Fiecare tine cu al lui: un iubitor de pisici poate sa povesteasca o gramada de intamplari care arata cat de desteapta e mata lui – mult mai desteapta decat cainele vecinului, evident - , in timp ce detinatorii de caini povestesc, tot asa de mandri, ce inteligenti se dovedesc cateii lor in diverse imprejurari.
Desigur, exista o mare doza de subiectivism in aceste istorisiri, ce puncteaza o veche controversa - „cine e mai inteligent, cainele sau pisica?” -, asa ca e tentant sa recurgem la stiinta pentru a solutiona aceasta problema (daca problema o fi). Oricum, nteligenta animalelor este un subiect foarte interesant, asa ca e un prilej potrivit de a afla ce spun specialistii despre pisici si caini, comparand capacitatile lor cognitive: care ce poate?
La drept vorbind, exista prea putine studii care sa sprijine ideea ca pisicile sunt mai destepte decat cainii sau invers. Un articol publicat recent aduna cateva concluzii ale unor asemenea studii referitoare la capacitatile cognitive ale ambelor specii, aratand ca nu e asa de simplu de judecat „cine e mai destept”.
O prima abordare ar fi avea in vedere marimea creierului, raportata la masa corpului. La caini, creierul cantareste aproximativ 1,2% din masa corpului; la pisici, 0,9% din masa corporala.
Dar - inainte ca proprietarii de cainii sa inceapa sa jubileze si sa strige „1-0 pentru noi!” - sa stiti ca asta nu dovedeste nimic: unii oameni de stiinta sunt de parere ca nu masa creierului este factorul-cheie al inteligentei. Daca ne uitam la numarul de neuroni din scoarta cerebrala, pisicile „ii bat” pe caini: ele au aproximativ 300 milioane de neuroni, in vreme ce cainii au doar aproximativ 160 de milioane. In scoarta cerebrala (cortexul cerebral) au loc procese majore, perceperea, prelucrarea informatiei, rezolvarea problemelor, deci gradul de dezvoltare a acestei arii cerebrale ar putea da o indicatie asupra capacitatilor cognitive – asupra gradului de inteligenta, daca vreti.
Si totusi, nici aceste diferente nu stabilesc care dintre cele doua specii e mai inteligenta; inteligenta este ceva extrem de complex, greu de definit si de cuantificat, mai ales cand vorbim despre alte specii decat omul.
In ultimii ani, studiile asupra creierului animalelor si asupra capacitatilor lor cognitive au luat avant, dar acuratetea comparatiilor intre specii este impiedicata de faptul ca exista mult mai putine studii pe pisici decat pe caini, poate pentru faptul ca e mai greu de lucrat cu pisici decat cu caini, dupa cum pot atesta cercetatorii care s-au ocupat de asemenea studii.
De exemplu, cercetari recente au aratat ca, in ceea ce-i priveste pe caini, acestia poseda doua importante capacitati intelectuale:
sunt capabili de gandire abstracta, lucru dovedit de faptul ca pot sa sorteze diferite obiecte pe categorii
au o asa-numita teorie a mintii, cum denumesc psihologii capacitatea de a intelege starile de spirit, intentiile, sentimentele altora. Cainii pot intelege, intr-o anumita masura, ce e in mintea oamenilor; ne arata asta nu numai povestile induiosatoare ale proprietarilor de caini despre cat de bine ii inteleg prietenii lor patrupezi, ci si studii stiintifice bazate pe analiza comportamentului si vizualizarea functionarii creierului.
In ultimii ani, diverse cercetari stiintifice au inceput sa lumineze si psihologia relatiilor dintre pisica si om: nu, pisicile nu ne ignora, cum cred multi (ci doar reactioneaza la prezenta noastra intr-un mod mai subtil, mai discret, nu atat de evident precum cainii); pisicile au si ele diverse personalitati; iarfelul in care ne vad pisicile s-ar putea sa nu fie acela pe care ni-l imaginam noi.
Insa, oricum, studiile asupra pisicilor sunt mult mai putine, iar asta ar putea explica, macar in parte, de ce unii oameni vad pisicile ca pe niste animale cam stranii, cu care e greu „sa te intelegi”, mult mai putin apropiate de om decat cainii, independente, ba chiar incapabile de atasament. Dar adevarul e ca stim mult mai putine lucruri despre pisici decat despre caini. Stiintific vorbind, abia acum incepem sa mai aflam cate ceva.
Unul dintre aceste studii recente a aratat ca si pisicile, ca si cainii, pot intelege sensul unui gest uman - aratarea cu degetul a unui obiect; inteleg, asadar, ca omul care arata spre un obiect se gandeste la acel obiect, este interesat de el. Asta sugereaza ca si pisicile ar poseda o teorie a mintii, macar rudimentara.
Un alt studiu, realizat in 2009, urmarea sa determine daca pisicile pot sa distinga intre cantitati diferite de obiecte – o capacitate pe care pestii, de exemplu, o au. Dupa multe dificultati, cercetatorii au ajuns la concluzia ca pisicile pot fi invatate sa distinga cantitati diferite, dar ca aceasta capacitate nu le este innascuta, asa cum este la multe alte animale.
Acelasi studiu a mai produs un rezultat interesant, scotand in evidenta o deosebire majora intre caini si pisici: atat cainii, cat si pisicile pot rezolva unele sarcini simple pentru a obtine hrana, dar, daca sarcina se dovedeste imposibil de rezolvat, cainii „cer ajutor” – se uita spre oameni, solicitandu-le astfel sprijinul -, in timp ce pisicile continua sa incerce singure.
Dovedeste acest lucru o inteligenta superioara din partea cainilor? Nu neaparat, spun specialistii; mai degraba ar fi vorba despre relatia pe care fiecare dintre aceste specii o are cu specia umana. Cainii au fost domesticiti acum aproximativ 30.000 de ani, cu cel putin 20.000 de ani mai devreme decat pisicile, avand asadar in spate o lunga istorie evolutiva comuna cu cea a omului. Aceasta convietuire indelungata le-a conferit cainilor, cred oamenii de stiinta, abilitati sociale mai bune in ceea ce priveste intelegerea cu noi.
De altfel, parca spre a compensa numarul mic al studiilor efectuate pe pisici si parerea ca ele sunt mai putin adaptate decat cainii lumii create de om, in ultima vreme au tot aparut stiri privind comportamente surprinzatoare (documentate prin filmari) ale unora dintre aceste feline: uimitoare pricepere de a deschide inchizatori a motanului Chamallow, maestrul evadarilor, un adevarat Houdini al lumii felinelor; temeritatea pisicii care alunga un caine ce atacase un copil… intamplari ce arata ca pisicile sunt capabile de mai mult decat credem noi, de comportamente complexe, adoptate ca raspuns la provocari specifice, create de mediul antropizat in care traiesc. Cine stie de ce ar mai fi fost capabile pisicile azi, daca relatia lor cu omul ar fi inceput la fel de devreme ca si in cazul cainilor? Sau cine stie ce vor mai fi in stare sa faca matele si cainii nostri peste alte 20.000 de ani?
SURSA: Descopera.ro
