Items filtered by date: Wednesday, 02 November 2022 - Like - stiri Alba Iulia

Rusia schimbă macazul și reintră în acordul cheie de export de cereale din Ucraina

Rusia a declarat miercuri că se alătură din nou acordului care garantează trecerea în siguranță a navelor care transportă exporturi vitale de cereale din Ucraina, o mișcare care ar putea contribui la atenuarea îngrijorărilor legate de aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, care au fost ridicate atunci când Moscova și-a suspendat participarea la acest pact săptămâna trecută.

Decizia de a inversa cursul și de a se alătura din nou acordului a fost anunțată de Ministerul rus al Apărării la doar câteva zile după ce Moscova a invocat atacurile cu drone asupra orașului Sevastopol din Crimeea ocupată ca motiv pentru retragerea sa din acord.

"Federația Rusă consideră că garanțiile primite în acest moment par suficiente și reia punerea în aplicare a acordului", a declarat ministerul într-o declarație postată pe canalul său oficial Telegram.

Rusia a acuzat Ucraina pentru atacurile de la Sevastopol. Ucraina nu a confirmat că forțele sale au atacat orașul, iar amploarea pagubelor provocate navelor militare rusești rămâne neclară.
După ce a vorbit cu președintele rus Vladimir Putin, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat că acordul va fi reluat miercuri la prânz, ora Turciei, potrivit agenției de știri de stat turce Anadolu.

Translated with www.DeepL.com/Translator (free version)

Read more...

Băncile sunt presate de BNR să-şi majoreze rezervele de capital

Băncile sunt presate de BNR să-şi majoreze rezervele de capital pentru a face faţă atât scăderii valorii titlurilor de stat cât şi pierderilor efective care vor veni din criza economică. Şansa băncilor este că acum piaţa imobiliară nu a căzut iar cursul leu/euro nu a crescut.

Deşi suntem în plină criză - explozia preţurilor la energie, inflaţie, dobânzi în creştere, întreruperea unor activităţi economice din cauza preţurilor foarte mari la gaze şi energie electrică, războiul din Ucraina - România va raporta în acest an cel mai mare PIB din istorie – 1.400 miliarde de lei, adică peste 280 miliarde de euro, faţă de 1.181 miliarde de lei, adică 240 miliarde de euro, în 2021.

Această creştere a PIB, care reprezintă valoare adaugată în economie într-un an şi este cel mai folosit indicator la nivel mondial, care arată puterea unei ţări, este susţinută de creşterea economică de peste 5% în acest an, de inflaţia care măreşte valoarea nominală (inflaţia va depăşi 15 %) şi de stabilitatea ireală a cursului valutar leu/euro (vedeţi ce se întâmplă cu forintul maghiar).

De asemenea, cifra de afaceri totală a companiilor din economie va depăşi 2.000 de miliarde de lei, peste 400 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie. Anul trecut cifra de afaceri totală din economie a fost de 1.780 miliarde de lei.

Salariul mediu va ajunge la 4.000 lei net, adică peste 700 de euro, cel mai ridicat nivel din istorie.

În aceste condiţii băncile din România vor raporta cel mai mare profit din istorie, aproape sau chiar peste 10 miliarde de lei, adică peste 2 miliarde de euro. La jumătatea acestui an profitul net raporat a fost 4,8 miliarde de lei, la active bancare de 664 miliarde lei. In 2021 profitul raportat de cele 34 de bănci a fost de 8,2 miliarde de lei, la active de 640 miliarde de lei. Peste 80% din acest profit este realizat de primele 10 bănci din sistem.

Dacă anul acesta îl vom încheia în glorie din punct de vedere al statisticii macroeconomice, anul viitor vor începe să vină pierderile cauzate de această criză.

Nu toate companiile pot face faţa la explozia preţurilor la energie. Nu toate companiile au de unde să acopere creşterea dobânzilor, nu toate firmele pot să facă faţă scăderii consumului care vine din reducerea puterii de cumpărare având în vedere ca salariile nu acoperă creşterea preţurilor, nu toate firmele pot să facă faţă reducerii comenzilor având în vedere recesiunea din Europa, care nimeni nu stie cât va tine.

De asemenea, nimeni nu stie cât va ţine războiul din Ucraina.

Pentru a nu se mai confrunta cu situaţia din criza anterioară – România a fost nevoită să ia 20 miliarde de euro de la FMI şi creditori internaţionali pentru a-şi echilibra poziţia externă şi situaţia sistemului bancar care era expus la valută şi la finanţări externe – BNR a început să ceară băncilor să facă rezerve suplimentare de capital pentru a acoperi problemele economice de anul viitor – creşterea dobânzilor, persoanele fizice de abia acum încept să resimtă acest lucru, creşterea creditelor neperformante, pierderea de joburi şi somajul, etc.

Chiar dacă băncile vor raporta cel mai mare profit, ele sunt lovite în plin de scăderea valorii titlurilor de stat româneşti aflate în portofoliul lor din cauza creşterii dobânzilor.

Sistemul bancar românesc are cea mai mare expunere pe titluri de stat dintre toate ţările UE, 20% din active, o expunerea la limita maximă, ceea ce îngreunează situaţia finanţării deficitului de stat şi a datoriei publice.

Iar scăderea valorii tilurilor de stat trebuie acoperită de către bănci din capital, avand in vedere că discuţiile cu auditorii privind clasificarea acestor titluri nu le-a fost favorabilă băncilor.

Băncile sau o parte dintre ele ar fi vrut să reclasifice titlurile de stat deţinute, din poziţia libere la trazactionare, în poziţia de deţinere până la scadenţă (hold to maturity), ceea ce nu ar fi implicat marcarea unor pierderi de valoare acum. Auditorii nu au fost de acord cu acest lucru aşa că băncile trebuie să acopere pierderile înregistrate acum.

În aceste condiţii, băncile trebuie să-şi majoreze/întărească capitalul prin toate formele: limitarea acordării de dividende, transformarea unor depozite sau linii de finanţare de la acţionari în capital sau vânzarea de obligaţiuni care pot fi transformate în capital dace este nevoie (toate MREL).

Banca Transilvania, cea mai mare de pe piaţă si care are cea mai mare expunere pe titluri de stat, a aprobat un program de vânzare de obligaţiuni de tip capital în valoare de 4,4 miliarde de lei, adica 900 milioane de euro. In noiembrie, Banca Transilvania trebuie să iasă la vânzare cu prima tranşă de astfel de obligaţiuni, în valută sau în lei, iar piaţa aşteaptă să vadă care va fi dobânda, având în vedere că peste tot dobânzile cresc iar riscul, inclusiv riscul de ţară al României, este în creştere.

BCR, a doua bancă din piaţă, a vândut la începutul lunii octombrie o serie de obligaţiuni de tip MREL în valoare de 334 mililoane de lei, pe 6 ani, la o dobândă de 9,58% pe an.

Raiffeisen a vândut obligatiuni 325 milioane de lei, pe 5 ani, pentru care plăteşte o dobândă de 9,4%.

CEC Bank se pregăteşte să iasă în piaţă cu acest tip de obligaţiuni pentru întărirea capitalului.

Toate băncile au nevoie de capital suplimentar, fie direct de la acţionar, fie din piaţă pentru acoperirea pierderilor din titlurile de stat şi pentru majorarea rezervelor de capital pentru a face faţă pierderilor care vor veni la anul, şi în anii următori.

Nu se poate să nu ai pierderi în criză, chiar dacă o parte din portofoliul de credite este garantat de stat prin programele guvernamentale- cum ar fi IMM Invest.

Şansa acestei crize, cel puţin până acum, pentru bănci este ca nu s-a prăbuşit piaţa imobiliară şi a nu a explodat cursul valuar leu/euro ca în criză.

În urmă cu un deceniu, preţurile de pe piaţa imobiliară s-au prăbuşit într-un an – 50% la apartamente şi 80-90% la terenuri, ceea ce le-a lovit în plin pe bănci. Garanţiile depuse pentru creditele imobiliare acordate au sărit în aer iar băncile s-au trezit cu pierderi foarte mari, care s-au întins ani de zile.

Acum piaţa imobiliară rezistă destul de bine iar băncile au noroc ca preţurile nu au scăzut, ceea ce le permite să nu facă provizioane din reevaluări. În multe cazuri evaluările sunt mult mai mari faţă de momentul acordării creditelor pentru că preturile au crescut între timp.

Este important ca băncile să aibă o poziţie solidă, lichidă şi solvabilă pentru a putea prelua şi gestiona pierderile care vor veni, fie cele de pe hârtie din scăderea valorii titlurilor de stat, fie cele care vor fi efective atunci când creditele vor sări în aer.

Ironic, faptul că ponderea sistemului bancar este destul de redusă în timp, sub 50%, le permite băncilor să gestioneze mai bine situaţia şi să nu întrerupă finanţarea dacă lucrurile scapă de sub control.

Neavând o piaţă de capital bine dezvoltată, companiile, persoanele fizice, nu au alte surse de finanţare decât sistemul bancar.

Chiar şi statul se bazează cel mai mult pe băncile din România pentru acoperirea deficitului bugetar şi a datorie publice, dar de multe ori aceasta reprezintă o vulnerabilitate, atât pentru bănci, ca în cazul actual când au crescut dobânzile şi a scăzut valoarea titlurilor de stat, cât şi pentru Ministerul Finanţelor care trebuie să facă rost de bani, şi nu puţini, peste 25 miliarde de euro în fiecare an.

 

Read more...

Dovada că Musk a organizat evenimentul de la Bran!

În România, oameni foarte, foarte bine informați probabil că sunt în jur de 50, nu mai mulți. S-ar putea să mă număr și eu printre ei. Mai există o categorie de cca. 100, marea majoritate oameni din politică, servicii secrete, presă. Spre exemplu, am știut de fiecare dată când Hunter Biden sau, pe vremuri, fiul lui Donald Trump veneau în România. Știam ce făceau. Am o serie de prieteni bine conectați și mai petrecăreți decât mine care au participat la asemenea evenimente. Știam despre ele, dar nu am vorbit niciodată. Pe mine nu mă cheamă Nistorescu; respect convențiile de discreție, dar și nevoia de informare. Și oamenii ăștia care-s bine informați se informează între ei.

N-am știut de venirea lui Musk în România. Eram deja în Bosnia, unde am stat câteva zile, dar unul dintre cei 50 de oameni informați mi-a spus încă de la început cam ce s-a întâmplat. Astăzi o să vă prezint, și cu documentările ulterioare:

1. Filmul evenimentului din România (e necesar, pentru că a generat atâta pasiune);

2. Motivul pentru care Musk nu a zis nimic public, deși numele său a fost invocat în mii de articole de pe planetă care anunțau că s-ar afla în România să petreacă;

3. De ce n-a mai venit?

+ 2 concluzii

Așadar, filmul evenimentului. Cei de la MediaFlux au obținut un pont de presă conform căruia la aeroportul „Henri Coandă” va ateriza un avion privat, comandat de către oamenii lui Musk, în care trebuia să fie Musk și Angelina Jolie, deci trebuia eliberată o pistă și asigurat un loc de parcare lângă salonul oficial al aeroportului. Lotul D116 a fost rezervat pentru asta, iar informația completă era că Musk va ajunge împreună cu mai mulți prieteni, dar și cu Angelina Jolie, și va ateriza la 2:30 noaptea. Pontul a fost de la aeroport.

Oamenii s-au dus acolo, s-au pus pe așteptare, n-a venit nimeni la 2:30, dar pentru că jurnaliștii erau profesioniști, au mai stat. La 3:50 a aterizat avionul, dar fără Elon Musk și fără Angelina Jolie. Repet, comanda la aeroport a venit din partea unor oameni de-ai lui Elon Musk. Apoi au mers și s-au cazat la luxosul Hotel Marmorosch, care s-a deschis, cred că de un an sau doi, unde, însă, s-au ocupat mai puțin cu două apartamente decât cele rezervate (posibil să fi fost cele ale lui Musk sau ale Angelinei Jolie).

A doua zi, elicopterul a decolat de lângă Dedeman, de lângă Mall Băneasa, de unde știți că au fost filmați. A fost filmat Peter Thiel cu soțul său urcându-se, aterizând la Ghimbav, unde din nou au fost filmați urcându-se în van-urile luxoase și mergând către hotel. Dacă țineți la aceste informații și doriți să le confirmați, nu știu dacă are dreptul să facă public, dar BGS, care e o firmă tare în domeniu, firmă serioasă, poate chiar cea mai tare din România, care s-a ocupat de protecție și pază are cifrele exacte, datele exacte, și câți trebuiau protejați, și se pare printre cei care trebuiau protejați au și numele lui Elon Musk și al Angelinei Jolie de la organizatori. Adică, într-un fel cam ceea ce a zis presa, cu sursă inițială MediaFlux.

Până aici vedeți ce mari sunt cheltuielile, cât de mare e dispozitivul. Apropo de asta, prin Bran, în Brașov, cu ei a fost o flotă de 20 de Mercedes V-class, atât de luxoase și de multe, sigur, câte unu sau doi în fiecare sau cum s-o fi împărțit ei, poate chiar mai mulți. La Brașov, tot echipajul de elită, adică Peter Thiel cu soțul lui și încă 2-3, s-au cazat la Hotelul Kronwell, care este cel mai de lux de acolo. Din nou, au rămas neocupate două apartamente din rezervarea făcută la Hotelul Kronwell. Pe asta s-a bazat și Dragoș Anastasiu care a vorbit despre faptul că ar ști unde este cazat sau unde se va caza Elon Musk cu Angelina Jolie. Informația lui era exactă, numai că Elon Musk n-a mai venit. Degeaba îl înjurați pe Dragoș Anastasiu; a avut și el informații precise pe acest subiect. Restul vedetelor s-au cazat în pensiuni sau hoteluri de asemenea luxoase din Bran, de tip Hotel Zara sau altele de acolo.

Alte detalii: la masa de la stână, de la stâna turistică din Poiana Brașov, Thiel le arăta comesenilor cum îi trimite poze cu mâncarea pe care o servesc lui Elon Musk. Cum s-a aflat asta? Pentru că participanții români, de la personal până la cei 2-3 români care au fost acolo, au fost rugați să traducă în engleză cum se numesc produsele ca să-i explice lui Musk. Acesta este secretul postării lui Elon Musk de pe Twitter, în care vorbea despre pâine în cuptor și nu știu ce savoare din munte, cu bucate tradiționale, fără să spună că e vorba de Poiana Brașov România, dar remarcând acest specific. Printre alții, Ovidiu Toma de la Crypto Data, o companie foarte importantă, a fost invitat la toate evenimentele; nu s-a dus la toate sau poate nu s-a dus la niciunul, dar este un nume de român care a fost în această schemă.

Cum mai apare Musk în această schemă? Organizatorii principali din România sunt românii de la Vector Watch, o companie mare, uriașă astăzi, pe care au inițiat-o acești români. Ăștia sunt amici cu Elon Musk, dar și cu oamenii lui. Au organizat aici toate trebuirile de la cap de coadă. Dacă, de asemenea, vă îndoiți, rugați-i, întrebați-i, faceți-vă treaba de jurnaliști și o să vă confirme acest lucru, o nouă legătură cu Elon Musk.

Care-i bomba? Thiel, și la stâna turistică, dar și la petrecerea de a doua zi, discutând, sigur, și cu românii care au participat, a deconspirat că Musk este organizatorul petrecerii, dar a deconspirat și de ce n-a mai venit.

Cum a ajuns Musk organizatorul petrecerii? În această vară, planificând petrecerea de 55 de ani a lui Peter Thiel, născut pe 11 octombrie, Musk i-a spus, glumind (ei sunt ca frații; sunt de 22 de ani împreună): ”Ești urât ca dracu, de-aia o să te sărbătorim la castelul lui Dracula din Transilvania, unde se fac ritualuri sataniste, dar nu te sărbătorim pe 11 octombrie, te sărbătorim de Halloween. Mă ocup eu de organizarea petrecerii”. Și închipuiți-vă că Thiel, cât e el de important, nu putea să aducă această colecție de miliardari plus vedete la pachet, pentru că sunt vedete mari, chiar dacă nu sunt Al Pacino sau Robert De Niro, pe care îi cunoaște Nistorescu sau alții. Sunt ăștia mai tineri pe care-i cunosc alții.

Așadar, la punctul 2, de ce nu a zis Musk nimic public? De ce nu a zis că nu e în România și că nu participă în România, în afara descrierii pe Twitter a pozelor primite de la Thiel, de la masa de la stâna turistică. Pentru că le-a promis, așa spune Thiel, totuși că va face totul să poată să ajungă la petrecere, petrecerea fiind ideea lui. Încă o dată, Musk nu e doar partener cu Peter Thiel; este și frate cu el, cum ar veni. Nu a mai comunicat nimic public, nu le-a spus nici lor, ei au stat în așteptare. N-a vrut să le strice acest chef. Este firesc să nu comunici, chiar dacă numele îți este invocat.

De ce n-a venit Musk? Tot Peter Thiel le-a spus invitaților duminică dimineața, după petrecerea de sâmbătă, inclusiv românilor care au fost acolo, că nu mai poate să vină Elon Musk din cauza schimbărilor pe care le operează la Twitter, el concediindu-i fix în zilele vineri, sâmbătă și duminică pe toți directorii de la Twitter, rămânând singurul director la conducere. Tot board-ul a fost concediat, el a rămas singur și n-a mai venit. Acesta este motivul.

Am văzut că jurnaliștii guralivi sunt foarte supărați pe cei care nu l-au întrebat pe Musk, ca să le răspundă Musk, să nu mai greșească, de ce n-a venit în România sau dacă este sau nu în România. Absurd. Dar, tot la fel, întrebați-l voi pe Peter Thiel, Nistorescule și alții. Întrebați-l voi pe Thiel dacă e adevărat ce zic eu aici, pe sursele mele, câteva surse foarte bune și am încredere în proporție de 99% că așa sunt lucrurile cum vi le spun.

Două concluzii:

1. Păruiala asta din presă, despre care am scris astăzi un editorial și pe care am explicat-o cât de cât și astăzi, pe motiv de Elon Musk este o operațiune, fraților, sofisticată,  prin care oameni serioși ca Ion Cristoiu sau Bogdan Tiberiu Iacob au putut să fie păcăliți, pentru că i-am văzut extrem de pasionați și pe ei. Oameni ca Nistorescu sau Tolo‘ nu sunt păcăliți în această acțiune, ei sunt sub comandă, așa că aici păcăleala este exclusă.

2. Cei de la MediaFlux, pe care i-am lăudat încă de vineri pentru acest  pont și această știre, au făcut o treabă bună și rămân în continuare la concluzia că evenimentul acesta în sine va avea consecințe nebănuite azi chiar pentru România. Dixit!

de Cozmin Gușă

corectnews.com

 

Read more...
Subscribe to this RSS feed

Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home4/albaiuli/public_html/libraries/joomla/filter/input.php on line 686