Soluția pentru Corona: Xenofobia sau Solidaritatea?
- Published in Uncategorised
„În cele din urmă, este foarte stupid să trăiești pur și simplu cu ciuma. Bineînțeles, un om trebuie să lupte [...]. Dar dacă se încheie cu faptul că el nu mai iubește nimic altceva, la ce este bună lupta?” – Albert Camus, „Ciuma”
Comemorarea de 60 de ani de la moartea lui Albert Camus a atras atenția publicului asupra lucrărilor și vieții sale. În mod special, din cauza răspândirii pandemiei de coronavirus, opera sa literară „Ciuma” este la mare căutare și este vândută la nivel mondial. În romanul de succes, diferite personaje luptă pentru supraviețuire într-o criză aparent lipsită de speranță, întrucât o ciumă face ravagii în orașul izolat „Oran”, omorând mii de oameni. Mulți cititori consideră abordările personajelor ca o inspirație în lupta împotriva coronavirus de astăzi.
Evul Mediu: Moartea Neagră și „vinovații”
Încă din secolul al XIV-lea, ciuma din Europa a dus la una dintre cele mai catastrofale pandemii din istoria umană. Un număr înspăimântător de 25 de milioane de oameni, o treime din populația europeană de la acea vreme, a căzut victimă Morții Negre. Dar ciuma devastatoare a dus la o altă tragedie. Pe fondul antisemitismului deja predominant, s-au răspândit zvonuri potrivit cărora evreii au provocat epidemia prin otrăvirea fântânilor. Mulți cetățeni au acceptat aceste afirmații nefondate, probabil și din cauza fricii unei răspândiri și mai mari, ceea ce a dus la persecuții sângeroase ale evreilor.
„Între 1348 și 1349, toți evreii care locuiau între Köln și Austria au fost arși pe rug sau asasinați pe ascuns”, a explicat Heinrich Truchsess von Diessenhofen în notele sale, un cleric din Konstanz care trăia la acea vreme. Potrivit istoricilor, revoltele violente erau considerate cea mai mare tragedie a comunității evreiești de la acea vreme, până când regimul nazist a dus la Holocaust în cele din urmă.
Astăzi: Cine sunt „vinovații” pentru COVID-19?
Dar în vremea de azi a COVID-19, mai există anumite grupuri de oameni care sunt acuzați de pandemie și care, prin urmare, devin victime ale xenofobiei? De la izbucnirea sa în Wuhan, coronavirus s-a răspândit rapid, iar numărul morților a crescut continuu. În același timp, discriminarea împotriva cetățenilor asiatici crește. Cotidianul francez „Le Courrier Picard” a vorbit despre „alarma galbenă” în ceea ce privește China și există un număr tot mai mare de rapoarte în care persoane de origine asiatică sunt, de exemplu, „tratate ca un virus ambulant” sau „amenințate fizic.” La începutul lunii martie, un student din Singapore în centrul Londrei a devenit victima unei vătămări corporale și l-a auzit pe unul dintre atacatori strigând: „Nu vreau coronavirusul tău în țara mea.”
Este de remarcat însă că unele țări din Asia au dezvoltat măsuri preventive pe care le putem folosi ca model în Europa. De exemplu, în Coreea de Sud, au fost înființate centre de testare drive-through și o aplicație pentru smartphone pentru a urmări cazurile de infecție. Cu toate acestea, țara din peninsula coreeană este încă una dintre cele mai afectate de COVID-19. Deosebit de frapant: Din totalul de 8.320 de pacienți confirmați, 6.098 au fost găsiți doar în orașul Daegu (73,3% din total, la 17 martie).
Cazul senzațional al Shincheonji: acuzații și punctul de cotitură
Această proporție excepțional de mare se spune că este, în particular, din cauza celui de-al 31-lea pacient, care a participat la slujba Bisericii Shincheonji pe 22 februarie și care, ulterior, a fost marcat drept „super-distribuitor.” Pentru a preveni răspândirea mai departe, toți pacienții confirmați au fost plasați în centre de tratament și în carantină, în timp ce Biserica Shincheonji a înmânat autorităților o listă cu toți membrii săi și a desființat toate adunările și slujbele religioase imediat.
Cu toate acestea, incidentul a determinat ca biserica să fie srigmatizată ca fiind cauza virusului, iar președintele acesteia să fie chiar acuzat de crimă, deoarece nu și-ar fi respectat datoria de a coopera. În plus, lista cu membri a fost făcută publică, ceea ce a făcut ca mulți membri să devină victime ale discriminării la locul de muncă sau în familiile lor. Două femei, care au fost expuse acuzațiilor dure ale soților lor, au sfârșit comițând suicid (vezi Breitmark News din 12 martie).
Cu toate acestea, pe 5 martie, procuratura coreeană a hotârât desfășurarea unei anchete asupra bisericii, care, contrar tuturor așteptărilor, a oferit drept rezultat, furnizarea tuturor informațiilor solicitate și nu a avut loc o încălcare voită a obligației sale de a coopera (vezi Korea Herald din 17 martie). Cât despre o scuză, cel puțin pentru cele două femei, care au căzut de pe clădiri înalte, acum este prea târziu.
Învingerea virusului împreună
Faptul că „ciuma”, în cele din urmă, nu poate fi depășită prin xenofobie, ci doar prin solidaritate și cooperare, nu a fost doar un apel al lui Albert Camus. De asemenea, mulți experți din diferite țări sunt de acord că avem nevoie de un sentiment de comunitate și solidaritate pentru a lupta cu succes împotriva coronavirusului.
Pe 5 martie, Choi Young Ae, președintele Comisiei pentru Drepturile Omului din Coreea de Sud, a declarat: „Pe măsură ce societatea noastră face apel din ce în ce mai mult împotriva xenofobiei, devine cert că este în măsură să răspundă corespunzător la această problemă în loc să o accepte tacit. Sperăm să reușim să trecem peste această perioadă dificilă prin fraternitate și solidaritate, fără a discrimina sau exclude anumite grupuri de oameni.”
Pe 2 martie, Wall Street Journal a enumerat lipsa solidarității sociale printre factorii de risc ai COVID-19. Dar, de fapt, nu este solidaritatea necesară pentru o atenuare globală a crizei?
Vaccinarea împotriva coronavirus se va dezvolta cu siguranță, dar ura are la fel de multă nevoie de o soluție. Din acest motiv, una dintre preocupările principale ale lui Albert Camus a fost de a transmite oamenilor importanța esențială a solidarității și prieteniei prin romanul „Ciuma.”
