Items filtered by date: Tuesday, 01 November 2022 - Like - stiri Alba Iulia

FESTIVALUL NAȚIONAL DE TEATRU 2022 Secțiunea ON AIR

 

În perioada 6-13 noiembrie 2022, Teatrul Național Radiofonic oferă în cadrul Festivalului Național de Teatru o valoroasă selecție de spectacole radiofonice, de ascultat On Air pe canalele Radio România Cultural și Radio România Actualități, dar și online pe siteul nostru www.eteatru.ro în colecția FNT 2022.

În deschiderea selecției la Radio România Cultural, omagiem personalitatea actorului Ion Caramitru, la un an de la dispariție, cu spectacolul radiofonic Shylock de Gareth Armstrong. Creația anului 2011, Shylock a fost recompensată cu Premiul UNITER pentru Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic. (Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Răzvan Popa).

Premierele programate în cursul săptămânii sunt dedicate unor importante aniversări. Seria Carnavalul, scenariu radiofonic și regia artistică Alexa Visarion, marchează 170 de ani de la nașterea lui I.L. Caragiale și 110 de la moartea dramaturgului, iar premiera Curtea minunilor de Iakovos Kambanellis, traducerea Claudiu Sfirschi-Lăudat, regia artistică Mihnea Chelaru, e o coproducție cu Fundația Culturală Greacă cu ocazia Anului Iakovos Kambanellis.

Patru spectacole programate la Radio România Actualități sunt dedicate memoriei actriței Valeria Seciu și creației sale la microfon. În perioada 7-10 noiembrie, de la ora 23.00, ascultați dramaturgie clasică și adaptări ale marii literaturi în producții radiofonice ce poartă amprenta inegalabilei voci a artistei Valeria Seciu de-a lungul deceniilor.

 

RADIO ROMÂNIA CULTURAL

 

Duminică, 6 noiembrie, ora 19.30 Teatrul Naţional Radiofonic. FESTIVALUL NAŢIONAL DE TEATRU – secțiunea ON AIR. In memoriam Ion Caramitru. Shylock de Gareth Armstrong. Premiul UNITER pentru Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic realizat în anul 2011. Traducerea: Marian Popescu. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Răzvan Popa. Interpretează Ion Caramitru. Regia de montaj: Monica Wilhelm. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Inginer de sunet: Iulian Iancu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea. Înregistrare din anul 2011

 

Luni, 7 noiembrie, ora 23.00 Teatrul Naţional Radiofonic. FESTIVALUL NAŢIONAL DE TEATRU – secțiunea ON AIR. PREMIERĂ. Carnavalul – scenariu radiofonic deAlexa Visarion după opera lui Ion Luca Caragiale. Episodul 1. În distribuţie: Mircea Rusu, Mihai Constantin, Petru Hadârcă, Richard Bovnoczki, Lari Giorgescu, Antoaneta Zaharia, Irina Movilă, Răzvan Vasilescu, Alexandru Bindea, Ovidiu Cuncea, Tania Popa, Alexandru Georgescu, Valeriu Andriuță, Virgil Rădulescu şi Marius Stănescu. Regia de montaj: Robert Vasiliţă. Regia de studio: Janina Dicu şi Renata Rusu. Ilustraţia muzicală: Alexa Visarion. Mixaj audio: Tom Brânduş. Redactor şi producător: Domnica Ţundrea. Un spectacol de Alexa Visarion

 

Marţi, 8 noiembrie, ora 23.00 Teatrul Naţional Radiofonic. FESTIVALUL NAŢIONAL DE TEATRU – secțiunea ON AIR. PREMIERĂ. Carnavalul – scenariu radiofonic deAlexa Visarion după opera lui Ion Luca Caragiale. Episodul 2. În distribuţie: Mircea Rusu, Mihai Constantin, Petru Hadârcă, Richard Bovnoczki, Lari Giorgescu, Antoaneta Zaharia, Irina Movilă, Răzvan Vasilescu, Alexandru Bindea, Ovidiu Cuncea, Tania Popa, Alexandru Georgescu, Valeriu Andriuță, Virgil Rădulescu şi Marius Stănescu. Regia de montaj: Robert Vasiliţă. Regia de studio: Janina Dicu şi Renata Rusu. Ilustraţia muzicală: Alexa Visarion. Mixaj audio: Tom Brânduş. Redactor şi producător: Domnica Ţundrea. Un spectacol de Alexa Visarion

 

Miercuri, 9 noiembrie, ora 23.00 Teatrul Naţional Radiofonic. FESTIVALUL NAŢIONAL DE TEATRU – secțiunea ON AIR. PREMIERĂ. Carnavalul – scenariu radiofonic deAlexa Visarion după opera lui Ion Luca Caragiale. Episodul 3. În distribuţie: Mircea Rusu, Mihai Constantin, Petru Hadârcă, Richard Bovnoczki, Lari Giorgescu, Antoaneta Zaharia, Irina Movilă, Răzvan Vasilescu, Alexandru Bindea, Ovidiu Cuncea, Tania Popa, Alexandru Georgescu, Valeriu Andriuță, Virgil Rădulescu şi Marius Stănescu. Regia de montaj: Robert Vasiliţă. Regia de studio: Janina Dicu şi Renata Rusu. Ilustraţia muzicală: Alexa Visarion. Mixaj audio: Tom Brânduş. Redactor şi producător: Domnica Ţundrea. Un spectacol de Alexa Visarion

 

Joi, 10 noiembrie, ora 23.00 Teatrul Naţional Radiofonic. FESTIVALUL NAŢIONAL DE TEATRU – secțiunea ON AIR. Două cazuri după Ion Luca Caragiale: Groaznica sinucidere din strada Fidelităţii şi Inspecţiune. Dramatizarea radiofonică şi regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie: Florin Zamfirescu, Mircea Constantinescu, Mihai Gruia Sandu, Petre Lupu, Vasile Toma, Valentin Teodosiu, Liliana Pană, Mariana Zaharia, Felicia Pinte, Graţiela Ştefan Ene, Gavril Pătru, Dorin Niculescu, Cristian Nicolae şi Gavriil Pinte. Regia de montaj: Dana Lupu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Inginer de sunet: Iulian Iancu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea. Înregistrare din anul 2016

 

Vineri, 11 noiembrie, ora 23.00 Teatrul Naţional Radiofonic. FESTIVALUL NAŢIONAL DE TEATRU – secțiunea ON AIR. PREMIERĂ. Curtea minunilor de Iakovos Kambanellis. Traducerea: Claudiu Sfirschi-Lăudat. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihnea Chelaru. Distribuția: Cosmina Olariu, Crenguța Hariton,  Coca Bloos, Alexandra Răduță, Vlad Bârzanu, Gavril Pătru, Marcela Robu, Cosmin Șofron, Marius Rizea,  Mihnea Chelaru, Daniela Ioniță Marcu. Regia de studio: Janina Dicu. Sound design: Mihnea Chelaru. Redactor: Oana Cristea Grigorescu. Spectacol realizat în coproducție cu Fundația Culturală Greacă, cu ocazia Anului Iakovos Kambanellis

 

 

Duminică, 13 noiembrie, ora 19.30 Teatrul Naţional Radiofonic. FESTIVALUL NAŢIONAL DE TEATRU – secțiunea ON AIR. Profesorul de Jean Pierre Dopagne. Traducerea: Eugenia Anca Rotescu. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Attila Vizauer. Cu: Dan Tudor. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi coordonator de proiect: Crenguţa Manea. *** Over the Rainbow scenariul şi regia: Mihnea Chelariu şi Ion Andrei Puican. BRONZE WINNER la New York Festivals Radio Program & Promotion Awards 2016. În distribuţie: Andrei Popov, Bianca Alexandra Chelariu. Înregistrare din anul 2015

 

 

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI

 

Luni, 7 noiembrie, ora 23.05 Teatrul Naţional Radiofonic. FESTIVALUL NAŢIONAL DE TEATRU – secțiunea ON AIR. In memoriam Valeria Seciu. Încercarea de Marivaux. Adaptarea: B. Melvin. Regia artistică: Olimpia Arghir. În distribuţie: Valeria Seciu, Ion Caramitru, Mariana Mihuţ, Ion Lucian, Dumitru Furdui, Victoria Mierlescu. Regia de studio: Constantin Botez. Regia muzicală: Marga Capitanovici. Regia tehnică: Ion Mihăilescu. Înregistrare din anul 1973

 

Marţi, 8 noiembrie, ora 23.05 Teatrul Naţional Radiofonic. FESTIVALUL NAŢIONAL DE TEATRU – secțiunea ON AIR. In memoriam Valeria Seciu. Tristan de Thomas Mann. Dramatizarea radiofonică: Antoaneta Tănăsescu. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Ion Caramitru, Valeria Seciu, George Constantin, Ileana Predescu, Ion Siminie, Alfred Demetriu, Adrian Tomescu. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: Vasile Manta. Înregistrare din anul 1989

 

Miercuri, 9 noiembrie, ora 23.05 Teatrul Naţional Radiofonic.FESTIVALUL NAŢIONAL DE TEATRU – secțiunea ON AIR. In memoriam Valeria Seciu. Liliom de Ferenc Molnar. Adaptarea și regia artistică: Elena Negreanu. În distribuţie: Horaţiu Mălăele, Valeria Seciu, Rodica Mandache, Dorina Lazăr, Victoria Mierlescu, Dan Condurache, Alexandru Lazăr, Chiril Economu. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1989

 

Joi, 10 noiembrie, ora 23.05 Teatrul Naţional Radiofonic.FESTIVALUL NAŢIONAL DE TEATRU – secțiunea ON AIR. In memoriam Valeria Seciu. Un tramvai numit dorinţă de Tennessee Williams. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Valeria Seciu, Marius Bodochi, Medeea Marinescu, Ruxandra Sireteanu, Mihai Călin, Sorin Gheorghiu, Petre Lupu, Violeta Berbiuc, Nicolae Călugărița.  Redactor: Domnica Țundrea. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Vasile Manta. Înregistrare din anul 2008.

 

 

Read more...

De unde să obţină tânăra generaţie educaţie de business?

Odată lumea invocă lipsa de educaţie a poporului român pentru a justifica apariţia unor probleme, lipsa unor soluţii, pentru a justifica crizele şi deciziile din spate şi nu în ultimul rând rămânerea în urmă faţă de lumea occidentală. Lipsa de educaţie şcolară, socială, culturală, politică, economică, financiară, antreprenorială, de business este adusă mereu în discuţie.

 

Acum parcă se desfăşoară o întrecere între toată lumea pentru a încerca să-i educe pe români. Companiile spun că şcoala de acum nu e bună, că nu se mai face şcoală ca pe vremuri, patronii/antreprenorii spun că noile generaţii de angajaţi nu au cultura şi educaţia muncii, că şcoala nu-i învaţă nimic din ce are nevoie o companie şi că nu au cu cine să lucreze şi de aceea nu pot să crească businessurile. Băncile spun că românii nu au educaţie financiară şi că nu au educaţia de a pune bani deoparte, pe termen lung, că nu au cultura economisirii şi că, la prima ştire, la prima criză se reped să-şi scoată banii din bănci şi să-i schimbe în valută. Bancherii spun că dacă românii nu economisesc pe termen lung într-un mod constant, nici băncile nu au de unde să dea credite pe termen lung companiilor româneşti. Ca să nu mai vorbim că românii trebuia să înţeleagă riscurile creditelor în franci elveţieni, iar acum trebuie să înţeleagă riscul creşterii dobânzilor la lei.

Cei care sunt pe Bursă spun că dacă românii nu scot banii din bănci şi nu investesc pe Bursă, piaţa bursieră de la noi nu are cum să crească, nu are cum să aibă lichiditate (lipsa lichidităţii este principala problemă a Bursei de la Bucureşti), care să aducă investitori de calibru, sofisticaţi, care au educaţie financiară şi bursieră. Plus că, spun cei de pe Bursă, românii nu înţeleg că investiţiile la Bursă sau în fonduri mutuale nu sunt pe termen scurt, nu sunt făcute să te îmbogăţeşti, ci investiţiile sunt pe termen lung, ca să ai bani de pensie. Dar vorba brokerilor, orice investiţie pe termen scurt care nu iese se transformă automat într-o investiţie pe termen lung, până uită investitorul de banii respectivi. Pentru situaţia precară din economie, din business, se invocă lipsa de educaţie anteprenorială a românilor, a celor care vor să devină antreprenori/patroni/oameni de afaceri şi care se aruncă în capitalism fără să ştie ce îi aşteaptă. Iar acest lucru face ca multe idei/afaceri să şi eşueze înainte de a ieşi pe piaţă. Aşa este, dar întrebarea este de unde să înveţe tânăra generaţie sau cei care vor să devină antreprenori despre educaţia antreprenorială.

Piaţa este plină de cărţi, de teorii, de Power Pointuri, de cursuri, dar în realitate lucrurile stau altfel şi nu sunt pregătiţi pentru acest impact. Cea mai simplă metodă şi cea mai ieftină este să citeşti despre cei care au avut succes sau despre cei care au avut chiar eşecuri – de exemplu Travis Kalanick, cel care a lansat Uber, care a avut înainte nu mai puţin de şase eşecuri în business. Dar pentru cei care vin din urmă şi ar vrea să capete o educaţie antreprenorială ar trebui ca cei care au făcut până acum afaceri, au construit branduri, au construit companii, să vorbească despre ceea ce au făcut, cum au făcut, care au fost dilemele/întrebările pe care şi le-au pus, care au fost succesele şi eşecurile de pe parcurs etc. Iar aici sunt prea puţini antreprenori români/oameni de afaceri dispuşi să vorbească despre acest lucru, dispuşi să-i înveţe pe alţii măcar prin prisma experienţei lor. Toţi îi trimit la şcoală ca şi cum şcoala, profesorii ar şti fiecare business cum s-a făcut. Ion Ţiriac vorbeşte despre orice, dar mai puţin despre business, mai puţin despre afacerile pe care le-a făcut începând cu anii ‘80. Şi aici nu este vorba de a dezvălui mari secrete, ci pur şi simplu de a le povesti şi altora cum a făcut. Că 6 miliarde de euro nu se fac peste noapte.

Dan Petrescu, partenerul lui Ţiriac din anii ’90 şi unul dintre cei mai mari dezvoltatori de reţele de comerţ şi parcuri comerciale din România, a plecat din această lume cu tot cu istoria lui de business. Toată lumea ştie că Patriciu a luat pe gratis rafinăria Petromidia şi apoi s-a îmbogăţit când a vândut-o kazahilor. Patriciu era ceva mai volubil, era dispus să împărtăşească cu publicul viziunea lui despre business, dar din păcate istoria lui a plecat odată cu el. Dragoş Pavăl, liderul grupului Dedeman, care a ajuns cea mai mare afacere antreprenorială făcută în România, nu mai este deloc dispus să iasă în piaţă şi să împărtăşească din experienţa lui către alţii. Cred că acum un deceniu, la Business Magazin, a fost ultima ieşire a lui Dragoş Pavăl, când a primit premiul pentru Cel mai admirat CEO şi a venit la gală, povestind cum a început afacerea Dedeman. Între timp, Dedeman şi grupul Pavăl Holding au devenit atât de mari încât este mai greu să împărtăşească cu alţii, cu tânăra generaţie, ideile lui despre business, despre cum se face business etc. Daniel Dines, care a creat de nicăieri UiPath – cel mai valoros start-up din IT pornit din România şi din toată Europa –, care a ajuns pe Wall Street, nu mai are timp să împărtăşească cu alţii, prin intermediul presei, filosofia lui, şi mai ales cum a reuşit să facă ceea ce a făcut. Dacă în 2017-2018, când UiPath nu era ceea ce este astăzi, Daniel Dines căuta el presa, acum situaţia s-a schimbat. O întreagă generaţie de IT-işti visează să fie ca el, dar de unde să ştie cum a reuşit el să ducă o companie dintr-un cartier din Bucureşti pe Wall Street? România este o piaţă destul de închisă din punct de vedere al modului în care cei care au reuşit vor să spună şi altora cum au făcut acest lucru. Toată lumea vrea ca această educaţie de business, antreprenorială să fie făcută de alţii, dar acest lucru nu se poate. Niciun profesor nu poate înlocui povestea reală a unui antreprenor, spusă chiar de el. 

corectnews.com

Read more...

Ministerul Educației descurajează practicile unităților de învățământ care trec la „orarul de iarnă” și reduc durata orelor și a pauzelor”

“Ministerul Educației descurajează practicile unităților de învățământ care trec la „orarul de iarnă” și reduc durata orelor și a pauzelor. În fundamentarea acestor decizii, școlile invocă art.11, alin. (8) din ROFUIP: „În situații speciale, pe o perioadă determinată, durata orelor de curs și a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului, în baza hotărârii consiliului de administrație al unității de învățământ, cu informarea inspectoratului școlar.”

Considerăm că, în condițiile meteorologice pe care le putem observa cu toții, o astfel de interpretare a cadrului legal este discreționară și inadecvată.

Date fiind pierderile în învățare generate de perioada pandemiei, orice MINUT de școală contează. De aceea, am trimis inspectoratelor școlare o adresă prin care am solicitat ca școlile să fie susținute să-și păstreze orarul normal, manifestându-ne dezaprobarea față de obiceiul trecerii la „programul de iarnă”. Rugăm, pe această cale, directorii, profesorii, elevii și părinții să susțină apelul pe care l-am lansat și să depună toate eforturile, astfel încât să nu mai existe practici și acțiuni ce pot conduce la pierderi de învățare.”

Informații de background

Iată ce prevede la art. 11 Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar în privința duratei orelor de curs:

„(5) În învățământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră și o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs. La clasa pregătitoare și la clasa I, activitățile de predare-învățareevaluare acoperă 30—35 de minute, restul de timp fiind destinat activităților liber alese, recreative.

(6) În situațiile în care clasele din învățământul primar funcționează împreună cu alte clase din nivelurile superioare de învățământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele cinci minute se organizează activități de tip recreativ.

(7) Pentru clasele din învățământul gimnazial, liceal, profesional și din învățământul postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră; după a treia oră de curs se poate stabili o pauză de 15—20 de minute.”

Read more...

Consiliul Județean Cluj oferă terenul necesar pentru extinderea Centrului de Îngrijiri Paliative ”Sfântul Nectarie”

Consiliul Județean Cluj a aprobat punerea la dispoziția Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în mod gratuit, a unui teren necesar în scopul realizării unui centru rezidențial de îngrijiri paliative. Terenul, în suprafață de 800 de metri, se află în proprietatea Consiliului Județean Cluj.

Astfel, Consiliul Județean continuă susținerea acordată în vederea extinderii Centrului de Îngrijiri Paliative ,,Sfântul Nectarie” din Cluj-Napoca, unitate dedicată pacienților cu afecțiuni oncologice sau alte afecțiuni grave. Scopul urmărit este de a contribui la reducerea deficitului de servicii de paliație în județul Cluj și de a crește accesul la servicii de reabilitare, paliație și de îngrijiri pe termen lung.   

     Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: ,,Încă de la debutul acestei inițiative extrem de utile și necesare, ne-am arătat întreaga susținere și am asigurat terenul necesar demarării proiectului. Numărul tot mai mare de bolnavi impune creșterea capacității de găzduire, fapt pentru care am propus transferul unui teren alăturat, pe care îl avem în proprietate, pentru extinderea Centrului.”

     Centrul de Îngrijiri Paliative ,,Sfântul Nectarie” din Cluj-Napoca a fost inaugurat în anul 2012, pe un teren pus la dispoziție de către Consiliul Județean Cluj încă din 2007.

     În prezent, unitatea cuprinde 40 de paturi în regim de spitalizare continuă, farmacie cu circuit închis, un centru de zi, un paraclis și o sală de conferințe.

În anul 2021, în cadrul Centrului de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie” au fost internați 732 de pacienți, rata de utilizare a paturilor fiind de 82,54%.

Prin construirea unei noi clădiri adiacente, capacitatea Centrului va crește cu 50%

Pacienții tratați în cadrul Centrului provin din nu mai puțin de 35 de județe ale țării

Read more...
Subscribe to this RSS feed

Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home4/albaiuli/public_html/libraries/joomla/filter/input.php on line 686