Items filtered by date: Thursday, 05 January 2023 - Like - stiri Alba Iulia

Praznicul Botezului Domnului – 2023, la Catedrala Reîntregirii și Încoronării din Alba Iulia

În zilele de 5-6 ianuarie 2023, la Catedrala Reîntregirii și Încoronării din Alba Iulia, vor fi oficiate mai multe slujbe specifice perioadei liturgice a Praznicului Botezului Domnului.

Joi, 5 ianuarie – Ajunul Bobotezei

• ora 7.00-8.45 – Ceasurile Împărătești și Obednița

• ora 8.45-11.00 – Vecernia unită cu Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare și Sfințirea cea mare a apei

• ora 18.00-19.25 – Pavecernița Mare cu Litie săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu

 

Vineri, 6 ianuarie – Botezul Domnului

• ora 8.00-9.30 – Utrenia

• ora 9.30-12.00 – Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu

• ora 12.00-12.40 – Sfințirea cea Mare a Apei (în fața Clopotniței Catedralei)

• ora 18.00-19.25 – Vecernia mare cu Litie

 

În zilele de 5-6 ianuarie 2023, la Catedrala Reîntregirii și a Încoronării, se vor sfinți 4.000 litri de apă în cadrul Slujbei Aghiasmei Mari. După cum spunea marele liturgist român, părintele profesor Ene Braniște, „această slujbă poartă denumirea de Agheasmă Mare pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfințită printr-o dublă epicleză, iar sfințirea are loc în însăși ziua în care Domnul nostru Iisus Hristos a sfințit apele, prin Botezul Său în apa Iordanului”.

Se recomandă ca apa sfințită sau Aghiasma mare să se consume pe nemâncate, dimineața, înaintea anafurei sau după împărtășanie atunci când credincioșii se cuminecă, din Ajunul Bobotezei până la Odovania Praznicului (14 ianuarie). La recomandarea preotului duhovnic, Aghiasma mare se poate lua și în afara acestei perioade liturgice. Aghiasma mare oferită de preoții parohi când binecuvintează locuința și gospodăria se păstrează într-un recipient, de obicei un vas de sticlă, folosindu-se în situații speciale, la sfatul părintelui duhovnic.

În rugăciunea de sfințire, rostită de arhiereu sau de preot, se face pomenirea foloaselor duhovnicești ale Aghiasmei mari pe care o cunsumăm: „Și-i dă ei harul izbăvirii și binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe ea izvor de nestricăciune, dar de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească, pentru ca toți, cei ce se vor stropi și vor gusta din ea, să o aibă spre curățirea sufletelor și a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfințirea caselor și spre tot folosul de trebuință”.

 

 

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Alba Iuliei

Read more...

Criptomonedele și răspunderea penală

Până în prezent, inspectorii DGAF au identificat
aproximativ 48 milioane Euro omiși de la declarare

 

 

Cluj-Napoca, 4 Ianuarie 2023: Într-un context internațional în care piața de criptomonede este lovită de numeroase scandaluri, observăm că aceste operațiuni ajung în atenția anchetatorilor inclusiv în România.

 

Una dintre cele mai mari platforme de trading, FTX, a declarat recent falimentul în Statele Unite ale Americii ulterior unor retrageri de 6 miliarde de dolari în 3 zile. Din datele actuale rezultă că platforma ar avea în continuare datorii de peste 3 miliarde de dolari către creditori. Fostul director general al FTX, Sam Bankman-Fried, a fost extrădat din Bahamas, iar Curtea Federală din Manhattan a dispus eliberarea sa sub control judiciar pe cauțiune pe durata procesului penal. Acesta este acuzat de săvârșirea a 8 infracțiuni, printre care înșelăciune și spălare de bani. Asociații săi, Gary Wang și Caroline Ellison, au recunoscut acuzațiile procurorilor, însă Sam Bankman-Fried a pledat nevinovat în fața Curții Federale din Manhattan. Astfel, procesul său va debuta în 2 octombrie 2023 și se estimează că va dura în jur de o lună. Totodată, în Estonia au fost arestați doi suspecți pentru o înșelăciune cu criptomonede în valoare de 575 de milioane de dolari. Poliția estonă a investigat cazul alături de FBI, iar autoritățile americane urmăresc extrădarea celor doi cetățeni estonieni.

 

„Și în țara noastră, în toamna anului 2022, au fost efectuate 17 percheziţii în Capitală şi în județele Dâmboviţa, Ilfov şi Olt, la persoane bănuite de evaziune fiscală prin ascunderea unor venituri obținute din tranzacții cu monede virtuale şi grup infracțional organizat, conform datelor oferite de Inspectoratul General al Poliției Române.” afirmă Cristian Roman, Avocat Partener Iordăchescu & Asociații.

 

Se presupune că, în perioada 2019 - 2022, 19 persoane ar fi constituit sau aderat la un grup infracțional organizat cu scopul de a săvârși infracțiunea de evaziune fiscală prin ascunderea sursei impozabile reprezentate de venituri obținute din tranzacții cu monede virtuale din care ar fi rezultat un prejudiciu de peste 3 milioane de lei. Conform unui comunicat al Fiscului[1], inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF au inițiat controale pentru verificarea veniturilor obținute în perioada 2016 - 2021 din tranzacționarea criptomonedelor prin intermediul unor diferite platforme descentralizate, precum Binance, KuCoin, Maiar, BitMart, FTX.

           

„Într-o primă etapă, au fost identificate venituri de peste 131 milioane de euro obținute de către 63 de cetățeni români. Până în prezent, inspectorii DGAF au identificat circa 48,67 milioane euro omiși de la declarare, parțial sau integral.” continuă Av. Cristian Roman. Aceste acțiuni sunt realizate pentru asigurarea creșterii gradului de fiscalizare şi a conformării voluntare în rândul tuturor categoriilor de contribuabili, iar, ca urmare a controalelor efectuate de către ANAF, nu este exclusă inclusiv sesizarea organelor penale  în legătură cu neconcordanțele constatate. Amintim că, prin Legea nr. 30/2019, Parlamentul a introdus o nouă sursă impozabilă, respectiv veniturile din transferul de monedă virtuală.

 

„Conform art. 115 alin. (1) Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 30/2019, „Impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut pentru veniturile prevăzute la art. 114, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. l) şi m)”. Printre excepțiile de la obligația reținerii la sursă a impozitului intră și veniturile obținute ca urmare a transferului de monede virtuale, reglementat la art. 114 alin. (2) lit. m) Cod fiscal.” Av. Cristian Roman.

 

Astfel, persoanele care realizează venituri din transferul de monedă virtuală au obligația de a depune declarația unică privind impozitul pe venit şi contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Termenul de plată este același ca și termenul limită de depunere a declarației unice.

 

Conform dispozițiilor fiscale, cota de impozitare de 10% se aplică asupra câștigului din transferul de monedă virtuală, determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare şi prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției, odată ce sunt echivalate în FIAT. Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează în măsura în care totalul câștigurilor dintr-un an fiscal nu depășește nivelul de 600 lei.

 

„Neachitarea impozitului atrage, în principiu, doar răspunderea fiscală a contribuabilului, însă, dacă acesta se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale aferente tranzacțiilor cu cripto-monede, putem discuta inclusiv despre răspundere penală. Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale incriminează ascunderea venitului impozabil și omisiunea evidențierii veniturilor în actele contabile, atunci când există obligația de ținere a contabilității, chiar și în situația tranzacțiilor cu monede virtuale. Dimensiunea tot mai impresionantă a pieței de cripto-monede a dus atât la dorința, cât și la nevoia autorităților de a găsi metode de a controla și de a beneficia de pe urma acestor tranzacții, astfel că, la acest moment, publicul se confruntă cu tot mai multe dileme morale și legale care decurg din această nouă realitate.” încheie Av. Cristian Roman.

Read more...

A 10-a ediție Winter Tour se va desfășura între 7 ianuarie și 12 martie 2023, timp de 10 weekenduri, pe 9 pârtii din România

Caravana distracției are pregătite, și pentru acest sezon, concursuri cu premii, petreceri apres-ski, concerte pe zăpadă, lecții gratuite de schi pentru începători și jocuri, atât pentru schiori și snowboarderi, cât și pentru iubitorii de munte și natură.

           

Tiberiu Pop, organizator Winter Tour: ”Ne bucurăm că sărbătorim 10 ani de Winter Tour, un eveniment care s-a născut dintr-o dragoste pură a unor prieteni pentru munte și schi. Acum ne uităm cu drag la un eveniment matur, cu foarte multe activități distractive, cu un lounge foarte cool care e locul perfect de stat pe pârtie când nu ești pe schiuri sau pe placă. Avem super concerte pe zăpadă și apres-ski parties, weekend de weekend. Anul trecut am organizat la Muntele Mic Borlova, Winter Tour Challenge, o competiție nebună pe zăpadă între 3 campioni la schi, downhill și raliu: Ania Caill, Mihai Anițan și Simone Tempestini. Noi ne-am testat limitele, iar cei de pe pârtie au avut parte de un show complet! Dar, cel mai important, este că avem strânsă în jurul nostru, după 9 ani de eveniment, o super comunitate a iubitorilor de sporturi de iarnă din țară, oameni care trăiesc viața din plin. Cu toții avem de coborât pârtii sau de atins adâncuri. Noi încercăm să dăm acel imbold: trăiește, bucură-te de viață. Be fully alive!”

 

În fiecare weekend, din ianuarie până în martie, Winter Tour poposește pe altă pârtie din țară. Activitățile se desfășoară în fun lounge-ul instalat de obicei la baza pârtiilor. Activitățile încep la primele ore ale dimineții și țin până seara. Cei care ajung la lounge pot să participe la zeci de

jocuri de iarnă cu premii, la provocări, dar și să se relaxeze pe fotolii-puf sau să se încălzească în cort. Sâmbătă seara este timpul pentru apres ski party sau concerte pe zăpadă. Accesul la toate activitățile Winter Tour este gratuit.

 

Sinaia: o nouă destinație în Winter Tour 10

Winter Tour poposește anul acesta pe o pârtie extrem de îndrăgită de schiorii și snowboarderii din întreaga țară: Sinaia. Este a 24-a pârtie din România pe care ajunge evenimentul în cei 10 ani de existență. De-a lungul timpului, Winter Tour a vizitat pârtiile de la Arena Platoș, Arieșeni –

 

 

 

 

Vârtop 1, Arieșeni - Piatra Grăitoare, Azuga, Borșa, Buscat, Bușteni Kalinderu, Cavnic, Cozla -, Piata Neamț, Icoana, Mărișel, Muntele Mic - Borlova, Parâng, Poiana Brașov, Predeal, Prislop, Rarău, Straja, Șuior, Șureanu, Transalpina, Vatra Dornei - Parc, Vatra Dornei - Veverița.

 

Calendarul Winter Tour 10

Winter Tour 10 începe în weekendul 7-8 ianuarie, la Pârtia Olimpică Borșa, județul Muramureș, iar apoi continuă periplul pe Valea Prahovei la Azuga, Predeal și Bușteni. Luna februarie începe în peisajele de vis de la Muntele Mic, se întoarce la Borșa pentru încă un sfârșit de săptămână memorabil, apoi străbate nordul țării spre Rarău, Cavnic și coboară la Buscat, în județul Cluj. Ultimul weekend din Winter Tour 10 marchează o pârtie nouă pe harta celui mai vechi eveniment de iarnă din țară: Sinaia.

 

  • 7 - 8 ianuarie - Borșa
  • 14 - 15 ianuarie - Azuga
  • 21 - 22 ianuarie - Predeal
  • 28 - 29 ianuarie - Bușteni
  • 4 - 5 februarie - Muntele Mic
  • 11 - 12 februarie - Borșa
  • 18 - 19 februarie - Rarău
  • 25 - 26 februarie - Cavnic
  • 4 - 5 martie - Buscat
  • 11 - 12 martie - Sinaia

 

Winter Tour - cel mai vechi eveniment de iarnă din România

Winter Tour este cel mai vechi eveniment de iarnă din România, ajuns anul acesta la cea de-a zecea ediție. S-a născut din dorința unor pasionați de munte de a promova pârtiile din România și de a aduce oamenii mai aproape de sporturile de iarnă și de natură. A devenit repede un eveniment de anvergură pe pârtiile de schi, marcând parteneriate cu cele mai frumoase stațiuni de iarnă din țară. An de an, în fiecare weekend, din ianuarie până în martie, gașca Winter Tour se află pe o altă pârtie din România, cu jocuri de iarnă, distracție, muzică, lecții de schi gratuite și concursuri.

Read more...

Călătorește cu trenul și trăiește o experiență de vis pe timp de iarnă în cele mai estice orașe ale Turciei

Între Ankara, capitala Turciei, și Kars, unul dintre cele mai estice orașe din țară, există „Expresul de Est”, o linie de cale ferată care le oferă călătorilor o experiență incredibilă, în decorul unor peisaje ce merită admirate în timpul iernii

 

Frumusețile naturale, cultura, istoria antică și gastronomia bogată în arome și atât diversă sunt doar câteva dintre motivele pentru care Turcia este o destinație preferată de turiști, în orice sezon. De altfel, iarna are un farmec aparte în aceste locuri. Pe lângă stațiunile de schi renumite, Turcia oferă călătorilor experiențe speciale în mijlocul orașelor istorice, care sunt cu atât mai atrăgătoare în decor cu zăpadă. O astfel de experiență unică se poate trăi în călătoria cu celebrul „Expres de Est” care pleacă din Ankara și trece peste munți și văi și ajunge într-un final la Kars, oraș amplasat în cea mai estică parte a Turciei.

Atmosferă de vis și o călătorie încântătoare

Pornind din inima Anatoliei și întinzându-se pe aproximativ 1.300 de kilometri până în partea cea mai de est a Turciei, pista „Expresului de Est” este cunoscută pentru priveliștile sale uluitoare. Traseul este considerat ca fiind unul dintre cele mai bune rute de tren din lume iar aprecierile vin atât din partea unor scriitori cunoscuți cât și a călătorilor de rând. Traseul de aproximativ 25-26 de ore leagă două orașe istorice, respectiv Ankara și Kars. După plecarea din Ankara, trenul urmează o rută care trece prin provinciile Kirikkale, Kayseri, Sivas, Erzincan, Erzurum iar în final ajunge la destinație, în orașul Kars.