Record absolut pentru bradul UNTOLD la cel mai mare eveniment caritabil al anului: 140.000 de euro pentru educația copiilor vulnerabili

“METAMORPHOSIS”, bradul realizat de echipa UNTOLD, a fost cel mai licitat brad în cadrul celui mai mare eveniment caritabil al anului, Festivalul Brazilor de Crăciun, organizat de Salvați Copiii România. UNTOLD a participat pentru a treia oară la acest eveniment.

EDY CHEREJI, CO-FONDATOR UNTOLD Universe: “Pentru UNTOLD a devenit o tradiție să susțină organizația „Salvați Copiii” acum, de Crăciun, și pare că a devenit și o tradiție în a avea cel mai râvnit și cel mai licitat brad de sărbători, pentru al doilea an consecutiv. Pentru acest lucru le mulțumim partenerilor Kaufland, dar și prietenilor de la Catena, care au contribuit în a oferi șansa la educație copiilor defavorizați.”

La gala care a avut loc la Muzeul Național de Artă al României, eveniment organizat de Salvați Copiii România, bradul realizat de echipa de creație a festivalului UNTOLD a fost licitat cu suma record de 140.000 de euro, de către unul dintre principalii parteneri ai festivalului, Kaufland România și de cel mai mare lanț de farmacii din România, Catena.

ANNA-KATHARINA SCHEIDEREITER, Manager CSR Kaufland România: “După mulți ani în care am sprijinit numeroase proiecte civice ale partenerilor noștri de la UNTOLD, ne bucurăm să luptăm împreună pentru accesul la educație al copiilor vulnerabili. Pentru al doilea an consecutiv, bradul UNTOLD va fi expus în galeria magazinului nostru din Barbu Văcărescu să ducem mai departe misunea Organizației Salvați Copiii România. Implicarea face Diferența!”

            Considerat evenimentul caritabil al anului, Festivalul Brazilor de Crăciun, ajuns la cea de-a 23-a ediție, a prezentat concepte unice, fiecare creație expusă a spus o poveste.

La gala au fost expuși 22 de brazi concepuţi şi donaţi de designeri şi artişti celebri din România, care au fost licitaţi cu sume cuprinse între 10.000 şi 140.000 de euro de companii care şi-au asumat rolul de actori majori ai responsabilităţii sociale și care s-au alăturat misiunii ca educația să fie, în mod real, un drept al tuturor copiilor. În cadrul evenimentului a fost strânsă suma de peste 1 milion de euro.

GABRIELA ALEXANDRESCU, Președinte Executiv Salvați Copiii România: "Dincolo de reușita imensă a acestei ediții a Festivalului Brazilor de Crăciun, cea mai importantă resursă, care poate apoi sta la temelia unor reforme sociale reale, este solidaritatea cu copiii cei mai vulnerabili, care au nevoie de sprijin pentru a merge la școală. Suntem cu adevărat privilegiați pentru că am reușit să punem în mișcare acest mecanism al generozității, la care UNTOLD pune umărul, deja de trei ani, cu multă dedicare și cu o creativitate formidabilă, care, iată, a făcut ca bradul unicat creat de UNTOLD să fie lider al licitației caritabile, pentru al doilea an consecutiv. Suntem recunoscători și sperăm să facem echipă în continuare, pentru cauza copiilor de educația cărora depinde bunul mers al întregii societăți. Binele chiar are această calitate, de a ne transforma pe toți în mai bine.”

POVESTEA BRADULUI "METAMORPHOSIS" by UNTOLD

Echipa de creație a festivalului UNTOLD a conceput și în 2023 bradul pentru cel mai mare eveniment caritabil al anului, Festivalul Brazilor de Craciun, organizat de Salvați Copiii România. Povestea bradului Metamorphosis este una plină de sensibilitate, caldură și emoție. An de an, Crăciunul pare că întoarce o oglindă magică înspre fiecare dintre noi, iar adevărata magie constă în faptul că această oglindă pare că ne conectează cu cei din jur.

Bradul UNTOLD, “Metamorphosis”, spune povestea renașterii acestor conexiuni dintre oameni, protejate, ca prin magie, de aripa unui Phoenix. O întoarcere la noi, la noi începuturi, la echilibru, o aducere aminte că aceste conexiuni, aprind spiritul Crăciunului. E un dar special, care deschide poarta spre o călătorie minunată.

Banii strânși în cadrul licitației vor ajunge la copiii aflaţi în risc din cauza sărăciei și vor susține educația copiilor vulnerabili, pentru care magia Crăciunului e doar o dorință.

O nouă paradigmă în negocierile consumatori-bănci: Inițiativa de rezolvare amiabilă vine din partea băncilor

În acest an, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a înregistrat peste 400 de cazuri (o creștere de aproape 200% față de anul 2022), în care băncile au inițiat procesul de negociere cu consumatorii. Astfel, în mai mult de jumătate din toate negocierile purtate în acest an în cadrul CSALB (730 de dosare s-au format în 2023, cel mai mare număr anual începând din 2016), soluționarea amiabilă a fost inițiată de bănci care au invitat consumatorii la conciliere.

Acest lucru s-a întâmplat după ce unele bănci și-au analizat portofoliile de clienți, iar acolo unde au sesizat întârzieri la plata ratelor, litigii în instanță sau alte probleme pe care nu le-au putut rezolva direct, și-au îndrumat propriii clienți să completeze o cerere de negociere pe site-ul www.csalb.ro. Avantajul inițiativei pe care o au băncile de rezolvare amiabilă a problemelor cu consumatorii sunt scurtarea timpului în care părțile ajung la un compromis (în unele cazuri dosarele se rezolvă în câteva zile) și deschiderea mult mai mare a instituțiilor de credit către o soluție favorabilă pentru consumator.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în cadrul  CSALB: „În al 8-lea an de activitate operațională a CSALB observăm un <next level> în activitatea de conciliere: trei bănci, dintre care pentru una a devenit o practică frecventă, își sfătuiesc clienții să apeleze la conciliere. Deși completarea cererii de intrare în negociere rămâne o vocație a consumatorului, faptul că instituția de credit face primul pas și îi recomandă rezolvarea amiabilă dovedește responsabilitate socială și deschidere spre problemele consumatorilor din partea acestor instituții de credit.

Este obiectivul pe care l-am avut chiar de la începutul activității Centrului, acela ca băncile, din proprie inițiativă, să își îndrume clienții nemulțumiți sau care întâmpină dificultăți în respectarea contractelor, către soluționarea alternativă, în afara instanțelor de judecată, în situațiile în care nu pot ajunge la soluționarea bilaterală a diferendelor.

Din moment ce banca își invită consumatorul la conciliere își arată și disponibilitatea de a găsi o soluție favorabilă la problema acestuia, iar timpul negocierii scade foarte mult. Dovadă stă numărul negocierilor încheiate cu împăcarea părților. Dacă în 2022 au fost 571 de situații în care băncile și consumatorii s-au împăcat, anul acesta vom ajunge la peste 650 de cazuri în care negocierile se încheie cu o soluție propusă de conciliatori și acceptată de ambele părți.

Recomandăm cu tărie ca și restul băncilor să utilizeze această metodă, să își pregătească personalul din toate punctele de lucru pentru ca acesta să îndrume consumatorii spre soluționarea amiabilă, iar concilierea să devină o regulă a instituțiilor de credit, nu o excepție.“

Băncile, sesizate dacă depășesc termenul de răspuns la cererile consumatorilor

Pentru a scurta timpul de soluționare a cererilor transmise de consumatori către bancă, prin intermediul aplicației online care preia solicitările utilizatorilor de pe site-ul www.csalb.ro, au fost introduse alerte către bănci și consumatori. Astfel, dacă se depășește timpul maxim de 15 zile de la trimiterea cererii, iar banca/IFN-ul nu au răspuns dacă acceptă sau nu cererea de negociere, sistemul informatic trimite automat un mesaj de solicitare a unui răspuns, iar consumatorul este informat despre acest fapt.

Acolo unde s-a format deja un dosar de negociere (banca sau IFN-ul au acceptat cererea), dar s-au depășit 60 de zile de când a început negocierea, CSALB trimite alerte conciliatorilor pentru prioritizarea acelor dosare, chiar dacă termenul legal de soluționare este de 90 de zile.

Procesele soluționate amiabil între consumatori și bănci, o prioritate pentru magistrați

Săptămâna trecută, la sediul Ministerului de Justiție (n.n. foto, mai jos), s-a discutat despre identificarea unor măsuri necesar a  fi luate în așa fel încât soluționarea alternativă a litigiilor să devină prima opțiune pentru consumatori atunci când au un diferend cu un comerciant, având în vedere avantajele procedurilor de soluționare a conflictelor pe cale extrajudiciară în comparație cu cele contencioase, cu scopul implicit al degrevării instanțelor de judecată de o parte dintre cele aproximativ 12.000 de procese dintre consumatori și bănci.

Ciprian Tița, vicepreședinte Asociația Magistraților din România, președinte Tribunalul Specializat Argeș: „Vestea bună este că CSALB se apropie în acest an de soluționarea a 300 de dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată din toată țara, după ce în 2021 au rezolvat amiabil 67 de litigii, iar anul trecut numărul lor a fost de 145. Iată că, de la an la an, asistăm la o dublare a cazurilor în care băncile sau judecătorii propun soluționarea alternativă a litigiilor aflate în diferite stadii procesuale. Cel mai bine ar fi ca această recomandare pentru negocierea în cadrul CSALB să fie făcută la primului termen de judecată, însă, pe tot parcursul procesului judecătorul este în măsură să pună în discuţia părților soluţionarea amiabilă a litigiului, în acest sens fiind şi dispoziţiile art. 21 alin.(2)  din Codul de Procedură Civilă. Am observat că cea mai eficientă cale este comunicarea directă, în ședință, către părți și avocații acestora, însoțită de amânarea cauzei pentru a le da răgazul să apeleze la această alternativă. Este și în interesul judecătorului ca părțile să se înțeleagă și să stingă litigiul, dar este și o prevedere legală, imperativă pentru judecător, să recomande părților calea amiabilă. Soluțiile care se pot obține pe cale alternativă la instanță pot fi cu totul diferite de cele care se bazează pe interpretarea strictă a legii și au în vedere echitatea, dincolo de litera contractului. În plus, parcurgerea procedurii soluționării alternative nu închide părților posibilitatea de a apela la instanță atunci când negocierea eșuează. Nu angajează, practic, nici un risc pentru reclamant, care încearcă pe această cale să obțină o soluţie cu costuri de timp și financiare mult mai reduse. Nu de puține ori, instanțele sunt asaltate cu loturi de dosare care nu se fundamentează pe o analiză juridică consistentă sau pe o practică statornicită a instanței, ci pe un mit care se răspândește, cumva difuz și nedocumentat, cum că în instanță poți obține anumite soluţii. Conștientizarea pe care o poate aduce procedura de conciliere îi poate pune la adăpost pe beneficiari pentru a nu descoperi acest lucru lovindu-se de realitatea dură a costurilor unui proces pierdut.“

Foto din timpul întâlnirii de vineri, 8 decembrie, organizate de Ministerul Justiției la inițiativa Asociației Magistraților din România, prin vicepreședinții judecători Ciprian Tița și Cezar Filip, cu participarea inițiatorilor, a doi secretari de stat din Ministerul Justiției, a doi consilieri ai ministrului justiției, a președintelui Comisiei Juridice din Senatul României, a unor membri din forurile de conducere ale BNR, CSALB, BCR, Consiliul de Mediere, precum si a unor membri ai Baroului de avocați.

Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 17 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Premierul Marcel Ciolacu a coordonat, ieri, reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Reziliență, structură de lucru ce reunește ministerele și instituțiile cu atribuții în îndeplinirea angajamentelor asumate de Guvern, în cadrul PNRR.

”Vom transmite vineri, 15 decembrie, cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce înseamnă o finanțare de peste 3,1 miliarde de euro pentru România, care include prefinanțarea de 13% deja încasată. Prin îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate, dar și prin consultări cu reprezentanții Comisiei Europene, reușim să transformăm PNRR într-un instrument de reforme și de investiții de care românii au nevoie”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Cererea de plată numărul 3 are o valoare totală de 2,7 miliarde de euro (din care a fost scăzută prefinanțarea deja încasată) sub formă de granturi 1,9 miliarde de euro și 811 milioane de euro sub formă de împrumuturi și acoperă 74 ținte și jaloane aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022.

În cadrul reuniunii au fost discutate țintele și jaloanele aferente cererii de plată 3, inclusiv cele opt jaloane care sunt în faza de finalizare, pentru care au fost propuse măsuri de urgentare a îndeplinirii acestora.

”Consiliul Uniunii Europene a evaluat pozitiv modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României, în valoare de 28,5 miliarde de euro. A fost un efort colectiv al întregii echipe la nivel guvernamental și reprezintă un succes pentru România. Vă mulțumesc și vă asigur de întreaga mea susținere pentru buna gestionare și implementare a Planului, astfel încât banii alocați țării noastre prin PNRR să fie atrași în totalitate și investiți corect și eficient,” a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Totodată, în cadrul reuniunii au fost discutate rezultatele misiunilor de audit realizate de către Autoritatea de Audit, la nivelul sistemului PNRR.

În plus, au fost discutați pașii următori după aprobarea modificării PNRR de către Consiliul Uniunii Europene, precum semnarea Actului adițional la Acordul privind contribuția financiară, actualizarea cadrului legal național și implementarea noului capitol REPowerEU, care va crește reziliența și independența energetică a României.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe vicepremierul Republicii Kazahstan și ministru al Afacerilor Externe, Murat Nurtleu. La întrevedere au participat, de asemenea, viceprim-ministrul Marian Neacșu și ministrul Energiei, Sebastian-Ioan Burduja.

Premierul român a salutat traiectoria ascendentă pe care s-au înscris dialogul politic și cooperarea bilaterală, punctând că Republica Kazahstan este cel mai mare partener economic al României din Asia Centrală. O temă importantă abordată în cadrul întrevederii a fost cooperarea în domeniul energiei, cele două părți fiind de acord să încurajeze dezvoltarea cooperării în scopul de a spori securitatea  aprovizionării pentru statele membre ale UE, dar și pentru Republica Moldova și Ucraina. În această privință, șeful Executivului român a subliniat importanța implicării Republicii Kazahstan în consolidarea rutei de transport internațional care să conecteze Marea Caspică și Marea Neagră.

”Dinamica excelentă a cooperării bilaterale conferă potențialul necesar proiectelor prin care România și Kazahstan pot contribui la dezvoltarea conectivității între Europa și Asia Centrală. Dacă ne raportăm la problematica securității energetice, reconfigurarea rutelor de transport și aprovizionare cu energie, inclusiv energie verde, reprezintă un obiectiv de interes atât în zona Mării Negre, cât și pentru zona Mării Caspice, iar România este pregătită să își asume un rol activ în această direcție”, a declarat premierul Marcel Ciolacu. 

Cei doi oficiali au discutat, de asemenea, despre situația regională de securitate în contextul agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei.

Proiectul bugetului pentru anul 2024 și perspectivele de creștere ale salariului de bază minim brut pe economie garantat în plată au fost principalele teme ale reuniunii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, prezidată de premierul Marcel Ciolacu.

”Prin bugetul pentru anul viitor continuăm măsurile noastre guvernamentale de creștere a puterii de cumpărare, susținere a investițiilor și întărire a disciplinei cheltuielilor publice. Asigurăm resursele necesare pentru punerea în aplicare a noii legi a pensiilor, majorarea salariilor din educație, așa cum ne-am angajat, și susținerea tuturor drepturilor sociale. Fondurile alocate pentru investiții vor fi mai mari decât cele din 2023, ajungând la 7,2% din PIB. Bugetul pentru anul viitor va fi orientat spre dezvoltare, dar cu o importantă componentă economică”,  afirmat premierul Marcel Ciolacu.

În cadrul consultărilor, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș a prezentat proiectul de buget pentru 2024, fundamentat pe o creștere economică de 3,4% din PIB și având în vedere o rată a inflației la sfârșitul anului de 4,6%. Creșterea estimată a veniturilor se bazează pe aplicarea măsurilor de combatere a evaziunii fiscale, a aplicării soluțiilor de digitalizare și îmbunătățirea colectării. ”Așa cum am asigurat în repetate rânduri, nu vom crește taxe sau impozite”, a subliniat premierul Marcel Ciolacu.

Reprezentanții Guvernului, sindicatelor și patronatelor au avut consultări și cu privire la creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

”Avem în vedere majorarea salariului minim pe economie cu un procent care să se reflecte în creșterea puterii de cumpărare a oamenilor, mai ales în contextul reducerii inflației”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

Guvernul a propus partenerilor sociali creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 3.700 de lei începând cu 1 iulie 2024, inclusiv pentru salariații din agricultură și industria alimentară, și menținerea nivelului de 4.582 de lei pentru angajații din sectorul construcțiilor.

O decizie cu privire la nivelul salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată va fi luată la nivelul Guvernului după ce vor fi analizate propunerile patronatelor și sindicatelor.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut, astăzi, o convorbire telefonică cu premierul Republicii Moldova, Dorin Recean.  

Premierul Ciolacu a subliniat sprijinul activ pe care România îl acordă Republicii Moldova pentru începerea procesului de negociere a aderării la Uniunea Europeană, în contextul Consiliului European desfășurat în 14-15 decembrie 2023.

”Guvernul României va continua să susțină puternic parcursul european al Republicii Moldova și să fie partener de încredere în întregul proces de aderare”, a afirmat prim-ministrul României.

De asemenea, în cadrul dialogului telefonic, au fost discutate proiectele de cooperare bilaterală, în special în domeniile interconexiunilor energetice transfrontaliere și al asistenței financiare pe care România o acordă pentru dezvoltarea Republicii Moldova.

De astăzi lumea literară este mai săracă prin trecerea în lumea cea fără de dor a scriitorului Ștefan Dinică, membru al Uniunii Scriitorilor din România, jurnalist și publicist de marcă al presei scrise.

Ștefan Dinică s-a născut la 20 august 1940 în comuna Siliştea Gumeşti, judeţul Teleorman. A fost dublu licențiat în filosofie generală și jurnalism al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti, promoția 1964.

A debutat în presă în anul 1963 la ziarul „Drum nou” din Braşov. La absolvirea studiilor superioare a fost repartizat la redacția din București a ziarului „Scânteia”, iar din 1968, odată cu înființarea județului Alba, a fost corespondent local al cotidianului central până în anul 1990. A lucrat ca redactor-şef adjunct la ziarul „Ardealul” din Alba Iulia și a fost corespondent zonal la „Curierul Naţional”. În anul 1995 a devenit corespondent special al Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES (actualmente AGERPRES), unde a lucrat vreme de 15 ani. A acceptat numeroase provocări jurnalistice, printre care enumerăm coordonarea în calitate de rector șef al ziarul „Informația de Alba”, a revistei de cultură „Acasă”, a revistei de cultură „Alba Iulia”, ca supliment al revistei „Tribuna” și a revistei săptămânale „West Magazin”. A fost editorialistul cotidianului local „Unirea” până în anul 2010.

Meseria de ziarist s-a împletit armonios cu cea de scriitor, debutând în anul 1986 în proză, cu volumul de proză scurtă „Rude de gradul unu”, după care, încurajat de succesul avut a scris constant romane și povestiri: „Linia de sosire” (1988), „Musafirul” (1989), „Unda de șoc” (1997), „Singur la masa tăcerii” (1998), „Dorna 16” (2005), „Neamuri de la țară” (2008), „Până la iubirea din toamnă” (2009), „Martor la facerea lumii” (2010), „Mișcarea” (2013) „Tinerețea unui visător” (2015).

A fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, iar din anul 2000, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara.

A fost un colaborator important al Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, generații întregi de bibliotecari beneficiind de sfaturi și informații din partea domniei sale. Multe dintre volumele care au văzut lumina tiparului s-au bucurat de evenimente culturale de excepție grație cititorilor care l-au apreciat.

De-a lungul timpului, activitatea sa a fost recompensată cu premii și distincții, dintre care amintim: Premiul festivalului concurs de proză scurtă „Marin Preda” (1984); Premiul pentru proză al Filialei Alba – Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România (2009); Premiul pentru roman al Filialei Alba – Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România (2011);Premiul pentru proză al revistei „Acasă” (2012); Premiul pentru roman al Filialei Alba – Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România (2013).

„Scriitorul Ștefan Dinică a fost, pentru viața culturală a județului Alba o prezență discretă dar extrem de importantă. A reușit prin activitatea domniei sale să îmbogățească viața literară a județului nostru, să-i sporească prestigiul și să promoveze corect și echidistant activitatea culturală și nu numai. Plecarea domniei sale este o mare pierderea pe care o vom resimți tot mai pregnant de azi înainte. Familiei îndoliate le transmitem sincere condoleanțe!” – Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba.

COMUNICAT DE PRESĂ

Raftul Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba ajunge în luna decembrie la Zlatna

Joi, 14 decembrie 2023, la ora 12.00, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, în parteneriat cu Primăria Orașului Zlatna și Biblioteca Orășenească „Sava Albescu” Zlatna  inaugurează un nou raft cu peste 300 de cărți noi, la Zlatna.

Evenimentul cultural se va desfășura la Casa de Cultură „Horea Popescu” din Zlatna, unde vor participa, alături de delegația Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba, Silviu Ponoran, primarul orașului Zlatna, Tudor Ponoran consilier județean, elevi și cadre didactice și, nu în ultimul rând, oameni de cultură din orașul Zlatna și împrejurimi. Cu această ocazie se va semna și un parteneriat între Primăria Orașului Zlatna și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, în baza căruia cele două instituții se obligă să se ajute reciproc și în organizarea altor activități culturale.

Proiectul 2.9 Fondul special – Raftul Bibliotecii Județene Lucian Blaga în Județul Alba al Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba are ca scop îmbogățirea colecțiilor de carte din bibliotecile publice din județul Alba, cu câte o mini bibliotecă cu cărți noi, sporind în acest fel atractivitatea bibliotecilor partenere. De asemenea, proiectul urmărește ca viața culturală a comunităților să se îmbogățească și prin intermediul culturii scrise. Evenimentul de joi, 14 decembrie 2023, va crea în acest fel o nouă punte culturală cu orașul Zlatna punând bazele unei colaborări de lungă durată între instituțiile partenere.

COMUNICAT DE PRESĂ

Președintele Consiliului Județean Cluj, dl. Alin Tișe, a participat marți, 12 decembrie a.c., împreună cu directorul general al Companiei de Apă „Someș”, dl. Călin Neamțu, și alături de primarii comunelor Călățele, Mănăstireni, Râșca, Beliș, Căpușu Mare, Gilău, Sâncraiu, Mărișel și Măguri Răcătău la semnarea contractului de lucrări ce prevede alimentarea cu apă a zonei de munte a județului Cluj.

Această nouă investiție vine în completarea celor deja realizate sau aflate în curs de implementare în zona de munte a județului și care vizează dezvoltarea socio-economică și turistică a comunelor clujene din Apuseni.

 „Fără a exagera în vreun fel, este un moment istoric, prin amploarea schimbărilor în bine pe care acest ambițios proiect le va genera în întreaga zonă. Este un proiect extrem de important, finanțat exclusiv din fonduri ale Consiliului Județean, un proiect la care țin foarte mult și pe care îl voi monitoriza îndeaproape, astfel încât să fie finalizat într-un timp cât mai scurt. Alături de investițiile recent încheiate de Consiliul Județean în reabilitarea și modernizarea drumurilor din zonă, acesta va aduce un plus de bunăstare și confort celor aproximativ 9.500 de locuitori din arealul clujean al Munților Apuseni. Ca un următor pas înainte, analizăm, împreună cu Compania noastră de Apă, implementarea unei soluții de canalizare inteligentă alternativă, pentru procesarea apelor uzate”, a declarat Președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tișe.  

Contractul de lucrări „Alimentare cu apă în comunele Călățele, Mănăstireni, Râșca și Beliș, din sursa orașului Huedin”, are o valoare de 23.162.000 lei fără TVA, banii fiind asigurați din fondul IID (Întreținere, Înlocuire, Dezvoltare), alimentat din redevența și impozitul pe profit datorate forului administrativ județean de către Compania de Apă „Someș” și restituite de Consiliul Județean în vederea derulării de proiecte edilitare.

Lucrările de alimentare cu apă a celor patru comune incluse în proiect vor fi realizate etapizat, pe o perioadă de 24 de luni. Vor fi, astfel, realizați cca. 52 de km de conducte de alimentare cu apă, cu 7 stații de pompare și 5 rezervoare de înmagazinare a apei, alimentate cu panouri fotovoltaice.

Biroul de presă

12 decembrie 2023

Ieri, 7 decembrie, la Cinema Timis, a avut loc conferinta de presa care marcheaza, in mod simbolic, finalul programului Timisoara 2023 - Capitala Europeana a Culturii, unde oficialitatile orasului si ale judetului si-au spus cuvantul despre ce a insemnat acest an pentru Timisoara si care este viitorul cultural al acestui oras. 

In cadrul conferintei, primarul orasului Timisoara, Dominic Fritz, a abordat subiectul transformarii orasului prin intermediul culturii si a evidentiat relatia stransa a Timisoarei cu Europa. Acesta a impartasit, de asemenea, planurile pentru viitorul orasului.

„Peste 50 de companii au devenit parte a programului cultural, incheind parteneriate cu Asociatia Timisoara Capitala Europeana a Culturii in 2023, si peste 20 de milioane de lei au constituit contributiile lor.

Desi probabil intrebarea de pe buzele tuturor este cati bani s-au investit in aceasta capitala, amintesc ca programul a fost unul multianual si sunt peste 20 de milioane de euro investiti de cei trei finantatori pe toata durata proiectului, inclusiv anul acesta. In ceea ce priveste Primaria Timisoara, pot sa spun ca doar anul acesta bugetul total pentru institutiile de cultura si Centrul de Proiecte, fara investitiile separate, a fost de aproape 30 de milioane de euro, 145 de milioane de lei.

Din aceasta suma, jumatate a fost pentru acest an de Capitala Culturala, dar cultura in Timisoara este finantata intr-un mod consistent oricum.

Daca vorbim de al doilea obiectiv al capitalei culturale si de expunerea nationala si internationala, au fost peste 40 de mii de aparitii avand ca subiect doar capitala culturala in media si valoarea media doar a celor din presa nationala a fost de 20 milioane de euro. Am aparut in multe publicatii internationale, de la The Independent la The New York Times, deci Timisoara chiar a reusit sa se impuna pe scena internationala.

Am dus aceasta diplomatie a Timisoarei si in afara tarii, in 15 Institute Culturale Romane au avut loc evenimente care au avut ca tema aceasta capitala europeana.

Presedintele Consiliului Judetean, Alin Nica, a adus in discutie potentialul turismului cultural in regiune, subliniind importanta facilitarii accesului publicului larg la evenimente culturale. De asemenea, a evidentiat potentialul titlului de Capitala Europeana a Culturii, subliniind impactul pozitiv pe care acest titlu il are asupra intregii regiuni.

„Ceea ce ne-am propus a fost sa implementam o viziune complementara cu ceea ce si-a propus Primaria Timisoara. Daca Primaria si-a propus sa mearga pe orizontala si sa cuprinda toate cartierele cu aceasta efervescenta a culturii, noi ne-am propus sa mergem pe verticala, sa punem accent pe evenimente care promoveaza excelenta artistica si impactul major, sa aducem laolalta foarte multi timisoreni si vizitatori si sa raspandim teritorial efectele pozitive ale titlului de capitala, chiar daca dosarul de candidatura al Timisoara nu avea o componenta teritoriala pregnanta in afara Timisoarei. Am ajuns la Lugoj cu Festivalul Enescu, am ajuns la Sannicolau Mare cu Retracing Bartok, la Pestera Romanesti intr-o incursiune inedita a muzicii clasice.

Nu in ultimul rand, cand vorbim de excelenta artistica, ne-am gandit sa facem aceste evenimente care sa dea o dimensiune europeana acestui titlu. Imi spunea un prieten din Viena ca a fost foarte mandru sa vada zilele acestea afise cu Constantin Brancusi. Cred ca acest apogeu al programului Cultural reprezinta o veritabila carte de vizita pentru Timisoara multi ani de acum incolo. Ar fi trebuit sa avem mai multe evenimente de anvergura care sa fie pe billboardurile marilor capitale europene, dar cu siguranta Timisoara are oportunitatea de acum ca in anii urmatori sa faca acest lucru si aceasta a fost doar incalzirea pentru ce va urma.

Ramona Laczko-David, coordonatoarea proiectului cultural national Timisoara 2023, a vorbit despre impactul programului asupra diverselor comunitati si categorii de public, subliniind efectele acestuia asupra sectorului cultural la nivel local si national. In prezentare, a abordat temele curente ale agendei europene prin intermediul programului si a evidentiat consecintele acestuia asupra diferitelor grupuri sociale si comunitati, punand accentul pe contributia la dezvoltarea sectorului cultural in ansamblu.

Din perspectiva Centrului de Proiecte si a rolului sau in implementarea acestui program, nu pot sa spun decat ca rolul acestuia a fost unul complex si acest lucru a decurs din mai multe roluri pe care le-a indeplinit in aceasta perioada: a fost principala autoritate finantatoare a programului, responsabil de coerenta artistica si coordonarea strategica prin gazduirea echipei curatoriale, responsabil si de relatia cu Comisia Europeana si coordonator al procesului de monitorizare si evaluare a impactului acestui program. Astfel, sunt in curs de achizitionare trei studii ale caror rezultate vor fi publicate anul viitor si anume: unul despre evolutia scenei culturale, un studiu dedicat implicarii publicului si un studiu dedicat guvernantei programului cultural Timisoara 2023.

In punctul central pentru noi a fost Power Station, o componenta dedicata cresterii capacitarii sectorului cultural si cred ca acest program devine unul central pentru activitatea Centrului de Proiecte in perioada urmatoare si sa nu uitam de rolul de organizator de evenimente cu rolul de reprezentare.

Cel mai important, un lucru care nu s-a vazut atat de mult, a fost rolul Centrului in negocierile legislative care s-au purtat pentru a asigura un cadru legislativ cat mai solid pentru finantarea proiectelor culturale in anii urmatori si, de asemenea, activitatea Centrului de Proiecte in managementul spatiilor de care au beneficiat operatorii culturali anul acesta.

Pe plan local, programul a contribuit la o platforma care a incurajat artistii locali si internationali sa-si impartaseasca creatiile si sa sublinieze aspecte culturale fundamentale, cum ar fi dreptul la identitate, la libera exprimare si la solidaritate. Sunt criterii esentiale pentru care Timisoara a primit premiul Melina Mercouri anul acesta si, de asemenea, multe dintre proiecte au integrat teme sociale si s-au straduit sa adapteze continutul cultural pentru persoane cu abilitati diferite de intelegere si participare. Acesta a fost un criteriu important pentru noi in toate evenimentele cu rol reprezentativ pe care le-am organizat.

Eforturile Centrului de Proiecte au fost la fel de mari si in a extinde programul cultural, avand 13 linii de finantare pe care le-a lansat anul acesta, ceea ce a facut ca intregul ecosistem sa aiba o crestere de 2.4 fata de 2021, iar intr-o statistica a rezultat ca s-au format de doua ori mai multe parteneriate comparativ cu cele de la inceputul anului.

Simion Giurca, Asociatia pentru promovarea Timisoarei:

Timisoara a avut, pana la acest moment, peste 800.000 de nopti de cazare, iar media noptilor petrecute de turisti in oras este de 2.25 nopti. Undeva in luna februarie vom avea date complete despre ce a insemnat turismul in Timisoara din anul capitalei europene a culturii.

Cifrele din comunicare arata succesul pe care acest an l-a avut. In 2023, in Timisoara s-au acreditat 253 jurnalisti romani din presa locala, centrala si nationala si 86 jurnalisti straini din tari precum Croatia, Grecia, Serbia, Germania, Italia, Franta, Portugalia, Ungaria, iar lista poate continua.

Anul acesta, sapte rezidente radio au realizat si transmis emisiuni in direct din Piata Unirii, iar trei dintre ele au ajuns chiar de doua ori. Astfel, au fost zece rezidente radio si o revista tiparita, dedicate Timisoarei.  

Emisiunea „Cursa prin istorie” realizata de TVR Cultural a avut numeroase episoade despre programul cultural.

Newsletter-ul saptamanal a reusit sa stranga peste 5.000 de abonati, iar in ceea ce priveste audienta, 9,8 milioane de oameni au auzit cel putin odata ca anul acesta Timisoara poarta titlul de Capitala Europeana a Culturii.

Cortina coboara incet peste un an plin de magie si inspiratie pentru Timisoara – anul in care a stralucit sub titlul de „Capitala Europeana a Culturii”. In decursul anului 2023, programul cultural a reprezentat o calatorie fascinanta, sustinuta de o dedicare profunda pentru evidentierea identitatii, diversitatii si avangardei culturale din Timisoara. Acest an a fost un capitol special in istoria orasului, o ocazie sarbatorita acum, in aceasta luna, cand comunitatea reflecta asupra experientelor traite si priveste cu incredere catre viitorul cultural al acestui oras. Timisoara 2023 continua. La nesfarsit.