Peste 120 de șefi de stat sau de guvern sunt așteptați marți la New York, pentru a participa la un summit organizat de ONU pentru impulsionarea negocierilor internaționale pe tema combaterii încălzirii globale. În cadrul reuniunii, participanții urmează să anunțe angajamente menite să faciliteze ajungerea la un acord la conferința internațională de la Paris de la sfârșitul anului 2015, relatează AFP.
Evenimentul reprezintă cea mai mare concentrare de lideri mondiali reuniți vreodată pentru a discuta această problemă. Pentru secretarul său general, Ban Ki-Moon, "este urgent să se acționeze: cu cât așteptăm mai mult, cu atât mai mult vom plăti în vieți umane și bani pierduți".
Scopul negocierilor este de a limita încălzirea la două grade Celsius în raport cu epoca pre-industrială, însă, potrivit oamenilor de știință, dacă emisiile de gaze cu efect de seră se mențin la nivelul actual, planeta se va încălzi cu patru până la cinci grade până la sfârșitul secolului.
"Summitul de la New York este o ocazie unică pentru a evalua disponibilitatea reciprocă de a acționa cu privire la schimbările climatice", afirmă Christiana Figueres, responsabilă cu schimbările climatice în cadrul ONU. Ea nu se așteaptă ca multe țări să pună pe masă angajamente cuantificate, dar subliniază că toți jucătorii importanți vor fi acolo: guverne, municipalități, întreprinderi, companii petroliere, finanțatori, ONG-uri.
Amploarea participării a forțat ONU să prevadă trei sesiuni paralele. Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, va rezuma rezultatele obținute la sfârșitul după-amiezii, revenind apoi negociatorilor responsabilitatea de a le integra la viitoarele lor întâlniri, în decembrie la Lima, apoi la Paris.
Atenția se va îndrepta spre marile economii emergente, în primul rând China și India, care se numără printre cele mai importante surse de poluare alături de Statele Unite. Autoritățile de la Beijing și New Delhi sunt, însă, reticente în ceea ce privește reducerea emisiilor țărilor lor, pentru a nu le încetini creșterea economică, și insistă ca țările industrializate să plătească cea mai mare parte din factură. Statele Unite vor fi reprezentate de președintele Barack Obama, în timp ce China nu va trimite la New York decât un vicepremier, Zhang Gaoli, iar India — pe ministrul mediului.
În 2009, negocierile desfășurate la summitul de la Copenhaga pe tema încălzirii globale s-au încheiat aproape cu un fiasco. Numai un plan de ultim moment a permis fixarea unui obiectiv de limitare a încălzirii la două grade în raport cu epoca pre-industrială. Patru ani de negocieri au urmat de atunci pentru a formaliza acest obiectiv, pe care ONU îl susține prin organizarea summitului de marți. În perspectivă, se speră încheierea la Paris, la sfârșitul anului 2015, a unui acord global, care ar urma să intre în vigoare începând din 2020.
Schimbările climatice reprezintă un fenomen de modificare pe termen lung a climei, afectată de încălzirea suprafeței Pământului. Pe de o parte există încălzirea naturală, provenind din activitatea vulcanică și dintr-o radiație solară crescută, fără de care planeta ar fi prea rece pentru a susține viața. Dar, în ultimele decenii, factorul uman a intensificat acest fenomen prin emisia gazelor cu efect de seră, rezultate în principal din arderea cărbunelui, petrolului și gazelor.
Potrivit ultimului raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC; Giec, în franceză), structura de referință în domeniu, nivelurile atmosferice a trei gaze cu efect de seră sunt acum mai mari decât au fost vreodată în ultimii 800.000 ani. Concentrațiile de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă au crescut cu 40% din epoca pre-industrială și continuă să crească în fiecare an. Conform previziunilor, în funcție de cantitățile de emisii, temperaturile vor crește între 0,3 și 4,8 grade pe parcursul acestui secol, adăugându-se celor aproximativ 0,7 grade de încălzire anterioară. Nivelul mării ar urma să crească între 26 și 82 de cm.
Acest lucru, după toate probabilitățile, va exacerba inundațiile și seceta, va accelera dispariția speciilor, va favoriza pierderea de teritorii de coastă în insulele mici și va crea probleme de sănătate legate în special de valuri de căldură și boli purtate de apă și țânțari. Resursele vor fi mai disputate, provocând conflicte, crize de foame ...La o creștere a temperaturii cu peste 4 grade, impactul ar fi "grav și pe scară largă", se mai arată în raportul sus amintit.