Items filtered by date: Monday, 30 January 2023 - Like - stiri Alba Iulia

Orange România susține incluziunea digitală, prin proiectele educaționale și pentru susținerea comunității, precum și prin programele dezvoltate de Fundația Orange, astfel încât tot mai multe persoane să aibă acces la un internet rapid și la toate beneficiile pe care le oferă mediul online. O astfel de inițiativă este programul de educație digitală SuperCoders, prin care copiii cu vârste între 10-14 ani, pasionați de tehnologie, sunt invitați să-și dezvolte prin joacă abilitățile și competențele digitale.

Cea de-a IX-a ediție a programului SuperCoders, dezvoltat de Orange România în parteneriat cu Fundația Orange și Simplon România, a început în luna octombrie 2022 și a înregistrat un număr impresionant de participanți: 2300 de copii au luat parte la acțiunile desfășurate în primele două etape ale programului, Caravană și Competiția națională. Tinerii au participat la atelierele de Scratch, limbajul de programare vizuală pentru copii, organizate de trainerii Simplon România, precum și la webinarele susținute de creatorii de conținut zzAndrei și Karinul. Noțiunile învățate le-au aplicat pentru a crea animații interactive, pe care le-au înscris în Competiția Națională. Cu ajutorul superputerilor pe care le dețin – creativitatea și imaginația –, copiii au continuat povestea lui Coder, supereroul programului, aflat într-o nouă misiune ce a vizat consumul responsabil de resurse. 540 de animații dezvoltate în Scratch au fost înscrise în Competiția Națională.

Primii 50 de copii care au avut cele mai complexe animații au câștigat un loc în Academia SuperCoders, o experiență amplă de învățare, care începe astăzi. Pe parcursul a 12 săptămâni de cursuri online, participanții vor învăța noțiuni avansate de Web Development – HTML și CSS. Lista completă a câștigătorilor este disponibilă aici.

Micii programatori au fost jurizați și anul acesta de o echipă de experți din diverse domenii, precum educație, jurnalism sau inovație: Roxana Rugină, fondatoare a Simplon România, Ovidiu Ana, Director Executiv Fundația Orange România, Măriuca Mihăilescu, jurnalist la Televiziunea Română și fondatoare a platformei www.afostodata.ro, Cristian Pațachia, Development & Innovation Manager Orange România și Gheorghe Ciprian Ittu, Director și profesor de matematică și TIC la Școala Gimnazială Nr. 1 Poiana Mărului, județul Brașov.

„Prezența tehnologiilor digitale, precum calculatoare, tablete, televizoare inteligente, smartphone-uri și ceasuri inteligente, în viața de zi cu zi a adulților creează cadrul pentru ca tinerii să crească într-un context digital, să interacționeze, să acceseze și să utilizeze tehnologia. Copilăria înseamnă astăzi și utilizarea tehnologiei și a internetului. Astfel, încă de la început, prin programul SuperCoders ne-am propus să-i împrietenim pe copii cu limbajele de programare și să transformăm timpul petrecut de aceștia online în timp de învățare, de modelare a competențelor și cunoștințelor digitale. Suntem onorați de numărul tot mai mare de participanți la activitățile desfășurate în cadrul programului SuperCoders și îi felicităm pe toți cei care s-au înscris anul acesta în Competiția Națională. 50 dintre aceștia încep astăzi o nouă aventură, Academia SuperCoders, la finalul căreia vor avea în portofoliul personal competențe solide de programare. Mulțumiri speciale merg către juriul ediției, profesioniști a căror amprentă în educația tinerilor este incontestabilă și al căror aport în desfășurarea programului SuperCoders este esențial", a declarat Veronica Dogaru, Corporate Communications & CSR Director Orange România. 

Educația digitală este o direcție importantă în strategia de responsabilitate socială a Orange România și unul dintre pilonii strategiei Grupului Orange Engage 2025. La inițiativa Orange, împreună cu Simplon România, programul SuperCoders promovează educația digitală și folosirea responsabilă și utilă a tehnologiei în rândul tinerei generații încă din 2014. Începând cu ediția a IX-a, Fundația Orange s-a alăturat SuperCoders.

            Având în vedere informațiile din mass-media legate de noul proiect de lege în care se discută eliminarea specializării de învățător din cadrul unităților de învățământ preuniversitar, elevii și cadrele didactice își exprimă dezacordul total privind această propunere.

De ce este importantă această specializare?

            În primii ani de școală, elevii au nevoie de o atenție deosebită din partea învățătorilor pentru a se dezvolta armonios, această perioadă fiind crucială pentru viitorul academic al tinerilor. În acest scop, unitățile de învățământ din întreaga țară au nevoie de cadre didactice bine pregătite, care pot satisface în totalitate nevoile educaționale ale elevilor. Tinerii care decid să urmeze specializarea de învățător sunt instruiți, încă de la o vârstă timpurie, cum să ajute la modelarea noilor generații și formarea unor viitori adulți independenți, care excelează în meseria pe care o practică, astfel contribuind la dezvoltarea societății pe toate planurile sale.

România are o mare nevoie de cadre didactice bine instruite, iar specializarea de învățător este esențială în formarea unor tineri competenți pentru această meserie. Altfel, problema lipsei de cadre didactice în școlile românești va deveni și mai adâncă, urmând să aibă un impact devastator asupra sistemului de învățământ.

Consiliul Județean al Elevilor Alba, alături de elevii liceelor și colegiilor cu profil pedagogic din județ, își arată nemulțumirea față de acest proiect de lege, și le solicită decidenților în cauză să revină asupra deciziei, iar clasele cu această specializare să continue să funcționeze.

            „ « România este, cu siguranţă, singura ţară din Uniunea Europeană care formează învăţători doar cu studii medii » nu este un argument pentru desfiinţarea specializării de învăţător din cadrul liceelor pedagogice. Practica pedagogică observativă, practica pedagogică de predare, rezultatele deosebite la examenele de titularizare sunt argumente de necontestat. Profilul pedagogic are o structură riguroasă, complexă, care funcţionează foarte bine de zeci de ani. De ce să le desfiinţăm? Ce nu merge bine?” a declarat Petru Iosif Cioara, elev în clasa a XII-a, profil Pedagogic din cadrul Liceului ,,Horea, Cloșca și Crișan” Abrud.

Biroul de Presă al Consiliului Județean al Elevilor Alba

Cât de dispuși sunt cetățenii UE să ofere acces la datele lor personale atunci când sunt online?

Cele mai recente date din Studiul privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în gospodării și de către indivizi arată că 1 din 2 persoane cu vârste cuprinse între 16-74 de ani a refuzat să permită utilizarea datelor lor personale în scopuri publicitare atunci când utilizează internetul în scopuri private în perioada precedentă de 3 luni. În plus, 46% au raportat că au permis accesul restricționat doar la locația lor geografică sau au refuzat accesul complet la aceste informații.

Mai puțini (40%) cetățeni UE citesc declarațiile politicii de confidențialitate înainte de a furniza date cu caracter personal.

 În mod similar, 40% a limitat accesul la profilurile sau conținutul site-ului lor de socializare sau la stocarea online partajată.

Între timp, 33% au verificat că site-ul pe care și-au furnizat datele personale este sigur.

Ponderea persoanelor care refuză să permită utilizarea datelor lor personale pentru publicitate a variat între statele membre ale UE.

Cele mai mari ponderi au fost observate în

-          Olanda (73%);

-           Finlanda (70%);

-           Danemarca și Germania (ambele 63%) ;

-           Spania (62%).

În schimb, cele mai mici ponderi s-au înregistrat în

-           Bulgaria (10%);

-           România (20%);

-           Grecia (29%);

-           Slovacia (30%) ;

-           Letonia (32%).

Destinatarii marcării Zilei europene a protecţiei datelor sunt cetăţenii, ideea fiind de a da o şansă fiecăruia să înţeleagă care sunt tipurile de date personale care sunt stocate şi procesate, precum şi de a cunoaşte drepturile indivizilor în raport cu posibilele abuzuri în acest domeniu.

Din informatiile rezultate in studiul realizat de InfoCons la nivel national cu privire la furtul de identitate au relevat faptul ca:

-          - 32.6% dintre intervievati au primit informatii despre furtul de identitate de pe internet, in timp ce 9.7% au aflat despre acest subiect de la o asociatie de consumatori.

-          - 30.6% dintre cetatenii care au raspuns chestionarului au primit informatii despre furtul de identitate din partea bancilor sau institutiilor financiar-bancare, in timp ce 33.5% au primit aceste informatii din partea rudelor si prietenilor.

Cu privire la tipurile de furt de identitate cunoscute, din studiu a reiesit faptul  ca cel mai cunoscut tip de furt de identitate este skimming-ul – clonarea cardului la utilizare, in procent de 64.2%.

-          Alte tipuri cunoscute de furt de identitate au reiesit a fi:

-           phishing-ul (57%);

-          spam(57.5%);

-           furtul prin intermediul retelelor de socializare (46,8%).

Categoria cea mai putin cunoscuta de furt de identitate este cea prin intermediul materialelor printate care au fost aruncate, fara a fi distruse si care contin date personale si bancare – trashing (25,8%).

-          Intervievatii au declarat ca au fost victime ale diverselor tipuri de furturi de identitate dupa cum urmeaza:

-          45.3%, prin solicitarea de informatii personale in timpul navigarii pe internet;

-           42.9%, prin phishing- furt de date via e-mail;

-           38,5%, spam;

-           38%, prin telefon de la persoane necunoscute.

Studiul a fost realizat in cadrul Proiectul  European - SYstem for Prevention and Combat Identity Theft – SYPCIT - Directorate General Home Affaire desfasurat de Asociatia InfoCons, in parteneriat cu Adiconsum, Expert System, Kaspersky lab IT si UNIVERSITÀ DEGLI STUDI DI ROMA TOR VERGATA

 În România, fenomenul de bullying are proporții nemaiîntâlnite: 1 elev din 2 este victima actelor de amenințare, de umilire sau de violență fizică, iar 4 copii din 5 asistă la situații de bullying

Conform datelor oficiale, în sistemul de educație a fost înregistrată o creștere cu aproape o treime a situațiilor de bullying sesizate, în anul școlar 2021-2022, prin comparație cu anul școlar anterior (10.971 de situații de bullying constatate, față de 7.715). În realitate însă, fenomenul este mult mai grav: analiza recentă a Organizației Salvați Copiii (finalul anului 2022) arată că  bullying-ul în școală ori în clasă și perpetuarea lui în mediul online afectează emoțional, an de an, sute de mii de elevi care devin victime ale situațiilor de violență fizică și de amenințare sau ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), asistă în calitate de martori (82%) sau recunosc că au comis ei înșiși astfel de fapte (27%). Considerând că grupurile de acțiune anti-bullying reprezintă cea mai bună cale de limitare a fenomenului de violență dintre elevi în spațiile școlare, Organizația Salvați Copiii solicită Ministerului Educației o evaluare a stadiului implementării Normelor metodologice privind constituirea acestor grupuri și elaborarea unei strategii naționale de respectare întocmai a dispozițiilor legale.

Semnalul de alarmă al Organizației Salvați Copiii, transmis astăzi cu ocazia Zilei Internaţionale pentru Nonviolenţă în Școală, vine ca urmare a relatărilor din ce în ce mai numeroase din presă cu privire la acte inacceptabile de violență produse între elevi în România. Una dintre acestea se referă la incidentul petrecut într-un liceu din localitatea Mioveni, în care elevii s-au agresat fizic cu pumnii și picioarele și folosind bucăți de lemn smulse de pe holurile unității de învățământ. În prezent, adolescenții se află în atenția consilierului școlar, iar grupul de acțiune anti-bullying al acestei școli a devenit funcțional imediat după acest eveniment, inițiind un proces de informare și mobilizare a elevilor, cadrelor didactice și părinților pentru a identifica și preveni conflictele ce pot genera astfel de fapte de violență și punerea în pericol a siguranței elevilor și climatului școlar.  

Faptele de bullying se petrec pe fondul lipsei de interes din partea sistemului de educație de a elabora o strategie și un plan de acțiune de prevenire și combatere a bullying-ului și cyberbullying-ului, pornind de la reglementările legale în vigoare privind acest fenomen aflat într-o progresie îngrijorătoare. În 27 mai 2020, prin ordin de ministru, propunerile Salvați Copiii România privind prevenirea și reducerea fenomenului de bullying în școli au fost incluse în Normele metodologice de aplicare a Legii împotriva violenței psihologice bullying (Ordin nr. 4.343/2020).[i] Acestea au preluat mecanismul de intervenție conceput integral de Salvați Copiii și testat în zeci de unități școlare. Obiectivul esențial al acelor dispoziții legale este de a crea un climat sigur și pozitiv în fiecare unitate de învățământ preuniversitar, astfel încât dreptul la educație al elevilor să fie respectat prin asigurarea unei stări de bine tuturor elevilor.

 Astfel, în fiecare școală/liceu trebuie înființat un grup de acțiune anti-bullying din care vor face parte directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor și reprezentanți ai părinților. Rolul acestui grup este de a preveni, de a identifica și soluționa situații de bullying între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice. În școlile în care există grup de acțiune anti-bullying și este funcțional, se observă o îmbunătățire a climatului educațional, care se traduce într-o mai bună colaborare a cadrelor didactice cu părinții, astfel elevii primesc același mesaj la școală și acasă. Se simt sprijiniți pentru a deveni mai toleranți și se îndreaptă cu mai mare încredere către adulți atunci când întâmpină situații dificile.

”Ignorarea de către consiliile de administrație ale școlilor a legii care oferă școlilor o soluție pentru a preveni bullying-ul înseamnă, de fapt, să accepți că siguranța fizică și emoțională a elevilor care depind de tine le va fi amenințată. Întreg procesul educațional, relațiile dintre elevi și cadrele didactice și dorința de a veni la școală vor fi afectate, cu costuri pe care tot elevii le vor plăti, acum sau mai târziu. Pentru a determina școlile și liceele să-și creeze aceste mecanisme, Ministerul Educației și inspectoratele școlare au o mare responsabilitate, iar Salvați Copiii își va oferi, fără îndoială, sprijinul metodologic, așa cum am procedat și în cazul celor peste 80 de școli.”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.      

Intervenția Salvați Copiii

În anul 2022, în cadrul programului „Școli fără bullying”, Salvați Copiii a organizat sesiuni de informare și pregătire pentru 800 de cadre didactice din 138 de școli pentru aplicarea de metode educaționale bazate pe disciplină pozitivă și implementarea normelor metodologice anti-bullying. În aceste activități de informare și prevenire, au fost implicați 947 de părinți și 5.626 de copii (din care aproape 800 au devenit ambasadori anti-bullying în școlile lor). Astfel, Salvați Copiii a facilitat constituirea și funcționarea grupului de acțiune anti-bullying în 80 de școli partenere, în alte 58 grupul fiind în curs de constituire  (www.scolifarabullying.ro).

Specialiștii noștri implicați au primit un feedback pozitiv din partea elevilor, dar și din partea cadrelor didactice cu privire la eficiența activităților grupurilor de acțiune anti-bullying în dezvoltarea unui climat educațional armonios, cu condiția ca acestea să fie funcționale și susținute de conducerea școlilor:

-          citate elevi - „Activitățile de prevenire a bullying-ului ne-au ajutat să fim mai buni unii cu alții.”, „Sprijinul primit m-a făcut să înțeleg cum pot să ajut pe cineva care la rândul lui este afectat de bullying.”, „Grupurile te ajută să înțelegi la cine să apelezi în caz de bullying între colegi”.

-          citate părinți - „Am învățat cum trebuie discutat cu copilul.”, „Programul Școli fără bullying este  avantajos deoarece până acum nu s-a discutat de acest subiect, și era necesar.”

-          Citate profesori - „Ne-a ajutat să îndrumăm elevii să se respecte mai mult, profesorii să fie mai empatici și mai înțelegători, iar în momentul când un elev greșește să nu mai fie pus la zid”, „Mi se pare esențial ca noi, profesorii, să găsim timp pentru a asculta problemele elevilor, variantele lor atunci când se întâmplă diferite evenimente nedorite și apoi să le explicăm cu fermitate, dar respectându-i, de ce e greșit să procedeze în acel fel și ce ar fi putut face.”

Alte considerații importante

Datele statistice prezentate sunt întărite de concluziile referitoare la România din cadrul Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA), care indicau că 35% dintre elevii de 15 ani au fost afectați de fenomenul de bullying cel puțin de câteva ori pe lună[ii] (39% în cazul copiilor din mediile defavorizate), performanța lor în procesul de învățare fiind cu 40% mai scăzută, echivalentului efortului de învățare            dintr-un an școlar. În privința fenomenului de cyber-bullying, studiul „Impactul Covid19 asupra copiilor din România”, realizat de Organizația Salvați Copiii în 2021, a arătat că acesta a fost considerat de către elevii din ciclurile de învățământ primar, gimnazial și liceal, în proporție de 25,8%, ca fiind unul dintre riscurile importante cu care s-au confruntat pe Internet în perioada pandemiei[iii]. 

Toate analizele științifice cu privire la formarea de atitudini și comportamente prosociale bazate pe prietenie, acceptarea diversității și onestitate față de semeni subliniază importanța prevenției și educației timpurii. În acest sens, Salvați Copiii a inițiat primul program de prevenire a bullying-ului - Să fim prieteni – Free of Bullying - în mediul preșcolar, care este construit pe valorile toleranței, respectului, grijii față de celălalt și curajului și care are ca obiective îmbunătățirea abilităților socio-emoționale ale copiilor, dar și a abilităților parentale, respectiv creșterea capacității de implicare a părinților  în crearea unui mediu familial pozitiv, precum și a competențelor specialiștilor de gestionare a situațiilor conflictuale dintre copii. Acest program, implementat de mulți ani, cu succes, în majoritatea grădinițelor din Danemarca, a cuprins 25 de grădinițe din mediul urban și rural din București, Călărași, Dâmbovița, Suceava, Timișoara și Buzău, fiind dotate cu 120 de valize cu materiale educaționale și pregătind și consiliind peste 300 de educatori.

CONTEXT

Bullying-ul este un fenomen care apare la nivelul grupurilor de copii și se referă la comportamente variate care umilesc și exclud prin natura lor, sunt repetate sau fac parte dintr-un tipar care se manifestă pentru o perioadă de timp. Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulților și continuă în absența unor măsuri specifice de intervenție. Așadar, bullying-ul are consecințe pentru toată lumea – chiar și pentru aceia care, inițial, nu par implicați. Bullying-ul poate lua forma poreclitului sau a violenței fizice, dar se poate manifesta și mai subtil, prin ignorare, excludere, bârfă, zvonuri despre o persoană și, prin urmare, poate fi dificil de identificat.

Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid. În doar 8,1% dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației în 2020 – 2021, diagnosticele au fost independente de contextul pandemic (opoziționism, ADHD/ADD, tulburări de vorbire, intelect liminar sau tulburări de neuro-dezvoltare), arată datele unei anchete realizate de Salvați Copiii România în luna iunie.

Încă din 2016, Salvați Copiii România atrăgea atenția asupra extinderii fenomenului de bullying, dacă nu se iau măsuri complexe pentru reducerea violenței din școli. Primul studiu național cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești, lansat de Salvați Copiii în 2016, arăta că:  

· 73% dintre elevi au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar; 

· 3 din 10 copii sunt excluși în mod constant din grupul de colegi; 

· 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi; 

· 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor.