clasice prin prezentarea unui mod diferit de a vedea, auzi, cânta și trăi muzică. Acest lucru se realizează printr-o abordare diferită a publicului și a concertelor, cu focus pe muzică și pe mesajul din spatele acesteia. Astfel, în cadrul Classic Unlimited, publicul este invitat să descopere poveștile din spatele muzicii și lucrurile care i-au inspirat pe compozitori să își scrie capodoperele.

Inițiat de Bogdan Vaida în 2015, în Germania, sub denumirea Klassik Mittendrin (care înseamnă ’’muzica clasică în mijlocul nostru”), proiectul a demarat cu un concert de muzică clasică pentru pian într-un atelier de motociclete. Au urmat peste 30 de concerte în librării, sedii de companii, ateliere, fabrici, stații de epurare, cabinete veterinare și alte locuri din Germania și Elveția în care se derulează viața de zi cu zi. În 2017, proiectul a ajuns și în România, unde a fost primit cum nu se poate mai bine, formatul deschis și neconvențional al concertelor reușind să atragă tot mai multă lume spre muzica clasică. Anul trecut, Classic Unlimited a ajuns la cea de-a șasea ediție și a însemnat o nouă călătorie muzicală în 10 spații inedite din România.

Classic for Kids este un proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri: Yamaha, Pop-Cola, Mobila Dalin și Daisler Print House.

Parteneri media: AGERPRES, TVR Cultural, Radio România Muzical, TVR Cluj, Radio Cluj, Ziarul Metropolis. HAPP.ro.

Aproape un sfert dintre copiii români care au acum vârste între 0-17 ani împliniți au avut sau au un părinte plecat la muncă în străinătate, arată datele unui studiu național complex realizat de Organizația Salvați Copiii România. Italia (21%), Spania (17%) și Austria (12%) sunt primele trei destinații de migrație pentru muncă în cazul femeilor; în cazul bărbaților, acestea sunt Germania (24%), Italia (22%) și Marea Britanie (14%). Aproape o treime dintre copiii care au fost întrebați (31%) declară că nu au fost de acord cu plecarea părintelui (părinților) la muncă în străinătate. În medie, mama pleacă prima dată la vârsta de 6 ani și 11 luni a copilului; a fost plecată, în medie, 3,2 ani din cei 4,5 în care copilul s-a confruntat cu migrația mamei și dintre mamele plecate să muncească în străinătate, 58% se întorc în țară o dată pe an, relevă ancheta.

Experiența migrației este similară în urban și în rural: 61,5% dintre copiii ai căror părinți au fost vreodată plecați în străinătate au sau au avut doar tatăl plecat (aproximativ 587.000 de copii), 20,4% au sau au avut doar mama plecată (aproximativ 194.000 de copii), iar 18,1% au avut plecați ambii părinți (aproximativ 173.000 de copii). Prin raportare la volumul de referință utilizat în eșantionare, respectiv 3.896.943 de copii, rezultă că aproape un milion de copii, respectiv 954.000 de copii au sau au avut experiența plecării unuia dintre părinți pe parcursul copilăriei, până la data studiului.

Concluziile sondajului, precum și propuneri de măsuri care să vină în sprijinul acestei categorii vulnerabile  de copii, au fost dezbătute împreună cu  reprezentanți ai autorităţilor centrale și locale, ai școlilor și altor instituții relevante în cadrul Conferinței privind situația copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate, organizată de Salvați Copiii, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe.   

Date relevante, care arată dimensiunea fenomenului copiilor rămași în țară, în urma migrației economice a părinților:

• 13,8% dintre copii au avut în ultimul an cel puțin unul dintre părinți plecat la muncă în străinătate. Prin extrapolare la populația de copii de referință (3.896.943), estimăm un volum de aproximativ 536.000 de copii care în ultimul an (iunie 2021-iunie 2022) au avut cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate.

• Conform estimărilor, per total 184.000 de copii sunt total lipsiți de îngrijirea directă a părinților, având fie ambii părinți, fie părintele unic susținător al familiei plecat la muncă în străinătate (iunie 2021-iunie 2022).
• Italia (21%), Spania (17%) și Austria (12%) sunt primele trei destinații de migrație pentru muncă în cazul femeilor. În cazul bărbaților, acestea sunt Germania (24%), Italia (22%) și UK (14%).
• Ierarhia motivelor care au stat la baza deciziei de a pleca la muncă în străinătate este aproximativ similară în cazul mamelor plecate și în cazul taților plecați. Se evidențiază însă, următoarele aspecte:

• Motivația venitului individual scăzut în cazul mamelor (36%) ocupă o pondere mai mare decât în cazul taților (32%);
• Motivația îmbunătățirii situației generale a familiei ocupă o pondere semnificativ mai mare pentru tați (33%) în comparație cu mamele (26%).
• Motivația banilor pentru educația copiilor ocupă o pondere de două ori mai ridicată în rândul mamelor (11%) decât în rândul taților (5%).
• Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de cinci ori mai mare (560%) de a consuma frecvent alcool, în comparație cu ceilalți copii;
• Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate dublă prin comparație cu ceilalți copii de a fuma frecvent;

• 87% dintre părinții plecați în străinătate în ultimul an obișnuiau/obișnuiesc să trimită bani aparținătorilor/copiilor rămași în țară.
• Frecvența discuțiilor copiilor cu părintele plecat tinde să crească odată cu creșterea în vârstă a copilului, până la atingerea pragului de 14 ani pentru copil, după care tendința este ușor descendentă. Majoritatea copiilor vorbesc cu părintele plecat zilnic. Remarcăm faptul că 20% dintre adolescenții (15-17 ani) care au un părinte plecat la muncă în străinătate (unul din cinci) vorbește cu el o dată pe săptămână sau mai rar. Principalul mijloc de comunicare cu părinții plecați sunt platformele video (77%).
• În medie, copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate merg semnificativ mai puțin la medic (2,2 ori pe an) decât copiii care nu se află în această situație (2,5 ori pe an), deși nevoile medicale în cele două categorii nu sunt semnificativ diferite.
• Pentru puțin peste jumătate dintre copii (57%, aproximativ 305.000 de copii) aparținătorii declară că școala a fost informată cu privire la situația copilului cât timp părintele a fost plecat la muncă în străinătate. Probabilitatea de informare este ușor mai ridicată în mediul urban (58) decât în mediul rural (55%). Probabilitatea ca școala să fie anunțată scade semnificativ odată cu creșterea în vârstă a copiilor, nivelul de informare în cazul copiilor din ciclul primar fiind cel mai ridicat.
• Este de remarcat faptul că, dacă în cazul aparținătorilor, 83% dintre aceștia declară că în decizia de plecare a părintelui a fost implicat și copilul, ponderea în care copiii declară că au fost implicați este semnificativ mai mică (62%).
• Chiar dacă într-o pondere mică la nivelul populației de copii, în general, toate comportamentele de risc declarate de către aparținători caracterizează într-o măsură semnificativ mai mare copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate decât pe ceilalți copii.

• Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de șase ori mai mare de a genera conflicte cu ceilalți copii (în corelație cu problemele de externalizare identificate anterior și sentimentele negative pe care copilul le resimte);
• Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de peste șase ori mai mare de a consuma etnobotanice sau substanțe interzise în comparație cu ceilalți copii.
• Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de două ori mai mare decât în rândul celorlalți copii să aibă un comportament agresiv față de alți copii.
  • Au o probabilitate cu 11% mai mică decât ceilalți respondenți de a considera că în anul următor performanțele copiilor se vor îmbunătăți;
  • Au o probabilitate cu 8% mai mică de a considera că în anul viitor starea de sănătate a familiei se va îmbunătăți;
  • Au o probabilitate cu 7% mai mică de a considera că starea gospodăriei se va îmbunătăți în anul următor.
  • Referitor la acest aspect, ipoteza noastră are în vedere o stare de anxietate generată de nesiguranța locului de muncă și de sentimentul vulnerabilității ocupaționale care se reflectă și asupra sănătății și performanței școlare a copilului.

• Deși situația materială a familiilor cu un membru plecat la muncă în străinătate este percepută a fi mai bună decât în cazul celorlalte familii, încrederea în evoluțiile viitoare la nivel de familie este mai reținută atât în privința performanțelor școlare ale copiilor cât și starea de sănătate a familiei și starea generală a gospodăriei. Astfel, aparținătorii copiilor cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate:

Consiliul Tineretului din România, Federația Tinerilor din Cluj, Grupul PONT și Banca Comercială Română au deschis apelul pentru depunerea candidaturilor în vederea dobândirii titlului ”Capitala Tineretului din România” pentru anul 2025. Termenul limită pentru runda 1 este 17 iulie 2023, ora 16:59, iar documentația completă se depune în format electronic pe capitalatineretului.ro.

Programul ”Capitala Tineretului din România” oferă fiecărui oraș din România oportunitatea unică de a-și transforma propriile viziuni în proiecte de dezvoltare concrete, timp de un an de zile, cu participarea activă a tinerilor. Programul se află la cea de-a VIII-a ediție și are la bază principii similare cu cele ale titlului ”Capitala Europeană a Tineretului” gestionat de Forumul European al Tineretului.

“Capitala Tineretului din România creează contexte pentru tineri de a se reconecta și de a colabora cu autoritățile, ONG-urile și mediul privat. Programul scoate în prim-plan rolul tinerilor în dezvoltarea societății și le oferă oportunitatea de a se afirma prin intermediul proiectelor pe care le dezvoltă, activităților și participării active. Tinerii sunt un mecanism puternic care ajută orice oraș să progreseze, iar prin intermediul Capitalei Tineretului din România, aceștia reușesc să își facă nu doar vocea, dar și ideile auzite și implementate.” - Tudor Ogner, Director executiv - Capitala Tineretului din România.

Cine poate aplica

Primăriile din orice localitate de rangul 0, I, II sau III (municipii și orașe) din România (conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național) pot candida pentru titlul ”Capitala Tineretului din România” 2025. Sectoarele capitalei României, respectiv Municipiul București (prin primăriile aferente), de asemenea, pot să aplice pentru acest titlu.

“Capitala Tineretului din România aduce în fața organizațiilor de tineret și în fața administrației unui oraș provocarea de a lucra împreună în interesul tinerilor și, în general, în interesul comunității. Pentru sectorul de tineret din orașele care au reușit până acum să câștige acest titlu, anvergura programului pe care l-au dezvoltat a fost de departe cel mai ambițios lucru construit pentru tinerii din acea comunitate, lucrând împreună. Tocmai acest „împreună” face ca acest program să poată fi un veritabil ambasador al încrederii: între tineri, între organizații, între tineri și oamenii care le conduc orașele și instituțiile, între comunitate și mediul privat, dar și între orice tip de actori care au ceva de spus în dezvoltarea acestui ecosistem.” - Mircea Meriacri, Președinte - Consiliul Tineretului din România.

Calendar

• Runda I | Sesiune de depunere: 2 mai - 17 iulie 2023, ora 16:59
• Evaluare candidaturi pentru 2025: 19 iulie - 21 august 2023
• Anunțare finaliști pentru ”Capitala Tineretului din România” 2025: 22 august 2023
• Runda II | Sesiune de depunere: 23 august - 16 octombrie 2023, ora 16:59
• Evaluare candidaturi finaliste pentru 2025: 18 octombrie - 15 noiembrie 2023
• Decernarea titlului ”Capitala Tineretului din România” 2025: 18 noiembrie 2023

“A încerca înseamnă deja că nu stăm pe loc, că un oraș caută să găsească soluții pentru nevoile tinerilor. Capitala Tineretului din România urmărește să îmbunătățească starea de bine, perspectivele de viitor și participarea tinerilor în comunitatea în care au crescut și trăiesc. În toate procesele de candidatură pe care le-am observat, le-am trăit, am remarcat eliberarea unor forțe pozitive care au coalizat parteneri, au aliniat obiective și viziuni și au creat un numitor comun ce a depășit bariere obișnuite între organizații, instituții și comunitate. Încurajez orice oraș să încerce, să experimenteze, să învețe. Și desigur să îndrăznească să viseze mare. Efectele pot fi incredibile.” - András Farkas, Director strategic, Coordonator proces de selecție - Capitala Tineretului din România.

Juriu
Este format din 25 de personalități care activează în sectorul public, privat sau neguvernamental, cu experiență în domeniul tineretului, atât la nivel local și regional, cât și la nivel național și european: Alexia Ardereanu, Coordonator Comunicare - Târgu Jiu Capitala Tineretului din România 2023 | Iulia Botar, Manager CSR & Comunicare - Graffiti PR | Julien Chiappone-Lucchesi, Director - Institutul Francez din România și Președintele - EUNIC România | Ovidiu Cîmpean, Secretar de Stat - Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene | Andrei Coșuleanu, Fondator și Președinte - Act for Tomorrow | Bogdan Crișan, Președinte - Fundația Județeană pentru Tineret Timiș | Miruna Croitoru, Președinte - Consiliul Elevilor din România | Sabina Dimitriu, Președinte - Asociația Profesională a Urbaniștilor din România | Mihai Dragoș, Vicepreședinte - Consiliul Economic și Social | Alexandru Drăghia, Delegat de Tineret al României - Organizația Națiunilor Unite | Tana Foarfă, Director - Europuls - Centrul de Expertiză Europeană | Mihaela Gîrleanu, Director Executiv - Organizația Națională Cercetașii României |Valer Hancaș, Corporate Affairs & Communication Director - Kaufland România | Izabella Kacsó-Doboly, Secretar de Stat - Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse | Adina Marina Șerban, Membru - Pool of European Youth Researchers,  Consiliul Europei | Victor Negrescu, Vicepreședinte - Comisia pentru Educația, Cultură, Tineret, Sport și Media din Parlamentul European | Raluca Negulescu-Balaci, Director Executiv - UiPath Foundation | Corina Pintea, Director Executiv - Pro Vobis - Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat | Dragoș Pîslaru, Președinte - Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Parlamentul European | Andrei Popescu, Coordonator, Corpul European de Solidaritate - Agenția Națională pentru Programe Comunitare în domeniul Educației și Formării Profesionale | Diana Sabo, Lucrător de tineret, Președinte - Asociația DEIS | Andreea Scrioșteanu, Membru al Board-ului - Forumul European de Tineret | Ionuț Sibian, Director Executiv - Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile | Oana Țînțar, Președinte - Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România | Oana Țoiu, Președinte - Comisia Tineret și Sport, Camera Deputaților.

Premii
Orașului câștigător îi va fi acordat un premiu financiar în valoare de 50.000 de euro din partea Băncii Comerciale Române. Titlul ”Capitala Tineretului din România” 2025 va oferi și oportunitatea de a atrage alte surse de finanțare din diferite surse publice și private, iar deținătorul titlului va beneficia de posibilitatea de a găzdui diferite evenimente de rang național organizate de instituții publice și rețele de tineret din România.

”BCR susține dezvoltarea comunităților locale, atât prin educație, cât și prin stimularea tinerilor. Capitala Tineretului din România, găzduită de alt oraș în fiecare an, este programul perfect pentru a descoperi viitorul așa cum îl gândesc tinerii, ce își doresc ei mai bun pentru orașul lor, cum pot crește și cum se pot dezvolta într-un oraș transformat de tineri pentru tineri într-o comunitate, pe care să o poată numi cu mândrie <acasă>” - Nicoleta Deliu-Pașol, Director comunicare - Banca Comercială Română.

Toate informațiile despre Apelul pentru depunerea candidaturilor în vederea dobândirii titlului ”Capitala Tineretului din România” pentru perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025 se găsesc aici: https://capitalatineretului.ro/apel_2025

Istoric

Programul ”Capitala Tineretului din România” s-a născut ca o moștenire a programului Cluj-Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului. Orașele purtătoare ale titlului ”Capitala Tineretului din România” au fost: Timișoara 2016-2017 (ediție pilot axată în jurul conceptului CHECK-OUT Timișoara / Ce Caut: Timișoara), Bacău 2017-2018 (COLOREAZĂ-ȚI GENERAȚIA),Baia Mare 2018-2019 (#Uturn), Iași 2019-2020 (#rlSeUP!), Constanța 2021-2022 (#ComeToSEAus), Târgu Jiu 2023 (YOUth URL). Pentru anul 2024, titlul ”Capitala Tineretului din România” a fost decernat orașului Ploiești.

Capitala Tineretului din România 2023 - Târgu Jiu

Orașul Târgu Jiu aduce în prim plan conceptul #YouthURL (UnLearn, ReLearn, Learn), care are drept pilon central învățarea, iar activitățile pentru tineri cuprind de la acțiuni de voluntariat, podcasturi, cursuri, consiliere, aplicații mobile, imnul tinerilor până la competiții și crearea unor spații destinate tinerilor. De asemenea, anul acesta Târgu Jiu va găzdui Gala Tineretului (18 noiembrie) și Summitul Tinerilor 8.0 (16 - 19 noiembrie).

***

Capitala Tineretului din România este un program-cadru de tineret, creat la nivel național, ce funcționează pe principii similare cu cele ale Capitalei Europene a Tineretului (European Youth Capital). Programul le permite organizațiilor de și pentru tineret să promoveze temele importante pentru categoria socială pe care o reprezintă și ajută autoritățile locale să-i identifice problemele și să atragă investiții publice și private pentru rezolvarea acestora și dezvoltarea ecosistemelor de sprijin. Anual, un oraș din România primește, în urma unui concurs de concepte, titlul de Capitala Tineretului din România și este sprijinit financiar, respectiv prin formare și consultanță, în pregătirea și implementarea inițiativelor din dosarul de candidatură.

Programul ”Capitala Tineretului din România” este implementat în parteneriat cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.

 Grupul Skepsis vă oferă în luna Mai, la Casa de Cultură a Studenților Alba Iulia, două spectacole prin care se celebrează împlinirea a 21 ani de la înființarea trupei de teatru!

Primul spectacol din cadrul evenimentului aniversar, intitulat în mod  deloc întâmplător GENERAȚII,va avea loc Marți, 09.05.2023, ora 18.00. Vor păşi, pe scenă, rând pe rând, trei generaţii de tineri care activează în prezent în cadrul organizaţiei, prezentând trei episoade dramatice originale, prezentate în premieră.

În prima parte a serii, cei mai mici elevi cu Skepsis ne vor învăța Cum să Supraviețuim și să trecem cu zâmbetul pe față peste orice scenariu apocaliptic în care omenirea se poate trezi în viitor. Liceenii cu Skepsis ne vor prezenta apoi într-o notă dulce-amară, un Requiem în ton cu evenimente inspirate din trecutul recent și prezentul Europei în speranța că vom reuși să înțelegem măcar în ultimul moment ce înseamnă iertarea. Seara se va încheia cu câteva Probleme de Conștiință care reușesc să apară în cele mai neașteptate situații.

”Grupul nostru împlinește în luna Mai încă un an și suntem mândri să marcăm aniversarea prin punerea în valoare a tinerilor care activează și se formează în organizația noastră. Tineri elevi din mai multe școli generale și licee din oraș vor urca pe scenă și se vor întâlni cu publicul care fără îndoială îi va aprecia pe măsură. Nimic nu este mai important pentru noi decât să dăm mai departe flacăra pasiunii și să  cultivăm cu grijă și răbdare valorile comunității noastre.”  – Viorel Cioflică, Coordonator.

Biletele pentru spectacolul Generații pot fi achiziționate de la secretariatul Casei de Cultură a Studenților începând de Luni, 08.05.2023, între orele 09.00-15.00 și Marți până la ora 17.30. Fondurile obținute astfel sunt direcționate spre susținerea proiectului cultural ”Stagiunea cu Skepsis 2023” desfășurat de Grupul Skepsis pentru Alba Iulia.

Vineri, 26.05.2023, ora 19.00, grupul Skepsis vă invită la spectacolul Domnul de Pouceaugnac, după Moliere, o comedie clasică prezentată ca un omagiu adus celebrului autor francez, de la moartea căruia se împlinesc anul acesta 350 de ani.

Spectacolele sunt prezentate în cadrul proiectului Stagiunea cu Skepsis 2023 – un proiect care urmăreşte implicarea tineretului în diversificarea ofertei cultural-artistice a oraşului şi participarea civică la viaţa socioculturală. Prin acest proiect Grupul Skepsis formează tineri actori, dezvoltă colaborări cu artişti din ţară şi din străinătate, pregăteşte şi oferă în mod riguros şi sistematic publicului albaiulian spectacole de teatru şi divertisment pe întreg parcursul anului.

Parteneri: Primăria Municipiului Alba Iulia; Casa de Cultură a Studenţilor Alba Iulia; Fundaţia „Inter-Art” Aiud; Universitatea ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia; Muzeul Național al Unirii Alba Iullia

     Efective ale Inspectoratului de Jandarmi Județean “Avram Iancu” Alba vor fi prezente sâmbătă, 6 mai, la Stadionul Municipal Unirea din municipiul Alba Iulia unde se va desfășura meciul de fotbal din cadrul Ligii a III- a dintre echipele CS Universitatea Alba Iulia și CS Sănătatea Servicii Publice Cluj Napoca.

     În perioada 05 - 07.05, zilnic începând cu ora 10.00, vom fi în Cetatea Alba Carolina unde va avea loc "Târgul de cArte Alba Transilvana"

     Totodată, dacă alegeți să petreceți acest sfârșit de săptămână la munte sau în drumeții montane, jandarmii montani vin în sprijinul dumneavoastră cu o serie de recomandări:

-înainte de a porni pe munte, informați-vă cu privire la traseul ales și nivelul de dificultate al acestuia; 

-asigurați-vă că aveți la dumneavoastră echipamentul adecvat sezonului și drumeției stabilite; 

-consultați prognoza meteo din zona în care mergeți și respectați recomandările meteorologilor; 

-urmați doar traseele marcate și marcajele de pe trasee; 

-dacă vă întâlniți cu animale sălbatice, nu le hrăniți și nu vă apropiați să faceți fotografii cu acestea; 

-în cazul în care întâmpinați probleme, apelați numărul unic de urgență 112.

    Vă dorim un sfârșit de săptămână liniștit.

COMPARTIMENTUL INFORMARE, RELAȚII PUBLICE ȘI CU PUBLICUL

Teatrul Metropolis organizează audiție pentru distribuția spectacolului „Cine l-a ucis pe tata?" de Édouard Louis (bazat pe romanul omonim) - premieră națională, în regia lui Andrei Măjeri.

Se caută șase actori -roluri masculine, cu vârsta de maximum 30 de ani. Aplicanții trebuie să aibă o constituție atletică, aptitudini de mișcare și abilități vocale. 

Castingul se va desfășura astfel:         
05-15 MAI – Etapa I - Înscrierea candidaților;

17 MAI – Etapa a II-a - Anunțarea selecției pentru audiții.

Actorii sunt rugați să trimită următoarele materiale:

• o fotografie portret;

• două fotografii full body;

• C.V.-ul;

• un video (maximum două minute) cu o improvizație inspirată de una dintre temele centrale ale romanului „Cine l-a ucis pe tata?" de Edouard Louis.

Materialele vor fi trimise printr-un link de transfer la adresa de e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. . 

Actorii selectați pentru audiție vor fi anunțați prin e-mail. 

Audiția va avea loc la Teatrul Metropolis în datele de 20 și 21 mai 2023 fiind necesară disponibilitatea în ambele zile.

Perioada de repetiții a spectacolului va fi între 17 octombrie și 3 decembrie 2023 (8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână). 

PS: Sugestie pentru improvizația video: Un moment de mișcare +/- text; sit specific sau nu, cu statement bine definit, bazat pe concepte precum: masculinitatea toxică, excluderea socială, relația cu părinții, justiția socială, diferențele de clasă socială, sex și societate, compasiunea etc.