Items filtered by date: Saturday, 01 February 2014 - Like - stiri Alba Iulia

Atenţie şoferi! Radarele poliţiei vă "filează"! Aflaţi unde sunt amplasate!

Drumul Naţional 1 – Galda de Jos – Teiuş - Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj
Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa - limită judeţul Sibiu
Drumul Naţional 1 – Alba Iulia - Sebeş – Cut – Cunţa
Drumul Naţional 1 – Alba Iulia –Sântimbru – Oiejdea
Drumul Naţional 7 – Săliştea – limită cu judeţul Hunedoara
Drumul Naţional 7-Alba Iulia – Șibot - limită judeţul Hunedoara
Drumul Naţional 14 B  - Blaj – Şona – Jidvei - Cetatea  de Balta - Bălcaciu - Biia 
Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori – Daia Romana
Drumul Naţional 74 A - Câmpeni –Vadu Moţilor - Albac
Drumul Naţional 74 - Alba Iulia - Micești - Ighiu
Drumul Naţional 74 - Abrud –– Bucium Cerbu - Zlatna – Feneş
Drumul Naţional 75 - Baia de Arieş – Lupşa
Drumul Județean 750 C - Teiuş – Stremţ
Alba Iulia – Bulevardul Încoronării - Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor
Ocna Mureş – Războieni – Noşlac
Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian
Cugir - strada Victoriei

Read more...

Descoperirea arheologică făcută în Israel care va rescrie istoria omenirii

  Arheologii au descoperit o vatră de foc care pe lângă cenuşă are şi oase animale carbonizate. Aceasta aduce detalii noi despre originea speciilor noastre de pe Pământ.
  Descoperită în Israel, vatra cu pricina are nu mai puţin de 300.000 de ani vechime, cu mult înainte de „data oficială de naştere" a lui Homo Sapiens. Are aproximativ doi metri în diametru, iar straturile de cenuşă confirmă faptul că aceasta a fost folosită în mod repetat de-a lungul timpului, scrie stiintasitehnica.com.
  Conform arheologului Ruth Shahack-Gross de la Institutul de Cercetare Weizmann din Israel, liderul echipei de cercetători implicaţi în proiect, este cert că vatra a fost folosită de un grup mare de oameni ai peşterilor. Mai mult, el susţine că poziţia vetrei implică o planificare atentă, implicit un nivel de inteligenţă superior al celor ce o creaseră şi folosiseră.
Misterele însă de abia acum încep. Vatra a fost descoperită în peştera Qesem, peşteră descoperită întâmplător acum circa 10 ani lângă Tel Aviv.
Sursa:www.realitatea.net

Read more...

ADR Centru demarează procesul de contractare a investiţiilor mari pentru firmele din Regiunea Centru

  Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru a demarat procesul de contractare a proiectelor finantate in cadrul Axei Prioritare 1 – Operatiunea  1.1.1 A1 Investitii cuprinse intre 1.650.000 lei si 6.375.000 lei pentru IMM, apel 3. La sediul ADR Centru din Alba Iulia au fost semnate sambata, 01.02.2014, primele 10 contracte, prin care circa 33 milioane lei fonduri nerambursabile vor fi investite pentru dezvoltarea firmelor din judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu. In scurt timp vor mai fi semnate contractele de finantare pentru inca 38 societati comerciale care isi dezvolta afacerile prin achizitia de utilaje destinate sectorului productiv, precum si prin achizitia, constructia si renovarea spatiilor productive. In acest fel, suma nerambursabila totala atrasa de ADR Centru in regiunea noastra, pe acest domeniu de finantare, va depasi valoarea de 216 milioane lei.
  Prin activitatea din ultimele luni, ADR Centru, in calitate de Organism Intermediar pentru implementarea Programului Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice” (POS CCE), a contribuit la deblocarea fondurilor nerambursabile pentru investitiile preconizate de IMM, dupa o perioada de asteptare destul de lunga. Depunerea acestor proiecte a avut loc in anul 2011 la sediul AM POS CCE, iar dupa incheierea evaluarii cererilor de finantare la finalul anului 2013 de catre Autoritatea de Management, 25 de proiecte au fost preluate in luna ianuarie 2014 de OI POS CCE ADR Centru in vederea contractarii.
  Firmele care au semnat contractele de finantare a proiectelor de investitii isi vor construi sau reamenaja halele de productie si isi vor achizitiona echipamente pentru prelucrari mecanice, prelucrarea lemnului, prelucrarea maselor plastice, constructii si industria usoara.
  ”Ne preocupam in cel mai inalt grad ca firmele romanesti sa devina competitive si sa acceseze capitalul de care au nevoie, astfel ca sectorul IMM sa poata depasi efectele crizei. Deja avem contractate 225 proiecte pentru investitii mici, tot din cadrul Axei Prioritare 1 a POS CCE, prin care sunt atrase fonduri nerambursabile de peste 179 milioane lei. Investitiile totale pe care le gestionam pe acest program depasesc astfel 586 milioane lei, deoarece monitorizam si 161 de proiecte contractate anterior anului 2013. In continuare este nevoie de infuzii serioase de fonduri in infrastructura de productie si tehnologie. Firmele din Regiunea Centru au asteptat destul de mult deblocarea acestor fonduri si le sprijinim sa concureze pe piete, prin inovare si adaptare rapida la nevoile acestora. Axa Prioritara 1 a POS CCE, in cadrul careia ADR Centru are rolul de Organism Intermediar la nivel regional, sustine acum si investitiile mari, pentru revigorarea mediului de afaceri si generarea de locuri de munca in beneficiul cetatenilor. De aceea, dupa semnarea tuturor contractelor de finantare, vom gestiona proiectele a circa 500 de beneficiari, pentru ca ei sa-si realizeze cat mai bine proiectele, in valoare totala cumulata de aproape 200 milioane euro, pentru toate operatiunile preluate din cadrul acestei axe prioritare. Astfel, Agentia ramane fidela misiunii sale de a sustine procesul de dezvoltare economica a Regiunii Centru”, a declarat domnul Simion Cretu, director general ADR Centru.

Read more...

Lagarde, FMI: "Criza nu s-a terminat atâta timp cât în Europa sunt 20 de milioane de şomeri"

  "Nu putem spune că această criză s-a terminat până când impactul ei asupra pieţei muncii nu va fi anulat" a declarat recent directorul general al FMI, Christine Lagarde, vorbind la Bruxelles cu ocazia prezentării raportului Fondului privind crearea noilor locuri de muncă în Europa.
  "Atunci când rata şomajului este mare, creşterea este lentă, deoarece oamenii cheltuiesc mai puţin, iar firmele preferă să investească şi angajează mai puţine persoane". "Din acest motiv- a adăugat Lagarde - este necesară introducerea unui ciclu de măsuri în care o ocupare mai mare a forţei de muncă să genereze o creştere mai mare, iar această creştere să determine firmele să mărească numărul angajărilor. Pentru a reuşi în acest scop, a declarat Lagarde, este necesar să reducem nivelul îndatorării pentru familii, societăţi şi guverne. Într-un context de creştere slabă, cea mai bună strategie este aceea de a continua în manieră graduală".
  "Sunt preocupată- a adăugat Christine Lagarde- din cauza faptului că aproape un sfert din tinerii europeni cu vârste sub 25 de ani nu reuşesc să găsească un loc de muncă. În Italia şi în Portugalia în special, aproape un sfert din tinerii sub 25 de ani nu lucrează, iar în Spania şi în Grecia sunt mai mult de jumătate."
  Declarația directorului general al FMI vine la doar câteva zile după anunțul făcut de președintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim, la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde a precizat că Sudul Europei riscă să piară o întreagă generaţie din cauza şomajului cronic, un motiv special de îngrijorare fiind şomajul extrem de ridicat în rândul tinerilor.
  "Printre cele mai mari motive de îngrijorare este şomajul extrem de ridicat în rândul tinerilor, întrucât are implicaţii nu doar pe termen scurt, ci şi pe termen mediu şi lung", a spus Jim Yong Kim, citat de CNBC. Şeful BM a arătat că în unele ţări se poate vorbi despre generaţii pierdute. "Este de neconceput că vom pierde o întreagă generaţie în unele ţări din sudul Europei", a spus Jim Yong Kim.
  Comentariile sale au venit după ce Enda Kenny, premierul Irlandei, a declarat că şomajul care afectează tinerii este cea mai mare criză din UE.
  Organizaţia Internaţională a Muncii a publicat recent un raport în care se arată că circa 74,5 milioane de tineri cu vârste de 15-24 de ani erau şomeri în 2013, la nivel mondial. Numărul şomerilor este cu 1 milion de persoane mai mare decât în 2012 şi aduce rata şomajului în rândul tinerilor la 13,1%, la nivel global.
Sursa:www.capital.ro

Read more...

Un bărbat din Abrud prins de poliţişti în timp ce transporta 1.684 kg. de neferoase

  Vineri dimineaţa, în jurul orei 09.30, poliţiştii Biroului Rutier şi ai Compartimentului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei municipiului Sebeş, angrenaţi în cadrul unui plan de acţiune întocmit pe linia transportului de mărfuri si persoane, au oprit pentru control o autoutilitară condusă pe strada Dorin Pavel din municipiul Sebeș, judeţul Alba, de numitul Sorin M.M., de 34 ani, domiciliat în oraşul Abrud, judeţul Alba.
  Cu ocazia verificărilor efectuate poliţiştii au constatat că pentru întreaga cantitate de neferoase transportată, respectiv 1670 kg aluminiu şi 14 kg cupru numitul Sorin M.M., estimată la o valoare de 6.960 lei, nu poseda documente legale de provenienţă şi transport.
  În baza Legii nr. 12/1990, cu modificările şi completările sale ulterioare, poliţiştii au procedat la sancţionarea conducătorului auto cu amendă în valoare de 1.000 lei şi ridicarea în vederea confiscării a neferoaselor  transportate. Cercetările continuă.

Read more...

Detalii din noile coduri care au intrat în vigoare de la 1 februarie 2014

  De astăzi, 1 februarie 2014, a intrat în vigoare noua legislaţie penală cuprinsă în actele normative noi: Legea 286/2009 privind Codul penal (însoţit de Legea nr.187/2012 de punere a sa în aplicare), Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (însoţit de Legea nr.255/2013 de punere a sa în aplicare şi de Hot.CSM 79/2014 de modificare a Regulamentului de ordine interioară a instanţelor), Legea nr.252/2013 privind sistemul de probaţiune (însoţită de Regulamentul său de aplicare aprobat prin HG 1079/2013), Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (însoţit de  Regulamentul de organizare a activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate aprobat prin Hot.CSM 89/2013).
  Consiliul Superior al Magistraturi a prezentat un material în care este sunt sintetizate principalele elemente de noutate aduse de Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală.
  Referitor la aplicarea legii penale mai favorabile din perspectiva noilor reglementări penale şi procesual penale în cazul persoanelor aflate în executarea pedepselor şi măsurilor educative privative de libertate, în urma desfăşurării activităţii comisiilor de evaluare constituite în acest sens în baza OUG 836/2013 la nivelul Penitenciarului Aiud şi Penitenciarul Bârcea Mare (Deva), vă comunicăm următoarele date statistice privind persoanele condamnate aflate în aceste centre de detenţie:
    - la nivelul Penitenciarului Aiud au fost evaluate 938 de persoane dintre care în 244 de situaţii s-a apreciat că se impune modificarea pedepsei (ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile) şi au fost sesizate instanţele competente să se pronunţe asupra acestor situaţii. Nu a fost identificat nici un caz în care ar putea interveni punerea în libertate ca urmare a aplicării legii mai favorabile, ci doar 7 situaţii a unor condamnaţi minori pentru care după 01.02.2014 se impune  schimbarea pedepsei cu închisoarea în măsura educativă corespunzătoare şi internarea lor în centre educative sau de detenţie, după caz.
    - la nivelul Penitenciarului Bârcea Mare (Deva) au fost evaluaţi 1042 de deţinuţi dintre care în 193 de cazuri au fost sesizate instanţele competente să se pronunţe asupra modificării pedepselor ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile. În 6 situaţii s-a apreciat că ar putea interveni încetarea executării pedepsei şi punerea în libertate după data intrării în vigoare a Noului Cod Penal sau în imediata apropiere a acestei date.
  Modificarea unei pedepse ori a unei măsuri educative definitiv aplicate reprezintă conform legii atributul exclusiv al instanţei de judecată, comisiile de evaluare având doar dreptul de a sesiza instanţele competente în situaţiile în care apreciază că se impune modificarea sancţiunii, ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile.   
  Conform  H.G. nr. 836/2013 şi O.U.G. 116/2013, la nivelul tuturor centrelor de detenţie au fost constituite Comisii mixte, formate din judecători, procurori şi personal administrativ, care au rolul de a evalua incidenţa legii penale mai favorabile în cazul tuturor persoanelor aflate în executarea pedepselor şi măsurilor educative privative de libertate, din perspectiva noilor reglementări penale şi procesual penale.
 
1. Noua legislaţie penală (I)
De la 1 februarie 2014 se vor aplica mai multe acte normative noi:
- Legea 286/2009 privind Codul penal (însoţit de Legea nr.187/2012 de punere a sa în aplicare);
- Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (însoţit de Legea nr.255/2013 de punere a sa în aplicare şi de Hot.CSM 79/2014 de modificare a Regulamentului de ordine interioară a instanţelor);
- Legea nr.252/2013 privind sistemul de probaţiune (însoţită de Regulamentul său de aplicare aprobat prin HG 1079/2013);
- Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
- Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (însoţit de  Regulamentul de organizare a activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate aprobat prin Hot.CSM 89/2013).


2. Noul Codul penal, partea generală – elemente de noutate

Infracţiunea are o nouă definiţie: fapta prevăzută de legea penală (Codul penal şi legile speciale cu dispoziţii penale), comisă cu vinovăţie (intenţie, culpă, praeterintenţie), nejustificată (sunt cauze justificative: legitima apărare, starea de necesitate, exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii, consimţământul persoanei vătămare) şi imputabilă celui care a săvârşit-o (sunt cauze de neimputabilitate: constrângerea fizică, constrângerea morală, excesul neimputabil, minoritatea făptuitorului, iresponsabilitatea, intoxicaţia, eroarea, cazul fortuit).

Pedepsele principale pentru persoana fizică sunt detenţiunea pe viaţă (care are o durată nedeterminată), închisoarea (între 15 zile - 30 ani) şi amenda (se introduce sistemul zilelor-amendă: pedeapsa este între 30-400 zile a câte 10-500 lei ziua). Dacă nu se plăteşte amenda, se înlocuieşte cu închisoarea (pentru rea-credinţă) sau cu muncă în folosul comunităţii (pentru imposibilitate de plată). În cazul unor infracţiuni comise pentru obţinerea unui folos material, judecătorul poate aplica pe lângă pedeapsa închisorii, şi pe cea a amenzii.

Dacă o persoană este găsită vinovată, judecătorul are posibilitatea să dispună condamnarea acesteia la pedeapsa închisorii cu executare în penitenciar, cu suspendare sub supraveghere, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 3 ani (termenul de încercare 2-4 ani; supravegherea revine serviciului de probaţiune; nu mai operează reabilitarea de drept la sfârşitul termenului de încercare; implică şi prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii), să renunţe la aplicarea pedepsei pentru infracţiunile sancţionate de lege cu închisoarea de maxim 5 ani închisoare (judecătorul aplică un avertisment) sau să amâne aplicarea pedepsei dacă a stabilit o pedeapsă de maxim doi ani închisoare pentru o infracţiune sancţionată de lege cu închisoarea de maxim 7 ani (judecătorul acordă un termen de supraveghere de doi ani în care condamnatul trebuie să îndeplinească anumite obligaţii).

Reţinerea circumstanţelor atenuante duce la reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, iar în cazul celor agravante se poate aplica o pedeapsă până la maximul special, cu posibilitatea unui spor de 2 ani peste acest maxim. Cel care repară integral prejudiciul cauzat până la primul termen de judecată, beneficiază obligatoriu de reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.

Pluralitatea de infracţiuni se sancţionează mai aspru: dacă se comit mai multe infracţiuni în concurs, pedeapsa rezultantă e stabilită potrivit sistemului de cumul juridic, dar cu un spor obligatoriu şi fix – de exemplu, pentru pedepse cu închisoarea, judecătorul va aplica pedeapsa cea mai grea şi un spor de o treime din celelalte pedepse stabilite, iar pentru o pedeapsă cu închisoarea şi una cu amenda, se aplică amândouă; pentru recidivişti (primul termen al recidivei urcă de la 6 luni la 1 an închisoare), dacă noua infracţiune este comisă postcondamnatoriu, la noua pedeapsă se aplică restul neexecutat din pedeapsa anterioară, iar dacă noua infracţiune este comisă postexecutoriu, limitele pedepsei pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate.

Pentru infracţiunile continuate şi cele complexe, pedeapsa poate urca până la maximul special, la care se poate adaugă un spor de 3 ani. Infracţiunea continuată a fost regândită, fapta nemaiputând fi calificată ca atare decât dacă este îndreptată împotriva aceleiaşi persoane vătămate.

Liberarea condiţionată: Condamnatul aflat în executarea pedepsei în penitenciar poate fi liberat înainte de executarea în întregime a pedepsei, dar numai dacă şi-a îndeplinit în totalitate obligaţiile civile şi a executat o durată minimă de 20 ani pentru condamnarea la detenţiune pe viaţă, 3/4 pentru închisoarea mai mare de 10 ani şi 2/3 pentru închisoarea până în 10 ani (pentru femeile şi bărbaţii de 60 ani fracţiile sunt 2/3 şi 1/2). Dacă perioada rămasă de executat este de minim 2 ani, cel liberat are de executat anumite măsuri de supraveghere şi obligaţii

Pedepsele complementare sunt: interzicerea unor drepturi pe 1-5 ani indiferent de cuantumul pedepsei închisorii sau amenzii (dreptul de a fi ales, de a alege, de a avea drepturi părinteşti, de a purta arme, de a ocupa o funcţie, de a conduce un vehicul, de a se afla în anumite localităţi sau locuri publice, de a comunica sau de a se apropia de victimă), degradarea militară şi publicarea hotărârii de condamnare (într-un cotidian local sau central, pe cheltuiala condamnatului). Acestea se vor executa în cazul pedepsei cu închisoarea în penitenciar după executarea acesteia, iar în cazul amenzii sau pedepsei cu suspendarea sub supraveghere imediat după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

Măsurile de siguranţă sunt: obligarea la tratament medical, internarea medicală, interzicerea ocupării unei funcţii sau exercitării unei profesii, confiscarea specială, confiscarea extinsă (la care se adaugă interzicerea accesului la competiţiile sportive – Legea nr. 4/2008 şi ordinul de protecţie – Legea nr. 25/2012)

Minorii nu mai pot fi sancţionaţi cu închisoarea, ci li se pot aplica (dacă au peste 16 ani, iar cei între 14-16 ani doar dacă au discernământ) numai măsuri educative – unele sunt neprivative de libertate (stagiul de formare civică maxim 4 luni, supraveghere 2-6 luni, consemnarea la sfârşit de săptămână 4-12 săptămâni, asistarea zilnică 3-6 luni), altele privative de libertate (pentru minorii sancţionaţi în trecut şi dacă pedeapsa legală este mai mare de 7 ani: internarea într-un centru educativ 1-3 ani, internarea într-un centru de detenţie 2-5 ani sau 5-15 ani).

Pedepse aplicate persoanei juridice: cea principală a rămas amenda, iar cele complementare sunt dizolvarea, suspendarea activităţii 3 luni-3 ani, închiderea unor puncte de lucru 3 luni-3 ani, interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice 1-3 ani, plasarea sub supraveghere judiciară 1-3 ani, afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare.

Cauzele care înlătură răspunderea penală: Termenul de prescripţie penală pentru pedepsele cu închisoarea 15-20 ani se reduce la 10 ani. Pentru infracţiunile contra libertăţii şi integrităţii sexuale faţă de un minor, termenul curge de la data majoratului. Unele infracţiuni sunt urmăribile la plângerea prealabilă a victimei (aceasta îşi poate retrage plângerea oricând, iar în caz de deces a victimei până la formularea plângerii, procurorul poate declanşa procedura din oficiu), alte infracţiuni sunt urmăribile din oficiu, dar victima şi autorul se pot împăca (până la citirea rechizitoriului în instanţă).

Cauzele care înlătură sau modifică executarea pedepsei: Graţierea nu mai are efecte asupra pedepselor a căror executare este suspendată sub supraveghere. Termenele de prescripţie a executării pedepsei au rămas aceleaşi.

Reabilitarea: Pentru orice condamnare la pedeapsa amenzii ori a închisorii până la 2 ani  sau cu suspendare sub supraveghere operează reabilitarea de drept dacă în curs de 3 ani condamnatul nu a mai comis o nouă infracţiune. Pentru celelalte condamnări, reabilitarea trebuie solicitată unui judecător; termenele de reabilitare sunt mai mici ca în Codul penal 1969.



3. Noul Codul penal, partea specială – elemente de noutate

Faţă de Codul penal 1969, sunt modificări în ce priveşte cuantumul pedepsei, care în general scade. Apar noi infracţiuni, altele sunt abrogate, iar pentru altele se modifică conţinutul constitutiv.

Modificare pedepse: Pentru unele infracţiuni limita superioară a pedepselor este mai mică decât în vechiul cod: de exemplu, pentru rele tratamente aplicate minorului scade maximul de la 15 la 7 ani, pentru furtul calificat scade de la 15 la 10 ani, pentru mărturia mincinoasă de la 5 la 3 ani, pentru hărţuirea sexuală de la 2 la un an, pentr înşelăciune de la 15 la 3 ani. Pentru alte infracţiuni scade atât minimul, cât şi maximul legal: pentru lipsirea de libertate în mod ilegal pedepsele erau 3-10 ani, acum vor fi 1-7 ani; pentru trafic de minori de la 5-15 ani scad la 3-10 ani închisoare; pentru violare de domiciliu de la 6 luni-4 ani la 3 luni-2 ani; delapidarea era sancţionată cu 1-15 ani închisoare, pe noul cod va fi 6 luni-7 ani.

Pentru un număr mai mic de infracţiuni, creşte minimul pedepsei: la determinarea sau înlesnirea sinuciderii creşte de la 2 la 3 ani, pentru şantaj de la 6 luni la un an. Pentru altele creşte doar maximul legal: la divulgarea secretului profesional şi la evadare creşte de la 2 la 3 ani. Iar pentru altele cresc ambele limite: la încăierare pedeapsa era o lună-6 luni, de acum va fi 3 luni-1 an; cercetarea abuzivă era sancţionată cu 1-5 ani închisoare, noua pedeapsă va fi 2-7 ani.

Pentru un alt set de infracţiuni creşte minimul şi scade maximul: infracţiunea de distrugere era sancţionată cu o lună-3 ani, de acum va fi 3 luni-2 ani; nedenunţarea unor infracţiuni era sancţionată cu 3 luni-3 ani, acum va fi 6 luni-2 ani; favorizarea infractorului şi tăinuirea erau sancţionate 3 luni-7 ani, acum vor fi 1-5 ani.

Cele mai multe infracţiuni se urmăresc din oficiu. Dintre acestea, pentru un număr de 5 infracţiuni din Codul penal şi mai multe infracţiuni din şase legi speciale, părţile pot pune capăt procesului prin împăcare. Există şi un număr de 25 de infracţiuni în Codul penal şi alte infracţiuni cuprinse în 9 legi speciale pentru care e necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate ca să înceapă urmărirea penală.

Infracţiuni contra persoanei: Eutanasia (ucidere la cererea victimei) este interzisă. Actele de violenţă care produc suferinţe fizice până în 90 zile, intră în conţinutul infracţiunii de „lovire sau alte violenţe”, iar peste 90 zile în infracţiunea de „vătămare corporală”. Fătul este ocrotit în mod special, fiind interzis în continuare avortul în alte condiţii decât cele medicale, dar acum este incriminată şi fapta de vătămare corporală a fătului. O nouă infracţiune este „hărţuirea”, contând în urmărirea unei persoane, ori apelarea acesteia sau trimiterea de mesaje care îi cauzează o stare de temere, sancţionată cu 3-6 luni, respectiv 1-3 luni închisoare. Prostituţia nu va mai fi infracţiune, ci doar contravenţie.

Minorul este ocrotit în mod special: nu poate fi folosit în scop de cerşetorie, nu poate fi exploatat sexual, nu poate să îşi dea un acord valabil pentru acte sexuale dacă are sub 13 ani, nici măcar nu poate fi racolat pentru astfel de întâlniri convocate prin internet sau telefon. Comite infracţiunea de abandon de familie cel care nu plăteşte pensia de întreţinere timp de trei luni, nu două ca până acum.

Conţinutul infracţiunii de viol este mai bine definit: raportul sexual, actul sexual oral ori actul sexual anal, comise prin constrângere, iar pedeapsa este aceeaşi, de 3-10 ani. Restul actelor de natură sexuală comise prin constrângere constituie o nouă infracţiune numită „agresiune sexuală” pedepsită cu 2-7 ani. Pretinderea de favoruri sexuale nu doar de şefi, ci de acum şi de către colegi, intimidând sau umilind victima constituie infracţiunea de „hărţuire sexuală”.

Viaţa privată va fi mai bine ocrotită ca în prezent: Violarea domiciliului rămâne infracţiune, iar acum se incriminează şi violarea sediului unei persoane juridice. Fotografierea sau înregistrarea convorbirilor unor persoane în domiciliul lor, respectiv difuzarea imaginilor sau convorbirilor va fi infracţiunea de violarea vieţii private, sancţionată cu închisoare 3 luni-2 ani, respectiv 6 luni-3 ani.

Infracţiuni contra patrimoniului: Apar noi infracţiuni în acest domeniu: abuzul de încredere prin frauda creditorilor, înşelăciunea privind asigurările, deturnarea licitaţiilor publice, exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile.

Infracţiuni privind autoritatea: Autorităţile sunt ele ocrotite în mod special: orice ameninţare sau violenţă împotriva unei persoane care exercită o autoritate de stat, în timpul exercitării funcţiei, pentru intimidare sau răzbunare, duce la majorarea pedepsei cu o treime (infracţiunea se numeşte „ultraj”), iar dacă victima este judecător sau procuror, majorarea se face cu jumătate (infracţiunea este cea de „ultraj judiciar”).

Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei: Aici apar noi infracţiuni. Împiedicarea organului judiciar să efectueze un act procedural sau refuzul de a pune actele sau informaţiile cerute la dispoziţia lor, va fi infracţiunea de „obstrucţionare a justiţiei” sancţionată cu pedeapsă de la 3 luni la un an închisoare. Intimidarea, ameninţarea sau constrângerea unei persoane sau a familiei acesteia pentru a nu da, a da sau a retrage o declaraţie dată la organele judiciare, va fi infracţiunea de „influenţarea declaraţiilor”, iar pedeapsa de la 1 la 5 ani; răzbunarea pentru declaraţiile date va fi, de asemenea, infracţiune. Dacă organul judiciar este acuzat în mod public şi nereal că a comis o abatere disciplinară sau o infracţiune, aceasta va fi infracţiunea de „presiuni asupra justiţiei”, sancţionabilă cu închisoare de la 3 luni la un an.
„Nedenunţarea unor infracţiuni” va fi sancţionată numai dacă fapta nedenunţată este îndreptată contra vieţii sau a avut ca urmare moartea unei persoane. Denunţarea calomnioasă se va numi „inducerea în eroare a organelor judiciare”. Organul judiciar sau funcţionarul care divulgă informaţii confidenţiale dintr-un dosar, va fi „compromiterea intereselor justiţiei” sancţionată cu 3 luni-2 ani închisoare. Din infracţiunea de represiune nedreaptă s-a eliminat referirea la arestarea preventivă.
Va fi sancţionat cu închisoare 3 luni-1 an avocatul care face înţelegere cu partea adversă pentru fraudarea intereselor clientului său (infracţiunea de „asistenţa şi reprezentarea neloială”). Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti cunoaşte o paletă mai largă de fapte care intră în conţinutul său constitutiv – de exemplu, intră aici orice formă de rezistenţă la organul de executare, nu doar ameninţarea.

Infracţiuni de corupţie şi de serviciu: Limita maximă a pedepsei legale pentru luare de mită este mai mică cu 2 ani, cumpărarea de influenţă mai mică cu 3 ani, pe când la darea de mită şi traficul de influenţă creşte limita maximă cu 2 ani; la infracţiunea de conflict de interese minimul creşte cu 6 luni. Apare o nouă infracţiune, „folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual”, comisă de către un funcţionar public care întocmeşte sau nu un act solicitând favoruri de natură sexuală şi sancţionată cu închisoare 6 luni-3 ani. Vor fi prevenite scurgerile de informaţii prin incriminarea a două noi infracţiuni: divulgarea informaţiilor secrete de stat, respectiv divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice.

Infracţiuni de fals: La unele infracţiuni de fals în înscrisuri creşte minimul special cu 3 luni. Apare o nouă infracţiune – falsificarea unei înregistrări tehnice.

Infracţiunile electorale: Scade cu 2 ani maximul special pentru infracţiunile de împiedicare a exercitării drepturilor electorale, coruperea alegătorilor, frauda la vot.

Infracţiuni contra securităţii naţionale: Scade cu 5 ani minimul şi maximul pentru infracţiunile de trădare, trădare prin transmitere de informaţii secrete de stat, acţiuni ostile contra statului, spionaj, actele de diversiune – toate se vor sancţiona de acum cu închisoare 10-20 ani. Este incriminată pentru prima dată infracţiunea de înaltă trădare, la care face referire Constituţia şi care pot fi comise de Preşedintele ţării sau un membru al CSAT. Cresc limitele de pedeapsă pentru infracţiunea de constituire de structuri informative ilegale de la  la 2-7 ani la 3-10 ani.



4. Noul Codul de procedură penală – elemente de noutate

Faze procesuale şi organe judiciare: Procesul penal va avea patru faze: urmărirea penală (care se desfăşoară cu privire la faptă imediat după sesizare, şi apoi cu privire la persoana), camera preliminară, judecata (în primă instanţă şi, eventual, în calea de atac a apelului) şi executarea a hotărârii judecătoreşti definitive.
Organele de urmărire penală sunt procurorul şi organele de cercetare penală (cele ale poliţiei judiciare şi cele speciale). În cursul urmăririi penale, drepturile omului sunt ocrotite în mod special: măsurile preventive, măsurile asigurătorii, măsurile de siguranţă cu caracter provizoriu, percheziţia, folosirea tehnicilor speciale de supraveghere vor fi autorizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi, care apoi devine incompatibil să soluţioneze cauza pe fond. Acest judecător, la cererea procurorului, procedează şi la audierea anticipată a martorului dacă există riscul să nu mai poată fi audiat ulterior în faza de judecată.
Legalitatea probelor administrate şi a trimiterii în judecată sunt verificate în termen de cel mult 60 zile de la sesizarea instanţei de către un judecător în cadrul activităţii de cameră preliminară, eliminându-se astfel posibilitatea ca mai târziu dosarul să fie returnat de instanţa de judecată la procuror.
Judecata revine completului de judecată alcătuit dintr-un judecător în primă instanţă (3 la ICCJ) şi doi judecători în apel (5 la ICCJ).

Competenţă: S-a restrâns categoria infracţiunilor pentru care procurorul era obligat să efectueze urmărire penală proprie.
Tribunalul nu va mai judeca căi de atac, ci de la Judecătorii şi Tribunale, hotărârile vor fi apelate doar la curtea de apel. Se desfiinţează Tribunalul Militar Teritorial şi parchetul aferent. Dacă urmărirea penală este efectuată de DNA, procurorul DNA trebuie să participe la soluţionarea oricărei plângeri, cereri, contestaţii.
După începerea cercetării judecătoreşti nu mai este posibilă declinarea de competenţă decât în favoarea unei instanţe superioare. Dacă un demnitar al statului este judecat de ICCJ, demisia lui din acea calitate nu va mai atrage schimbarea instanţei, dacă fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu sau deja s-a pronunţat prima hotărâre. Justiţia este lăsată aproape de cetăţean chiar şi în caz de strămutare: astfel, un dosar se poate muta de ICCJ de la o curte de apel doar la o alta învecinată, iar strămutarea de la o judecătorie sau un tribunal se dispune de curtea de apel doar la o instanţă din circumscripţia ei şi numai pentru suspiciuni care vizează imparţialitatea tuturor judecătorilor instanţei. Şi procurorul poate cere de acum recuzarea judecătorului şi strămutarea  judecării cauzelor, păstrând de asemenea dreptul de a cere desemnarea unei alte instanţe înainte de emiterea rechizitoriului.

Părţile şi subiecţii procesuali principali: Victima infracţiunii este introdusă în proces ca persoană vătămată, iar dacă nu vrea să participe, trebuie să declare expres acest lucru, caz în care va putea fi audiată ca martor; când pretinde repararea prejudiciului, persoana vătămată se numeşte parte civilă.
Persoana cercetată se va numi suspect, iar când se pune în mişcarea acţiunea penală împotriva lui va fi inculpat. Asigurătorul va fi parte responsabilă civilmente.

Măsuri preventive: Reţinerea poate fi dispusă de poliţist sau procuror pe 24 ore cu privire la suspect sau inculpat.
Controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune nu mai sunt acum măsuri subsecvente arestării preventive, ci alternative la arestare; ele se dispun în fiecare fază procesuală de cel care exercită funcţia respectivă; cauţiunea este de minim 1.000 lei.
Apare o nouă măsură preventivă: arestul la domiciliu, pe care o poate dispune doar un judecător pe 30 zile în cursul urmăririi penale, respectiv pe durată nedeterminată în cursul judecăţii.
Arestarea se poate dispune numai în patru situaţii (fugă, influenţare martori, presiuni victimă, altă infracţiune), iar pe motivul pericolului pentru ordinea publică o persoană poate fi arestată numai în cazul suspectării de comitere a unor infracţiuni foarte grave enumerate expres de lege. Măsura se ia pentru 30 zile cu posibilitatea prelungirii, fără a depăşi 180 zile în cursul urmăririi penale, respectiv jumătatea maximului special (dar fără a depăşi 5 ani) în faza de primă instanţă.
Cu excepţia reţinerii care se poate dispune daca sunt indicii temeinice sau probe care să fundamenteze o suspiciune rezonabilă cu privire la comiterea faptei, pentru celelalte măsuri sunt necesare neapărat probe. Împotriva Doar reţinerii se poate face plângere la procuror, iar împotriva celorlalte măsuri numai contestaţie la judecător.

Forme restrânse ale procesului: Va fi posibilă desfăşurarea unui proces în formă abreviată: în faza de urmărire penală, pentru infracţiuni sancţionabile de lege până în 7 ani închisoare, între procuror şi inculpat se poate încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei dacă inculpatul recunoaşte fapta, acceptă încadrarea juridică, şi e de acord cu cuantumul pedepsei şi modul de executare propuse de procuror; acordul va fi avizat de procurorul ierarhic superior şi va fi încuviinţat de instanţa de judecată.
E posibil ca procesul să se desfăşoare în formă simplificată: în faţa instanţei, pentru orice infracţiune în afară de cele sancţionate cu detenţiune pe viaţă, inculpatul poate recunoaşte învinuirea şi judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, caz în care se vor reduce cu o treime limitele de pedeapsă legale.

Nesancţionarea inculpatului: Pentru infracţiuni sancţionabile de lege până în 7 ani, procurorul poate decide în anumite condiţii să renunţe la urmărirea penală dacă nu există interes public (principiul oportunităţii urmăririi penale), dispunând ca inculpatul să îndeplinească anumite obligaţii.
Dacă dosarul ajunge totuşi în faţa instanţei, aceasta poate decide renunţarea la aplicarea pedepsei aplicând un avertisment dacă pedeapsa legală este până în 5 ani. Pentru infracţiuni sancţionabile de lege până în 7 ani şi dacă pedeapsa stabilită este amenda sau închisoare de cel mult 2 ani, judecătorul poate constata vinovăţia inculpatului şi acorda un termen de doi ani în care el să îndeplinească anumite obligaţii, iar la finalul perioadei va decide dacă va mai aplica pedeapsa – amânarea aplicării pedepsei.

Apărarea are noi drepturi şi obligaţii faţă de acum: avocatul are dreptul să participe la audierea oricărei persoane în cursul procesului şi are acces la dosar oricând, limitarea acestui drept fiind foarte strictă; ca urmare, nici nu mai este obligatorie prezentarea materialului de urmărire penală.
Când avocatul ales nu se prezintă şi este înlocuit de unul din oficiu, acestuia i se dă un termen pentru a pregăti apărarea, care în faza de judecată este de minim 3 zile. Dacă persoana ascultată de organul judiciar este obosită sau bolnavă şi îi este afectată astfel capacitatea fizică sau psihică, se întrerupe audierea. Atunci când inculpatul este trimis în judecată, lui i se va comunica rechizitoriul. Părţilor li se comunică sub semnătură drepturile şi obligaţiile procesuale. Orice audiere în această fază procesuală este, de regulă, înregistrată audio sau chiar audiovideo, în declaraţia luată se consemnează cine a pus întrebarea şi se semnează declaraţia de avocaţii tuturor părţilor, prezenţi.

Medierea: Dreptul la un mediator se comunică părţilor şi subiecţilor procesuali principali înainte de audiere. Există în continuare posibilitatea ca victima şi infractorul să încheie înţelegeri cu privire la pretenţiile civile, fie direct între ele (tranzacţie), fie prin intermediul unui terţ (mediere civilă în procesul penală) – în latura civilă a procesului aceasta va duce la soluţionarea acţiunii civile potrivit voinţei părţilor, iar în latura penală a procesului va constitui un element ca judecătorul să dispună renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, suspendarea condiţionată a executării pedepsei, ori să reţină circumstanţe atenuante având ca efect reducerea pedepsei cu o treime şi chiar să dispună liberarea condiţionată a celui închis în penitenciar înainte de executarea în întregime a pedepsei.
Noul cod permite şi medierea penală, iar din acest punct de vedere vor exista două categorii de infracţiuni. O primă categorie este cea pentru care încheierea unui acord de mediere între infractor şi victimă va împiedica începerea sau desfăşurarea procesului penal (infracţiunile urmăribile la plângerea prealabilă şi cele urmăribile din oficiu dar pentru care este posibilă împăcarea). O a doua categorie este cea pentru care acordul de mediere poate constitui un element ca procurorul să renunţe la urmărirea penală şi să acorde infractorului un termen de 9 luni în care să îndeplinească obligaţiile asumate prin acord.

Sesizarea organului judiciar: Apar modificări la plângerea prealabilă: de la termenul de 2 luni de la data cunoaşterii făptuitorului se trece la termenul de 3 luni de la data cunoaşterii comiterii faptei.

Celeritate: Sunt prevederi care va duce la urgentarea soluţionării unui dosar: Când dosarul ajunge în faţa completului de judecată după ce a trecut de camera preliminară, cauza nu mai poate fi restituită la procuror. Orice schimbare de domiciliu a părţii se comunică în 3 zile, altfel citarea ei la domiciliul iniţial rămâne valabilă. Dacă inculpatul este arestat, termenele de judecată se dau la interval de maxim 7 zile. Inculpatul arestat poate solicita să fie judecat în lipsă. Se poate acorda doar un singur termen pentru angajarea apărătorului. În faza de judecată se vor readministra probele din faza de urmărire penală numai dacă acestea sunt contestate. Dacă urmărirea penală sau judecata în primă instanţă durează mai mult de un an, respectiv în apel durează mai mult de 6 luni, se poate face contestaţie cu privire la durată la judecătorul de drepturi şi libertăţi, respectiv la instanţa ierarhic superioară.

Minorii: Dacă victima este o persoană fără capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, acordarea asistenţei juridice este obligatorie. Pentru minorul păgubit, procurorul este cel care poate exercita acţiunea civilă dacă nu o face reprezentantul legal.
Dacă suspectul/inculpatul este minor, în proces se citează Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a minorului (în faza de urmărire penală), respectiv Serviciul de probaţiune (în faza de judecată) şi e obligatorie efectuarea unui referat de evaluare de către acest serviciu. Reţinerea şi arestarea pot fi dispune numai excepţional. Minorii pot fi condamnaţi doar la măsuri educative neprivative sau privative de libertate.

Soluţionare: Procurorul poate dispune netrimiterea în judecată prin clasare (când sunt impedimente legale la declanşarea sau desfăşurarea urmăririi penale) sau renunţare la urmărirea penală (când nu există interes public) – aceste soluţii pot fi atacate cu plângere la judecătorul de cameră preliminară. Trimiterea în judecată se dispune prin rechizitoriu, şi numai ulterior punerii în mişcare a acţiunii penale prin ordonanţă care se emite obligatoriu când există probe de vinovăţie a inculpatului.
În faţa instanţei de judecată sarcina probei revine în principal acuzării, iar inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Probele nelegal obţinute sunt excluse din proces. Instanţa poate dispune achitarea sau încetarea procesului penal, respectiv condamnarea (numai când îşi formează convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă), amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei.
Atunci când stabileşte anumite obligaţii în sarcina sa, procurorul, respectiv instanţa de judecată pot stabili prestarea unei munci în folosul comunităţii numai cu acordul inculpatului/condamnatului (ca obligaţie în caz de renunţare la urmărire penală, de amânare a executării pedepsei sau de renunţare la aplicarea pedepsei, respectiv în caz de înlocuire a amenzii penale neplătite din motive neimputabile). Atunci când amenda penală nu se plăteşte cu rea-credinţă, sancţiunea este înlocuirea ei în închisoarea.

Căi de atac: Dispare calea de atac a recursului, astfel că sentinţele pronunţate în primă instanţă vor putea fi atacate doar cu apel, care este devolutiv în întregime. Hotărârea astfel pronunţată este definitivă şi se pune în executare. Numai pentru 5 motive care vizează doar legalitatea poate fi exercitată calea extraordinară de atac numită recurs în casaţie, care se soluţionează de ICCJ. Mai sunt căi extraordinare contestaţia în anulare (pentru vicii de procedură, nelegală constituire sau compunere a completului, lipsa asistenţei juridice) şi revizuirea  (pentru aspecte noi, ivite ulterior pronunţării hotărârii definitive, inclusiv declararea ca neconstituţională a textului de lege pe care s-a întemeiat hotărârea definitivă sau statul român a fost condamnat la CEDO), care se depune numai la instanţă. Un proces poate fi redeschis numai la cererea persoanei condamnare în lipsă, dacă nu a ştiut de proces.

Practică unitară: Ca şi până acum, pentru soluţii definitive diferite în ce priveşte dezlegarea unor probleme de drept, ICCJ poate fi sesizată să pronunţe o decizie în interesul legii. Noul cod prevede că pentru procesele pe rol, instanţei de control judiciar unde se află cauză poate sesiza de asemenea ICCJ pentru a pronunţa o hotărâre prealabilă cu privire la chestiunea în drept ce comportă discuţii.

Executarea Executarea pedepsei închisorii poate fi amânată sau întreruptă numai pentru două motive: boală gravă care nu poate fi tratată nici în sistemul penitenciar, nici sub pază permanentă în sistemul civil şi dacă lăsarea în libertate a condamnatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică; starea de graviditate sau copil mai mic de un an. S-a eliminat cazul privind considerentele familiale sau de la locul de muncă.


EXTRAS INFORMATIV DIN LEGEA NR.255/2013
pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale
  
 Cap. II
    Dispoziţii privind situaţiile tranzitorii

    Art. 3 - Legea nouă se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare, cu excepţiile prevăzute în cuprinsul prezentei legi.
    Art. 4 - (1) Actele de procedură îndeplinite înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură penală, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.
    (2) Nulitatea oricărui act sau oricărei lucrări efectuate înainte de intrarea în vigoare a legii noi poate fi invocată numai în condiţiile Codului de procedură penală.
    (3) În cauzele aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, încălcarea, în cursul urmăririi penale, a dispoziţiilor legale privind prezenţa obligatorie a învinuitului sau a inculpatului ori asistarea obligatorie a acestora de către apărător poate fi invocată până la începerea dezbaterilor.
    Art. 5 - (1) Cauzele aflate în cursul urmăririi penale la data intrării în vigoare a legii noi rămân în competenţa organelor de urmărire penală legal sesizate, urmând a fi soluţionate potrivit acesteia, cu excepţia cauzelor de competenţa parchetelor militare şi a secţiilor militare din cadrul parchetelor competente.
    (2) Sesizarea instanţei în cauzele prevăzute la alin. (1) se va face potrivit normelor de competenţă din legea nouă.
    (3) La judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri în care cercetarea penală a fost efectuată de Direcţia Naţională Anticorupţie potrivit legii vechi, precum şi a celor care au rămas în competenţa acesteia în condiţiile alin. (1), participă procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
    Art. 6 - (1) Cauzele aflate în curs de judecată în primă instanţă la data intrării în vigoare a legii noi în care nu s-a început cercetarea judecătorească se soluţionează de către instanţa competentă conform legii noi, potrivit regulilor prevăzute de aceeaşi lege.
    (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), instanţa pe rolul căreia se află cauza o trimite judecătorului de cameră preliminară, pentru a proceda potrivit art. 342 - 348 din Codul de procedură penală, ori, după caz, o declină în favoarea instanţei competente.
    Art. 7 - Cauzele aflate în curs de judecată în primă instanţă în care s-a început cercetarea judecătorească anterior intrării în vigoare a legii noi rămân în competenţa aceleiaşi instanţe, judecata urmând a se desfăşura potrivit legii noi.
    Art. 8 - Hotărârile pronunţate în primă instanţă după intrarea în vigoare a legii noi sunt supuse căilor de atac, termenelor şi condiţiilor de exercitare ale acestora, prevăzute de legea nouă.
    Art. 9 - (1) Sentinţele supuse căilor de atac ordinare potrivit legii vechi, cu privire la care termenul de declarare a căii ordinare de atac nu expirase la data intrării în vigoare a legii noi, sunt supuse apelului. Apelul se judecă de către instanţa competentă conform legii noi, potrivit regulilor prevăzute de aceeaşi lege.
    (2) Cererile de recurs împotriva sentinţelor prevăzute la alin. (1) depuse anterior intrării în vigoare a legii noi se vor considera cereri de apel.
    (3) În cazul prevăzut la alin. (1), termenul de declarare a apelului se calculează potrivit art. 363 din Codul de procedură penală din 1968.
    (4) Deciziile pronunţate în apelurile soluţionate potrivit alin. (1) sunt definitive, în condiţiile art. 552 din Codul de procedură penală.
    (5) Sentinţele prin care s-a dispus, potrivit legii vechi, restituirea cauzei procurorului cu privire la care termenul de declarare a recursului nu expirase la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse contestaţiei, potrivit art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală.
    (6) Contestaţia prevăzută la alin. (5) se soluţionează de către judecătorul de cameră preliminară al instanţei ierarhic superioare celei căreia îi revine, potrivit legii noi, competenţa să judece cauza în primă instanţă ori, după caz, de către completul competent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (7) Cererile de recurs împotriva sentinţelor prevăzute la alin. (5), depuse anterior intrării în vigoare a legii noi, se vor considera contestaţii.
    (8) Termenul de declarare a contestaţiei prevăzute la alin. (5) se calculează potrivit art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală din 1968.
    Art. 10 - (1) Apelurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală se soluţionează de către aceeaşi instanţă, potrivit dispoziţiilor din legea nouă privitoare la apel.
    (2) Recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală, declarate împotriva hotărârilor pentru care legea veche nu prevede calea de atac a apelului, se soluţionează de către aceeaşi instanţă, conform dispoziţiilor din legea nouă privitoare la apel.
    (3) Deciziile pronunţate în apelurile soluţionate potrivit alin. (1) şi (2) sunt definitive, în condiţiile art. 552 alin. (1) din Codul de procedură penală.
    (4) Recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală, declarate împotriva sentinţelor prin care s-a restituit cauza procurorului, se soluţionează conform dispoziţiilor din legea nouă privitoare la contestaţie de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară celei căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond ori, după caz, de către completul competent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    Art. 11 - (1) Deciziile pronunţate în apel înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură penală cu privire la care termenul de declarare a căii ordinare de atac prevăzute de legea anterioară nu expirase la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse recursului în casaţie.
    (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), termenul de 30 de zile de declarare a recursului în casaţie curge după cum urmează:
    a) de la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală, pentru procuror şi pentru părţile cu privire la care legea anterioară nu prevedea obligaţia comunicării deciziei de apel, precum şi pentru părţile cărora decizia le-a fost comunicată anterior intrării în vigoare a Codului de procedură penală;
    b) de la data comunicării, pentru părţile cărora decizia le-a fost comunicată după data intrării în vigoare a Codului de procedură penală.
    (3) Cererile de recurs împotriva deciziilor prevăzute la alin. (1), depuse anterior intrării în vigoare a legii noi, se vor considera cereri de recurs în casaţie.
    (4) Soluţionarea recursului în casaţie este supusă dispoziţiilor Codului de procedură penală.
    (5) Deciziile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală.
    Art. 12 - (1) Recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs.
    (2) În cazul prevăzut la alin. (1), prin derogare de la dispoziţiile art. 552 alin. (1) din Codul de procedură penală, hotărârea instanţei de apel rămâne definitivă la data soluţionării recursului, dacă acesta a fost respins ori dacă a fost admis şi procesul a luat sfârşit în faţa instanţei de recurs.
    (3) Hotărârile pronunţate în recursul soluţionat potrivit alin. (1) nu pot fi atacate cu recurs în casaţie.
    Art. 13 - Hotărârile rămase definitive anterior intrării în vigoare a legii noi nu pot fi atacate cu recurs în casaţie în condiţiile legii noi.
    Art. 14 - (1) Rejudecarea cauzei de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată ori de către instanţa competentă, dispusă după intrarea în vigoare a Codului de procedură penală, se desfăşoară conform legii noi.
    (2) În cauzele în care rejudecarea s-a dispus anterior intrării în vigoare a Codului de procedură penală, dispoziţiile art. 5 - 10 se aplică în mod corespunzător.
    Art. 15 - (1) Plângerile împotriva soluţiilor procurorului de netrimitere în judecată, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii noi, continuă să se judece de către instanţele competente potrivit legii vechi, conform regulilor prevăzute de aceeaşi lege.
    (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), instanţa care admite plângerea şi reţine cauza spre judecare conform art. 2781 alin. (8) lit. c) din Codul de procedură penală din 1968 face în mod corespunzător aplicarea dispoziţiilor art. 341 alin. (7) pct. 2 din Codul de procedură penală, cu privire la probele şi actele de urmărire penală. Încheierea este supusă contestaţiei, în condiţiile legii noi.
    (3) Soluţiile de netrimitere în judecată cu privire la care termenul de formulare a plângerii la instanţă nu a expirat la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse plângerii la judecătorul de cameră preliminară, în condiţiile prevăzute de art. 340 din Codul de procedură penală. Plângerea se soluţionează potrivit legii noi.
    Art. 16 - (1) Măsurile preventive aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a legii noi continuă şi se menţin pe durata pentru care au fost dispuse, în condiţiile prevăzute de legea veche. La expirarea acestei durate, măsurile preventive pot fi prelungite ori, după caz, menţinute, revocate sau înlocuite cu o altă măsură preventivă, în condiţiile legii noi.
    (2) La expirarea duratei măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea ori a obligării de a nu părăsi ţara, aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a legii noi, se poate lua împotriva inculpatului oricare dintre măsurile preventive prevăzute de legea nouă.
    (3) În cauzele aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea ori cea a obligării de a nu părăsi ţara, aflată în curs de executare, se menţine până la termenul de judecată acordat în cauză, când instanţa poate lua împotriva inculpatului oricare dintre măsurile preventive prevăzute de legea nouă.
    Art. 17 - (1) Propunerile, cererile sau orice alte cauze privind luarea, prelungirea, revocarea, înlocuirea sau încetarea măsurilor preventive, în cursul urmăririi penale, aflate în curs de soluţionare în primă instanţă la data intrării în vigoare a legii noi, se soluţionează de către judecătorul de drepturi şi libertăţi competent conform legii noi, potrivit regulilor prevăzute de aceeaşi lege.
    (2) Recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, declarate împotriva încheierilor din cursul urmăririi penale privitoare la măsurile preventive, rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit regulilor prevăzute de legea veche. Dacă instanţa admite recursul şi casează încheierea, procedează la rejudecarea cauzei conform legii noi, putând lua oricare dintre măsurile preventive prevăzute de aceasta.
    Art. 18 - Recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, declarate împotriva încheierilor prin care, în cursul judecăţii, s-a dispus luarea, menţinerea, revocarea, înlocuirea sau încetarea măsurilor preventive, rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit regulilor prevăzute de legea veche. Dacă instanţa admite recursul şi casează încheierea, procedează la rejudecarea cauzei conform legii noi, putând lua oricare dintre măsurile preventive prevăzute de aceasta.
    Art. 19 - Atunci când, în cursul procesului, se constată că în privinţa unei fapte comise anterior intrării în vigoare a Codului penal sunt aplicabile dispoziţiile art. 181 din Codul penal din 1968, ca lege penală mai favorabilă, procurorul dispune clasarea, iar instanţa dispune achitarea, în condiţiile Codului de procedură penală.
    Art. 22 - Ori de câte ori alte acte normative, cu excepţia Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate şi a Legii nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, fac referire la măsura arestării preventive, referirea se consideră a fi făcută şi la măsura arestului la domiciliu.
     Art. 23 - (1) Cererile, contestaţiile şi sesizările introduse în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, având ca obiect aplicarea art. 4 şi 6 din această lege în cazul hotărârilor rămase definitive anterior intrării ei în vigoare, se soluţionează după procedura prevăzută în prezentul articol, care se completează cu dispoziţiile Codului de procedură penală.
    (2) Cererile, contestaţiile şi sesizările privind persoanele aflate în executarea pedepselor şi a măsurilor educative privative de libertate se soluţionează de urgenţă şi cu precădere de către instanţa corespunzătoare în grad instanţei de executare în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere sau, după caz, centrul educativ ori centrul de reeducare. Dispoziţiile prezentului alineat se aplică şi cererilor, contestaţiilor şi sesizărilor privind persoanele aflate în amânarea sau întreruperea executării pedepselor sau a măsurilor educative.
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (2), dacă, potrivit Codului de procedură penală, competenţa ar reveni mai multor instanţe de grad diferit, competenţa de a soluţiona cauza cu privire la toate incidentele la executare privind aceeaşi persoană revine instanţei superioare în grad.
    (4) Instanţa sesizată cu privire la situaţiile prevăzute la alin. (2) va examina şi rezolva, din oficiu, referitor la aceeaşi persoană, orice aspecte necesare soluţionării cauzei.
    (5) Comisiile constituite în baza Hotărârii Guvernului nr. 836/2013 privind constituirea şi atribuţiile comisiilor de evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile în cazul persoanelor aflate în executarea pedepselor şi măsurilor educative privative de libertate din perspectiva noilor reglementări penale şi procesual penale sesizează instanţa competentă în situaţiile în care cel puţin unul dintre membrii lor apreciază că sunt aplicabile dispoziţiile art. 4 sau ale art. 6 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
    (6) În cazurile în care apreciază că executarea pedepsei urmează să înceteze în cursul lunii februarie 2014, comisiile sesizează instanţa competentă potrivit prezentului articol cu cel puţin 15 zile înainte de data intrării în vigoare a Codului de procedură penală.
    (7) Cererile, contestaţiile şi sesizările privind persoane aflate în stare de libertate se soluţionează de către instanţa de executare.
    (8) În toate cazurile prevăzute la alin. (1), procedura se desfăşoară fără participarea procurorului, a condamnatului, căruia i se comunică termenul de soluţionare şi posibilitatea de a formula concluzii scrise, şi fără participarea avocatului condamnatului. Dispozitivul hotărârii se comunică procurorului şi condamnatului în ziua pronunţării.
    (9) Hotărârea poate fi atacată cu contestaţie la instanţa ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la comunicare.
    (10) Contestaţia se soluţionează de un complet format dintr-un judecător, cu participarea procurorului şi cu citarea condamnatului, în şedinţă publică.
    (11) Hotărârea prin care se constată aplicabilitatea art. 4 sau a art. 6 din Codul penal şi se dispune punerea în libertate a condamnatului este executorie. Contestaţia nu suspendă executarea şi se soluţionează în termen de 3 zile.
    Art. 24 - Dispoziţiile procesual penale din legile speciale se completează cu cele ale Codului de procedură penală.
    Art. 105 - Dispoziţiile art. 4881 - 4886 din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, referitoare la contestaţia privind durata rezonabilă a procesului penal, se aplică numai proceselor penale începute după intrarea în vigoare a Legii nr. 135/2010

Read more...

CSU Alba Iulia- Rapid Bucureşti 77-52

  • Published in Sport

  Nouă victorie fără mari probleme pe teren propriu pentru CSU Alba Iulia. Echipa universitară a învins în Sala de Sport a Universității, scor 77-52 (14-16, 28-14, 17-13, 18-9), pe Rapid București, într-o partidă care a contat pentru etapa a XVII-a a Campionatului național de baschet feminin, Divizia A. Partida a fost dominată în mare parte de sportivele antrenate de Miroslav Popov, care au jucat în unele momente însă prea relaxate, lucru care le-a ținut aproape pe adversarele din capitală.
  Formația oaspete a început bine partida, a profitat de lipsa de concetrare a universitarelor și a trecut repede la conducere, terminând primul sfert în avantaj de 2 puncte. CSU Alba Iulia a strâns însă apoi rândurile și a venit la cârma partidei, reușind să câștige fără mari probleme toate celelalte trei pătrimi. Antrenorul sârb de la CSU și-a permis chiar să introducă în teren toate sportivele avute la dispoziție, dar și să încerce unele noi formule și scheme de joc.
  Cu această victorie CSU Alba Iulia urcă pentru moment pe prima poziție a clasamentului, cu 15 succese și doar o înfrângere, însă are o partidă în plus jucată față de campioana României, ICIM Arad, care urmează să dispute duminică derby-ul etapei cu CSM Târgoviște și să treacă din nou în față.
  Pentru echipa universitară urmează o săptămână plină, cu meci în Liga Europei Centrale miercuri, 5 februarie, apoi cu două partide în două zile, deplasări la CSM Oradea, sâmbătă, 8 februarie, respectiv ICIM Arad, duminică 9 februarie, în campionat.
  Statistică CSU Alba Iulia: Sasa Cadjo - 18 puncte, 5 recuperări și 2 pase decisive, Chastity Reed - 12 puncte și 5 recuperări, Alexandra Uiuiu - 11 puncte, 3 recuperări și 4 pase decisive, Marina Mandic - 10 puncte, 5 recuperări și 3 pase decisive, Tiffany Brown - 7 puncte, 3 recuperări și 2 pase decisive, Breanna Salley - 7 puncte și 3 recuperări, Larisa Toma - 4 puncte, 7 recuperări și 2 pase decisive, KHadijah Whittington - 4 puncte, 4 recuperări și 3 pase decisive, Annemarie Părău - 2 puncte, 2 recuperări și 4 pase decisive și Ildiko Nagy - 2 puncte, 3 recuperări și o pasă decisivă.
  Antrenorul echipei CSU Alba Iulia, Miroslav Popov a declarat la finalul partidei: "Am venit după două partide grele, pe care le-am câștigat, la Târgoviște și Arad, iar fetele au fost puțin obosite, însă și așa am reușit să câștigăm, chiar dacă în unele momente ne-am relaxat prea mult. Înaintea partidei probabil credeam că va fi mult mai ușor și vom putea câștiga jucând doar la jumătate din potențial, însă nu a fost chiar așa, jucătoarele Rapidului au luptat, au alergat după fiecare minge și a trebuit să ne întrebuințăm serios. La final scorul a fost unul mulțumitor, peste 20 de puncte diferență, însă va trebui să uităm cât mai repede meciul acesta, cu siguranță putem juca mai bine decât atât. Sper ca săptămâna viitoare, una foarte dificilă, să ne revenim la adevăratul potențial și să o terminăm la fel de bine ca pe aceasta" (CSU Alba Iulia).

Read more...

Trei cetăţeni străini depistaţi cu şedere ilegală în Alba

  Poliţiştii Inspectoratului General pentru Imigrări - Serviciul pentru Imigrări Alba, prin forţe proprii şi în colaborare cu lucrători din cadrul I.J.J. Alba au desfăşurat, în perioada 27 – 30  ianuarie .a.c., o  serie de acţiuni pe linia prevenirii şi combaterii şederii ilegale a străinilor, pe raza de competenţă. Cu această ocazie, au fost depistaţi cu şedere ilegală un număr de trei cetăţeni străini, cu vârste cuprinse între 19 şi 43 de ani, unul din Moldova şi doi din Turcia.
  Astfel, în urma unui control efectuat de poliţiştii Serviciului pentru Imigrări al Judeţului Alba la un cămin studenţesc din municipiul Alba-Iulia, a fost depistat cu şedere ilegală un cetăţean din Republica Moldova. În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit faptul că persoana în cauza a intrat în ţară în baza unei vize de lungă şedere în scop de studii, care îi conferea un drept de şedere de 90 zile, iar la expirarea acestuia nu a părăsit teritoriul României şi nici nu a făcut demersuri pentru prelungire.
  Având în vedere cele constatate, s-a luat măsura sancţionării contravenţionale cu amendă în valoare de 400 lei şi a fost emisă pe numele său o decizie de returnare  prin care este obligat să părăsească România în termen de 15 zile, în conformitate cu prevederile OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

  În cadrul altei acţiuni desfăşurate în cooperare cu Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Alba, pe raza comunei Vinţu de Jos, au fost depistaţi cu şedere ilegală doi cetăţeni turci. Poliţiştii au constatat că cetăţenii străini au intrat în ţară în baza unei vize Schengen eliberată de către autorităţile unui stat membru UE iar la expirarea dreptului de şedere de 5 zile, nu au părăsit teritoriul naţional. Urmare a acestui fapt, pe numele lor au fost emise comunicări de părăsire a teritoriului României în termen de 3 zile şi au fost sancţionaţi contravenţional cu avertisment, conform actului normativ menţionat mai sus.
  Inspectoratul General pentru Imigrări, prin structurile sale teritoriale, va continua organizarea unor astfel de acţiuni şi controale  pe linia combaterii şederii şi muncii ilegale, atrăgând atenţia cetăţenilor străini asupra respectării legislaţiei în vigoare în ce priveşte dreptul de şedere pe teritoriul României.

Read more...

Microsoft are un nou șef. Bill Gates ar putea fi schimbat

  Microsoft se pregăteşte să-l numească CEO pe Satya Nadella, directorul diviziei de servicii enterprise şi cloud, iar board-ul companiei discută de asemenea înlocuirea lui Bill Gates din funcţia de preşedinte, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei, informează mediafax.ro
  Microsoft se pregăteşte să-l numească CEO pe Satya Nadella, directorul diviziei de servicii enterprise şi cloud, iar board-ul companiei discută de asemenea înlocuirea lui Bill Gates din funcţia de preşedinte, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei.
   Schimbarea conducerii are loc într-un moment de cotitură în istoria Microsoft, compania traversând o perioadă de tranziţie către hardware şi servicii online.
Microsoft a rămas în urmă pe piaţa smartphone-urilor, tabletelor şi în zona serviciilor online. Anul trecut, Ballmer a reorganizat conducerea Microsoft şi a convenit preluarea diviziei de telefoane mobile a Nokia într-o tranzacţie de 5,4 miliarde euro.
  Acţiunile Microsoft, inclusiv dividende, au crescut cu 74% în ultimii 10 ani, faţă de o ascensiune de 93% a indicelui Standard & Poor's 500 al bursei de la New York.
Compania a avut doar doi directori generali în istoria sa - Bill Gates şi Steve Ballmer.
Nadella lucrează la Microsoft din 1992 şi a coordonat operaţiunile companiei în zona serviciilor de cloud, software-ului pentru servere, motoarelor de căutare pe internet şi aplicaţiilor business.
  Ca preşedinte al diviziei de servere şi servicii cloud, Nadella a reuşit să crească afacerile anuale de la 16,6 miliarde de dolari la 20,3 miliarde de dolari în numai doi ani.
În ceea ce priveşte funcţia de preşedinte al Microsoft, Bill Gates ar putea fi înlocuit de John Thompson, membru în board-ul companiei începând din 2012, potrivit surselor citate.
Thompson (64 de ani) lucrează în industria IT de mai bine de 40 de ani. El şi-a început cariera la IBM, unde a ajuns până în conducerea executivă. În 1999, Thompson a părăsit IBM şi a preluat conducerea dezvoltatorului de soluţii de securitate Symantec. În cei 10 ani de mandat ai lui Thompson, afacerile Symantec au urcat de la 600 milioane de dolari pe an la 6 miliarde de dolari. În prezent, Thompson este CEO al companiei Virtual Instruments, producător de software care măsoară performanţele aplicaţiilor şi sistemelor hardware.
  Din 2012, când a intrat în board-ul Microsoft, Thompson a ridicat probleme importante şi a influenţat decizia lui Ballmer de a se retrage, potrivit unor surse apropiate situaţiei.
Sursa:www.capital.ro

Read more...

Activele fondurilor de pensii private obligatorii ar putea creşte cu 30% în 2014, până la 18,1 miliarde lei

  Activele nete administrate de fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) ar putea creşte cu 30%, în 2014, până la 18,1 miliarde lei, faţă de 13,94 miliarde lei anul trecut, potrivit estimărilor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România /APAPR/.
  De asemenea, cele opt fonduri de pensii private obligatorii vor putea atinge 6,25 milioane de participanţi în 2014, în creştere cu 3,5% faţă de 2013, iar contribuţiile brute estimate sunt de 3,7 miliarde de lei, în creştere cu 16% faţă de 2013.
  Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) administrează active nete de 13,94 miliarde lei (3,1 miliarde euro) şi au înregistrat în 2013 un randament mediu de 11,5%.
  Fondurile de pensii private obligatorii au început să funcţioneze în luna mai 2008. În prezent, cota de contribuţie virată către Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participanţilor, dar ea va creşte la 4,5% începând cu luna martie 2014 şi 5% în 2015, potrivit legislaţiei în vigoare.
  În ceea ce priveşte pensia facultativă, estimările APAPR arată un total de 330.000 de participanţi, un plus de 5,5 procente faţă de 2013, iar contribuţiile ar putea ajunge la 165 de milioane de lei, în creştere cu 10% faţă de anul trecut. Activele nete administrate de fondurile de pensii din Pilonul III vor creşte cu 30%, conform previziunilor, până la 1,05 miliarde de lei.
  Valoarea contribuţiilor virate de clienţi către fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) a atins, în 2013, cel mai mare nivel anual din 2007 şi până în prezent, iar cele 10 fonduri de pensii Pilon III au ajuns la un total de circa 313.000 clienţi şi administrează active nete în valoare de peste 811 milioane lei (184 milioane euro).
  Fondurile de pensii facultative au înregistrat anul trecut un randament mediu de 11,33%, cea mai bună valoare din ultimii trei ani, iar de la lansarea din 2007 un randament mediu anualizat de 8,3%.
  Fondurile de pensii private facultative au început să funcţioneze în luna mai 2007.
Sursa:www.capital.ro

Read more...
Subscribe to this RSS feed