Items filtered by date: Friday, 19 May 2023 - Like - stiri Alba Iulia

Când copilul tău se izolează: Ce poți face pentru a-l ajuta să iasă din carapacea lui?

 

Când copiii se izolează de lume, este un motiv destul de serios de îngrijorare pentru părinți. Specialiștii sunt de părere că este important să înțelegem motivele care stau în spatele comportamentului lor și să găsim soluții pentru a ajuta copilul să depășească izolarea și să se întoarcă la o viață socială sănătoasă.

Psihologul Dan Ivănescu este de părere că izolarea copiilor poate fi cauzată de o multitudine de factori, care diferă de la un copil la altul. Unele dintre aceste cauze pot fi evidente, cum ar fi experiența unor traume sau stresul legat de problemele de învățare, în timp ce altele pot fi mai subtile, cum ar fi anxietatea socială sau depresia.

„În orice caz, este important ca părinții și specialiștii să fie atenți la semnele de izolare și să ia măsuri pentru a ajuta copilul să depășească această problemă. Psihologii specializați în psihologia copilului sunt capabili să identifice cauzele izolării într-o discuție cu micuțul, de durată relativ scurtă, de aproximativ 30 de minute. Această abordare este utilă deoarece copiii, în general, sunt mai deschiși și mai puțin reticenți să discute problemele cu un specialist, decât cu un adult apropiat, care ar putea să-i judece sau să-i critice”, declară psihologul Dan Ivănescu.

Identificarea cauzelor izolării este primul pas către tratarea acestei probleme. Specialiștii în psihologia copilului, după ce au identificat cauza izolării, pot sugera și implementa strategii adecvate pentru a ajuta copilul să își depășească anxietatea socială, depresia, problemele de învățare sau traumele trecute. De asemenea, aceștia pot lucra cu părinții și cu familia copilului pentru a dezvolta un plan eficient de sprijinire a micuțului și pentru a preveni recurența izolării.

 Totodată, specialistul afirmă că, de obicei 4 cauze sunt mai des întâlnite în rândul copiilor, iar acestea sunt:

  1. Anxietate socială - Copiii pot dezvolta anxietate socială și pot fi temători în interacțiunile cu alți copii. Aceasta poate duce la evitarea socializării și la izolare.
  2. Depresie - Copiii pot experimenta simptome de depresie, cum ar fi lipsa de energie și de interes pentru activitățile preferate, ceea ce poate duce la retragerea socială și izolare.
  3. Probleme de învățare - Copiii care se confruntă cu dificultăți învățând pot fi stresați și pot dezvolta anxietate, ceea ce poate duce la izolare.
  4. Traume trecute - Copiii care au experimentat traume trecute, cum ar fi abuzul sau neglijarea, pot dezvolta o atitudine precaută față de alți copii și pot fi reticenți să se deschidă și să se apropie de alții.

 

4 metode esențiale pentru a ajuta copiii să depășească momentele dificile din viața lor

Pentru a depăși aceste momente dificile din viața copilului, psihologul Dan Ivănescu ne recomandă:

  1. Creșteți încrederea copilului. “Este important ca părinții și îngrijitorii să ofere un mediu sigur și de susținere pentru a crește încrederea copilului. Astfel, el va fi mai confortabil în situații sociale și mai curajos în a se apropia de alți copii. Un mediu sigur nu implică riscuri fizice sau emoționale, iar un mediu de susținere oferă sprijin emoțional și încurajare. Un copil cu încredere în sine va fi mai dispus să încerce lucruri noi și să-și asume riscuri. Prin crearea unui climat pozitiv și încurajator, copilul poate învăța să-și asume riscuri și să-și îndeplinească potențialul”, declară psihologul Dan Ivănescu.
  2. Încurajați activitățile care aduc bucurie. “Participarea la activități care îi interesează și îi fac fericiți poate fi benefică pentru dezvoltarea copilului. Este important ca părinții și îngrijitorii să încurajeze copiii să-și exploreze interesele și să se implice în activități care îi stimulează creativitatea și curiozitatea. Astfel, copiii își pot dezvolta abilitățile și talentul natural, și pot avea ocazia să se simtă împliniți și fericiți. Sporturile sunt o modalitate excelentă pentru copii de a-și dezvolta abilitățile fizice și sociale. În timpul activităților sportive, copiii pot învăța despre cooperare, efort și determinare. De asemenea, sporturile îi ajută să se mențină sănătoși și activi, iar asta poate avea un impact pozitiv asupra sănătății lor pe termen lung. Muzica și artele sunt alte activități care pot ajuta la dezvoltarea abilităților creativității și dezvoltării emoționale ale copilului. Participarea la coruri, trupe de teatru sau cursuri de dans poate fi o modalitate excelentă pentru copii de a-și dezvolta abilitățile artistice și de a-și exprima creativitatea. În plus, participarea la astfel de activități îi poate ajuta pe copii să-și facă prieteni cu interese similare și să se simtă mai conectați cu alții. Aceasta poate avea un impact pozitiv asupra dezvoltării sociale a copilului și îi poate ajuta să-și dezvolte abilitățile de comunicare și interacțiune cu alți copii”, continuă psihologul Dan Ivănescu.
  3. Promovați socializarea. „Pentru copii, petrecerea timpului cu alți copii poate fi o experiență esențială pentru dezvoltarea socială și emoțională. Prin interacțiunea cu alți copii, aceștia își pot dezvolta abilitățile de comunicare, învățând cum să coopereze și să își exprime ideile și sentimentele. Părinții și îngrijitorii au un rol important în a încuraja copiii să petreacă timp cu alți copii. Acest lucru poate fi făcut prin organizarea de jocuri de grup, implicarea în activități extracurriculare la școală sau în comunitate, sau prin invitatul altor copii la joacă acasă. Încurajarea copilului să-și facă prieteni poate ajuta la combaterea izolării și a anxietății sociale. Pentru un copil, având prieteni cu care să se joace și să interacționeze poate fi o sursă de sprijin emoțional și social, iar asta poate avea un impact pozitiv asupra dezvoltării sale. Prin petrecerea timpului cu alți copii, copilul poate învăța să se adapteze la diferite situații sociale și să-și dezvolte abilitățile de cooperare și rezolvare a conflictelor. În plus, aceasta îi poate oferi oportunitatea de a-și descoperi interese comune cu alți copii și de a se implica în activități și proiecte care îi plac”, explică psihologul.
  4. Oferiți sprijin emoțional. Este esențial ca părinții și tutorii să ofere sprijin emoțional copiilor care au trecut prin traume sau care prezintă simptome de depresie. Traumele pot include experiențe precum pierderea unei persoane dragi, divorțul părinților, abuzul fizic, emoțional sau sexual, boala sau accidentele. În astfel de situații, copiii pot deveni izolați, pot avea probleme de încredere în sine, pot fi anxioși și pot prezenta simptome de depresie. Este important să se ofere sprijin emoțional pentru a le ajuta să facă față și să depășească aceste traume. Unul dintre cele mai eficiente moduri de a oferi sprijin emoțional este prin intermediul conversațiilor. Este important să se deschidă un canal de comunicare deschis și sincer, astfel încât copilul să se simtă în siguranță să împărtășească sentimentele și preocupările sale. Este important să se asculte cu atenție și să se ofere încurajare și susținere. Terapia poate fi, de asemenea, o opțiune utilă pentru copiii care au trecut prin traume sau care prezintă simptome de depresie. Terapeuții specializați în psihologia copilului pot ajuta la identificarea și gestionarea problemelor emoționale ale copilului. Terapia poate ajuta la reducerea anxietății, îmbunătățirea stimei de sine și a relațiilor interpersonale ale copilului”, conchide psihologul Dan Ivănescu.
Read more...

Ce spun bancherii despre lecțiile crizelor prin care trecem | Comunicat CSALB

„Să dozăm bine optimismul, chiar și când vom asista la scăderea inflației și a dobânzilor” - Dana Dima, vicepreședinte BCR

Lecțiile crizelor financiare și economice prin care românii au trecut în ultimii 15 ani sunt principala sursă de informație care trebuie să stea la baza deciziilor financiare viitoare. Ciclicitatea acestor crize este argumentul principal pentru a lua deciziile potrivite, chiar și în perioade optimiste din punct de vedere economic. Sunt câteva dintre concluziile reprezentanților sistemului bancar intervievați de jurnaliști în cadrul proiectului de educație financiară inițiat de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).  

În vecinătatea unui război și în vremuri financiare și sociale dificile, educația financiară poate da direcția unui popor, în a fi sărac sau prosper. Plecând de la această premisă, CSALB a inițiat un demers în sprijinul informării consumatorilor de servicii financiare cu privire la relația lor cu băncile și cu propriile finanțe. Pe parcursul a 12 întâlniri găzduite de CSALB, jurnaliști renumiți în domeniul economic intră în dialog cu președinți sau vicepreședinți de bănci comerciale, cu directorul juridic al Băncii Naționale a României și cu managementul Asociației Române a Băncilor, cu profesori universitari, precum și cu avocați reputați.

Rezultatul acestor interviuri sunt 12 podcasturi de educație financiară pe teme actuale din economia României. Regăsiți în citatele și linkurile video de mai jos fragmente din podcasturile cu reprezentanții BCR, ARB și ING Bank, precum și din interviul cu prof. universitar Radu Rizoiu, conciliator onorific CSALB.

Dana Dima, vicepreședinte al Băncii Comerciale Române, în dialog cu Adrian Negrescu, consultant financiar:

 

| PODCAST CSALB |  https://youtube.com/shorts/jFGi3_DcKGo

 

Scăderea inflației, așteptată în a doua parte a anului, ar avea un impact pozitiv asupra costurilor pe care le au clienții băncilor, în special cei care au contractat în trecut credite cu dobândă variabilă. Chiar dacă avem semnale că s-a oprit creșterea abruptă a inflației și dobânzilor, trebuie să rămânem atenți și echilibrați. Optimismul trebuie dozat bine! Odată cu scăderea inflației, crește apetitul de a lua credite noi. Important este să luăm cea mai înțeleaptă decizie pentru finanțele noastre și ale familiei, inclusiv în perioadele în care suntem optimiști și încrezători.

Noi am început să construim un model preventiv încă de acum 10 ani. Am promovat în anii trecuți creditele în lei și cele cu dobândă fixă, iar rezultatele s-au văzut în perioada aceasta cu fluctuații foarte mari. Multi dintre clienții noștri au fost protejați prin dobânzile fixe și de faptul că moneda națională a rămas stabilă. Peste 85% din producția de credite imobiliare – produsul standard al Băncii Comerciale Române – este acordată cu dobândă fixă, iar creditele de consum sunt acordate 100% cu dobândă fixă.  Ne-a fost greu să explicăm acum ceva timp de ce o dobândă fixă poate sprijini, mai ales în momente de volatilitate, dar astăzi putem să vorbim despre un portofoliu sănătos.

Florin Dănescu, Președinte executiv Asociația Română a Băncilor, în dialog cu Denis Ciulinaru, realizator radio-tv:

| PODCAST CSALB |  https://youtube.com/shorts/3Ot9g3dHaCw

 

 „Să ai o dobândă fixă bună în perioade de turbulențe și inflație ridicată este un noroc cu care nu te poți întâlni la infinit. Când mi-am cumpărat primul apartament, cu dobândă fixă de 15% pentru tinerii căsătoriți și infația era 160%, am reușit să-mi achit creditul în doi ani, din două salarii care nu erau deloc mari. Banca a pierdut atunci diferența dintre inflație și dobânda mea, însă acest scenariu este puțin probabil să se repete. Băncile trebuie să-și ia măsuri de siguranță deoarece au răspundere față de depozitele populației și companiilor, dar și față de alte industrii. Acum există instrumente care ne pot corecta o decizie relativ greșită la început. Dacă iei un credit cu dobândă variabilă acum și constați pe pielea ta că nu este cel mai bine, poți să te refinanțezi sau să cauți un produs cu dobândă fixă. În concluzie, poți să schimbi, să discuți cu banca, să negociezi în cadrul CSALB. Sunt multe variante de rezolvare a problemelor, nu rămâi imobil în 20 de ani de credit.

Nicolae Andreica, director retail ING Bank, în dialog cu Cătălin Bălan, specialist comunicare CSALB, fost jurnalist.

 

| PODCAST CSALB | https://youtube.com/shorts/uQY_JKCmyTs

 

În afară de decizia clienților privind costurile unui credit și momentul când aleg să facă acest pas, există și responsabilitatea băncilor.Ce trebuie să avem grijă noi, băncile, este să le oferim clienților niște produse simple. Simplu de înțeles, simplu de utilizat, fără tipăritură cu literă mică și fără caracteristici ascunse. În al doilea rând să îi ajutăm pe clienți să folosească produsele respective în contextul potrivit, în funcție de nevoile lor, dar să fie convinși în momentul în care îl accesează că este ceea ce trebuie. Dau un exemplu cu titlu de anecdotă: eram într-o agenție anul trecut și aveam o clientă oarecum intrigată că banca nu-i acordase un credit cu care voia să îi cumpere copilului cel mai nou și cel mai scump model de telefon apărut pe piață. Cred că dragostea nu înseamnă să cumperi un lucru scump, pe care nu ți-l poți permite și vrei să te împrumuți pentru el. Dacă și banca îți spune acest lucru, nu are sens să încerci să te îndatorezi și mai mult.” 

 

Radu Rizoiu, conciliator onorific CSALB, Profesor Universitar, în dialog cu Vasile Coman, fondator Bancherul.ro:

| PODCAST CSALB | https://youtube.com/shorts/_qJ5qtK1l7k

 

În ziua de astăzi, dacă se va ajunge la o nouă criză financiară, sistemul bancar este mai bine pregătit. Rolul CSALB poate fi de amortizor al șocurilor unei eventuale crize, pentru că a creat cadrul în care consumatorul și banca stau la aceeași masă și caută împreună soluții la problemele apărute în relația lor contractuală. În plus, sistemul bancar este mai stabil. În momentul în care o bancă ar fi supusă unor proceduri de redresare, un întreg etaj în BNR este gata să intervină. Sunt oameni care se pregătesc de câțiva ani pentru eventuale situații de criză financiară, la solicitarea Uniunii Europene.  

Ciclicitatea crizelor economice nu poate fi evitată. Nici comunismul nu a putut face asta, deși planificarea urma doar traiectorii ascendente. Ce putem noi face este să limităm amplitudinea. Adevărul este că în 2008 criza financiară a găsit băncile nepregătite. Tocmai de aceea s-a lucrat la o reglementare care să oblige băncile ca în anii buni să se gândească deja la anii răi și să-și pună deoparte resurse cu care să gestioneze o eventuală situație de criză. Rămâne de văzut dacă protecțiile legislative impuse băncilor fac sau nu față.

 

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în cadrul  CSALB: „Observăm cum creșterea dobânzilor variabile începută anul trecut s-a oprit, odată cu temperarea inflației. Perioada de dobânzi ridicate se va menține însă, cel puțin în acest an. După ce inflația a depășit 16 procente, cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, Banca Națională a României a fost nevoită să majoreze rata de politică monetară de la un minim istoric de 1,25% înregistrat în perioada pandemiei, pană la 7%. Turbulențele economice și financiare sunt resimțite, din păcate, de consumatori. Cei cu credite cu dobânzi variabile au suportat majorări importante ale ratelor lunare. Cei mai protejați au fost consumatorii care au contractat împrumuturi cu dobândă fixă până la începerea războiului din Ucraina și beneficiază pe o perioadă de cel puțin 5 ani de un cost predictibil al împrumutului. Consumatorii și băncile au reacționat bine la situațiile complicate care se manifestă, din păcate, de peste un an pe piața financiar-bancară. Mulți consumatori au trecut de la ROBOR la IRCC și au reușit să salveze sume importante din valoarea ratei lunare, preț de câteva luni. Alții au trecut la dobândă fixă chiar în timpul creșterii dobânzilor variabile. Cei care aveau economii făcute în perioada pandemiei, au rambursat anticipat. Nu în ultimul rând, peste 3.500 de consumatori s-au adresat CSALB începând cu luna martie 2022 în încercarea de a negocia cu banca modificarea contractelor și diminuarea efortului de plată. Existența acestui cadru de dialog numit CSALB este o resursă importantă pe care consumatorii și băncile s-au putut baza în toată această perioadă tulbure. Numai în 2022 și 2023 s-au purtat aproape 900 de negocieri între consumatori și bănci, iar peste 90% dintre ele s-au încheiat cu identificarea și adoptarea unei soluții agreate de ambele părți.

 

 

 

Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 17 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Read more...

În 2022, veniturile și cheltuielile partidelor au fost similare cu cele din anul anterior

n 2022, veniturile și cheltuielile partidelor au fost similare cu cele din anul anterior și mai reduse decât în anii electorali. Datele disponibile pentru 93 de partide indică venituri totale de 276.7 milioane lei, respectiv cheltuieli de 239.7 milioane de lei. Dintre acestea, 27 de partide nu au raportat niciun venit. Primele 10 partide ca venituri acoperă peste 99% din veniturile partidelor înregistrate în 2022. Aceste date reflectă că sunt puține partide care au o activitate din care pot finanța activități în afara campaniilor electorale. Datele ne arată că partidele parlamentare au colectat și cheltuit, în mare, mai mulți bani decât în 2021. Partidele au pus bani deoparte și din subvenții , cel mai probabil în perspectiva anului electoral 2024. PNL a declarat venituri în avans (pot fi subvenții) de 70 de milioane, USR de 47 de milioane, AUR de 38 de milioane, iar PSD de 10 milioane.

 

 

Cele mai mari venituri rămân, pe de altă parte, cele din subvenții, în anul 2022 fiind alocate 256 de milioane de lei, iar pentru 2023 un total de 258 de milioane lei. Cu toate acestea, partidele nu cheltuie toți banii din subvenții, însă au cheltuit mai mult comparativ cu 2021, adică 72% din ceea ce au primit. Cheltuielile pentru publicitate au crescut constant și rămân principala categorie ca proporție, iar impactul acestor contracte devine to mai vizibil asupra independenței media.

În ceea ce privește personalul, 79 de partide nu au declarat niciun angajat la Ministrul de Finanțe. Cei mai mulți angajați au fost declarați de UDMR (151), PSD (114), respectiv USR (97). Liberalii au declarat 30 de angajați, iar AUR nu a raportat niciun angajat, la fel ca în ultimii trei ani.

 

Cadrul legislativ nu s-a modificat în 2022, însă Autoritatea Electorală Permanentă a înaintat o propunere de modificare a Legii 334/2006 la finalul anului 2022, care a fost supusă dezbaterii publice în luna noiembrie. Proiectul a fost preluat de către PSD în aprilie 2023, în lipsa unei susțineri de la nivelul Guvernului. Deși proiectul aduce îmbunătățiri semnificative cu privire la transparență, nu rezolvă complet problema transparenței beneficiarului final al fondurilor pentru contracte de presă, reduce transparența în timpul campaniilor electorale și crește contribuțiile pe care partidele politice le pot aduce în campanie.

Respectarea reglementărilor privind transparența

Numărul de partide care au publicat informațiile obligatorii (donații, cotizații, împrumuturi, alte venituri etc) în Monitorul Oficial a crescut ușor față de 2021, la 59. Rapoartele de venituri și cheltuieli se transmit AEP și se publică pe pagina web www.finantarepartide.ro, iar la data publicării acestui raport erau publicate 116 RVC-uri pe site. În ciuda reglementărilor care stabilesc informațiile ce se publică, rapoartele rămân foarte diverse atât ca informație, cât și ca formate de fișier. Cele mai mari diferențe se regăsesc la granularitatea datelor care se publică. Dacă partide PNL, PMP, Pro România sau AUR publică toate veniturile și cheltuielile detaliat, PSD nu publică decât un rezumat.

 

Accesul la informații și date deschise

Deși portalul www.finantarepartide.ro a contribuit semnificativ la creșterea transparenței prin centralizarea datelor, publicarea raportărilor în formate similare poate fi îmbunătățită. Mai mult, listele cu cheltuielile partidelor politice care se publică lunar sunt în continuare publicate în format .pdf. De asemenea, un număr semnificativ de RVC-uri nu sunt disponibile decât în format .pdf scanat (vedeți exemple mai jos), ceea ce reduce semnificativ capacitatea de procesare a datelor. Aplicația Registrul Fiscal ar putea fi extinsă pentru a permite ca toate raportările să se facă printr-un singur instrument, care să permită exporturi de date în formate similare.

 

EFOR a solicitat de la Autoritatea Electorală Permanentă informații legate de modalitatea în care s-au luat decizii privind solicitarea de suplimentare a fondurilor pentru subvenții și baza legală, informațiile solicitate nefiind furnizate. EFOR a acționat AEP în instanță și a câștigat în prima instanță, iar termenul pentru cea de-a doua instanță a fost stabilit pentru luna iunie.

În ceea ce privește accesul la rapoartele de control ale AEP, formatul continuă să fie restrictiv și să nu permită înțelegerea constatărilor și concluziilor în detaliu, fiind de regulă o pagină. Prin noul proiect de lege, conținutul rapoartelor ar urma să se extindă.

Cotizațiile

În 2022 s-au colectat 29 mil. lei din cotizații. PSD a crescut de la 7.8 la 9,4 mil. lei, iar PNL a scăzut de la 10 mil. lei la 8,5 mil. lei. Și la USR a scăzut volumul de cotizații cu 1,2 milioane de lei, la 3,3 mil. lei. La AUR observăm, în schimb, o creștere semnificativă de la 879 mii de lei la 2,9 mil. lei.

 

Cotizațiile peste 10 salarii au fost relativ reduse și au ajuns la 488 mii lei, fiind înregistrate în cazul a șase partide. Există diferențe semnificative între succesul filialelor de a strânge bani. La PNL, cele mai active filiale au fost Bihor, Alba și Teleorman, iar cele mai puține fonduri s-au adunat la Harghita, Ilfov, Covasna și Timiș. La PSD, cei mai mulți bani din subvenții au fost adunați la Argeș, Dâmbovița și Hunedoara, în contrast cu Harghita și Sectorul 3, iar la Covasna nu s-a strâns niciun ban. USR a adunat cei mai mulți bani din diaspora.

Cea mai mare cotizație a fost plătită la PNL de Muraru Iulian Alexandru (33.000 lei), la PSD de Avram Carmen Gabriela (44.395,9 lei), iar la PUSL Bugean Dana, Iordache Lorena și Vasile Laurentiu-Andrei au contribuit cu câte 60.000 lei. Singura contribuție peste echivalentul a 10 salarii la USR este cea a europarlamentarului Vlad Botoș (35.000 lei). Cea mai mare cotizație AUR a fost înregistrată de deputatul Muncaciu Sorin Titus (18100 lei). La UDMR cea mai mare cotizație, de 22.000 de lei, a fost plătită de parlamentarul (Mureș) Kolcsar Anquetil-Karoly.

În ceea ce privește cotizațiile plătite de liderii partidelor, în cazul PSD nu avem această informație, întrucât nu sunt publicate date detaliate. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a plătit 6.600 de lei, iar secretarul general, Lucian Bode, a cotizat 4.000 de lei. Liderul AUR, George Simion a contribuit cu 12.000 de lei. Liderul PMP, Eugen Tomac, a plătit 4.185 lei. În cazul USR și UDMR nu avem această informație.

 

Membrii partidelor politice

Deși partidele politice nu publică numărul membri, EFOR a analizat rapoartele de venituri și cheltuieli și a calculat numele unice care au cotizat la partide. Astfel, la PNL s-au înregistrat 15.902 persoane, în scădere la o treime față de 2021. La AUR am identificat 9.630 membri, în creștere. Cifrele sunt orientative, nu reflectă numărul real de membri, însă ilustrează eforturile partidelor politice de a colecta fonduri.

 

Subvenții

 

Sumele alocate partidelor din subvenții au continuat să crească. Dacă în 2021 partidele au primit 234 de milioane de lei, în 2022 suma alocată a fost de 256 de milioane, iar în 2023 a crescut la 258 milioane de lei. Sumele au fost distribuite între patru partide parlamentare (PSD – 98 mil, PNL – 83 mil, USR – 45 mil și AUR – 20 mil) și două neparlamentare (PMP – 5 mil și Pro România – 3.7 mil). Deși bugetul inițial a fost de 234 de milioane, suma a fost crescută prin rectificare bugetară în august la 256 de milioane de lei.

Bugetul aprobat la începutul anului a fost mărit printr-o decizie inițiată de AEP, aprobată la rectificarea din august 2022. Luarea unor astfel măsuri fără transparență, în mod arbitrar, de către o instituție care are ca rol gestionarea fondurilor poate indica o anumită influență politică.

În 2022, partidele au cheltuit 184 de milioane de lei (72%), comparativ cu 110 în 2021 (47%). PSD a cheltuit 94% din banii primiți (comparativ cu 61% în 2021), iar PNL 66% comparativ cu 43%. AUR nu a cheltuit niciun ban în 2022, cu excepția cheltuielilor pentru dobânzi. În primele trei luni din 2023, partidele politice au primit 95 de milioane de lei și au cheltuit 55 de milioane, adică 57%.

Ca și în 2021, cei mai mulți bani s-au cheltuit pentru presă și propagandă. Sumele cheltuite au crescut de la 62 de milioane (2021) la peste 100 de milioane de lei (54%). PSD a cheltuit 54 de milioane de lei (58% din cheltuieli), PNL 39 de milioane de lei (70% din cheltuieli), iar USR a facturat 5 milioane de lei (18%). Pe lângă fondurile pentru publicitate politică, liberalii au alocat alte 10 milioane de lei pentru sondaje, activități cu caracter politic și consultanță politică, ceea ce indică o intensificare a activităților de promovare. AUR nu a cheltuit pentru publicitate. Partidele au cheltuit și pentru personal, iar USR rămâne partidul care investește cel mai mult.

 

În primele trei luni din 2023, cheltuielile PNL au crescut la 11 milioane, de la 3,8 milioane în 2021, la 8,9 milioane în 2022. Social democrații au cheltuit 5 milioane în 2021, iar în 2022 și 2023 valoarea cheltuielilor a fost de aproximativ 12 milioane de lei. La USR sumele au crescut semnificativ comparativ cu aceeași perioadă: dacă în 2021 partidul cheltuia 175 mii lei, în 2022 253 mii lei, în 2023 a cheltuit 2,8 milioane lei. În cazul Pro România aproape toți banii au fost cheltuiți pentru categoria bugetară onorarii avocați, executori și experți. AUR a realizat o achiziție de autovehicule pentru o caravană sanitară și microbuze școlare în 2023.

Deși AEP a inițiat un proiect de lege care definește publicitatea politică și a fost înaintat în Parlament de către PSD, până în prezent transparența privind publicitatea politică rămâne o problemă. Materialele plătite de partide nu sunt marcate, iar traseul banilor – care de multe ori trec prin companii de consultanță – nu poate fi urmărit din exterior. În plus, este de notat reticența PSD și PNL de a publica aceste informații. În 2022, PNL a împărțit contractele între trei firme, dintre care una a primit 31 de milioane de lei, însă nu știm unde au ajuns banii mai departe. Mai multe organizații internaționale, precum Comisia Europeană și Consiliul Europei au constat lipsa de transparență și faptul că acest flux de fonduri afectează independența mass media. Cu toate acestea, forma actuală a proiectului nu rezolvă problema complet, întrucât nu este clar dacă se vor publica informații despre prestatorii finali ai serviciilor sau doar despre cei care primesc banii de la partid și care pot fi doar intermediari.

Alte câteva provocări ale proiectului de lege:

Contribuțiile electorale pentru campania electorală sunt publicate doar la 30 de zile de la data încheierii campaniei electorale, ceea ce reduce semnificativ transparența campaniei electorale
Partidele pot plăti sancțiunile din subvenții
Pragul înalt și prea flexibil pentru alocarea subvențiilor nu a fost modificat.
Mărirea limitelor pentru contribuții/cheltuieli
Termenul de restituire a împrumuturilor a fost prelungit de la 3 la 5 ani. Cu toate acestea, nu a fost inclusă propunerea de a publica stadiul de returnare a împrumuturilor trimestrial pe pagina web a instituției.
Condițiile pentru numirea directorului departamentului care controlează partidele nu previn suficient de mult potențialele legături cu partidele politice.
Vezi aici recomandările Coaliției pentru Cod Electoral.

Vedeți și înregistrarea evenimentului de lansare

 

Proiect derulat de:

 

 

Proiect derulat de Asociația Expert Forum în parteneriat cu Asociația Română Pentru Locuințe Casa Plus, Euroland Banat, Centrul pentru Resurse Civice și Colegiul Național „Mircea Eliade” Resița, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro. ”Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă”

 

 

Platforma banipartide.ro și campania de transparentizare a finanțării politice au fost susținute în cadrul proiectului “Effective Combat Against Corruption” (ECAC), implementat cu sprijinul Bureau of International Narcotics and Law Enforcement (INL) în parteneriat cu International Foundation for Electoral Systems (IFES) și CEELI Institute (Central and Eastern European Law Initiative).

Read more...
Subscribe to this RSS feed

Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home4/albaiuli/public_html/libraries/joomla/filter/input.php on line 686