Harta riscului de sărăcie și excluziune socială din România
- Published in Social - Administratie
Trei din patru români suferă de una sau mai multe lipsuri de natura deprivării economice, reiese dintr-o cercetare a Institutului Național de Statistică (INS). Circa unul din patru români are cel puțin două probleme economice cu care se confruntă. De asemenea, tot unul din patru are trei, patru sau cinci probleme. Anul trecut, potrivit INS, circa doi din trei români nu au avut capacitatea de a plăti o vacanță, iar unul din doi nu a putut face față unor situații neprevăzute, scrie HotNews.ro.
- Una din trei persoane nu a avut bunuri de folosință îndelungată, anul trecut
- 7 milioane de persoane se aflau anul trecut în risc de sărăcie și excluziune socială
- Rata deprivării materiale severe a scăzut, anul trecut
- În anul 2017 incidenţa deprivării materiale severe este mai ridicată în principal la copiii în vârstă de până la 18 ani
- Aproape 3,9 milioane persoane, în situația deprivării materiale severe
- 4 din 10 tineri și 4 din 10 copii se află în risc de sărăcie și excluziune socială
- Problemele de locuit afectează mai mult de o treime dintre persoane
- Condițiile de locuit pot afecta chiar starea de sănătate a populaţie
- Ponderea persoanelor care se confruntă cu lipsa unor condiţii adecvate de locuit este în scădere
Comparativ cu anul 2016, anul trecut a crescut ponderea celor care au una sau două probleme economice. De exemplu, în 2016, 20,8% dintre români aveau o singură problemă, iar în 2017 a crescut la 21,2%. În ceea ce privește persoanele cu două probleme, a crescut de la 25,5%, la 27,7%. În ceea ce privește persoanele cu cinci astfel de situații, statistica arată că a scăzut față de 2016, de la 15,9%, la 14,9%, dar este mai mare decât în 2015, când procentul era de 14,2%. Ponderile celor cu patru sau cinci probleme au scăzut în perioada 2014-2017.
Tot din datele INS reiese că una din trei persoane nu a avut bunuri de folosință îndelungată, precum maşină de spălat rufe, televizor color, telefon, calculator sau autoturism. Din totalul persoanelor, de lipsa unui singur bun suferă circa una din cinci persoane, iar de lipsa a două bunuri circa una din zece persoane.
„În România deprivarea materială din punctul de vedere al înzestrării cu bunuri de folosinţă îndelungată se reflectă predominant în lipsa autoturismului personal (29,8%) sau a unui calculator (15,0%). Se observă însă o tendinṭa evidentă de scădere a acestor deprivări, astfel, în anul 2017 comparativ cu anul 2014, diferenṭa a fost de 7,3 puncte procentuale a ponderii persoanelor care au autoturism personal şi de 5,4 puncte procentuale a celor care au calculator”, spune INS.
- În perioada 2014-2017 se constată o tendinţă descrescătoare a persoanelor deprivate care se confruntau cu lipsa a una, două, trei sau patru bunuri de folosinţă îndelungată. Persoanele cărora le lipsesc toate cele 5 bunuri de folosinţă îndelungată sunt puţine, iar valorile în perioada 2014-2017 au fost sub 1%.
Deficienţele resimţite cel mai acut de populaţia României, referitoare la condiţiile de locuit, sunt lipsa în interiorul locuinţei a grupului sanitar propriu sau a băii/duşului: 29,7%, respectiv 27,8%. De asemenea, 11,1% din persoanele din ţara noastră trăiesc în locuinţe cu pereţi sau podele deteriorate.
“Condiţiile de locuit pot constitui, în anumite situaţii, un motiv de deprivare destul de serios dacă avem în vedere că, pe termen lung, ele pot afecta chiar starea de sănătate a populaţiei. Este cazul existenţei unor caracteristici necorespunzătoare ale locuinţei, precum: existenţa unor pereţi cu igrasie, ferestre deteriorate, lipsa unei iluminări corespunzătoare a locuinţei, lipsa băii/duşului sau a grupului sanitar în interiorul locuinţei”, menționează sursa citată.
Cele mai numeroase sunt cazurile în care există două elemente componente ale deprivării materiale din punct de vedere al condiţiilor de locuit, acestea afectând aproape o persoană din cinci dintre cele cu astfel de deficienṭe ale locuinṭei.
Persoanele care cumulează trei ṣi patru probleme reprezintă mai puţin de o zecime din populaţie, primele trei categorii însumând mai mult de 90% din totalul persoanelor deprivate din punct de vedere al condiţiilor de locuit.
- Se remarcă o diferenţă de 1,6 puncte procentuale între persoanele de sex feminin şi masculin (36,5%, respectiv 34,9%), în ceea ce priveşte riscul de sărăcie sau excluziune socială. Totuşi vârsta pare să joace un rol important, indicatorul AROPE fiind mai mare la tinerii din grupa de vârstă 18-24 ani (42,5%) și la copii (41,7%) scăzând la persoanele de 65 de ani şi peste (33,2%) și la cele din grupa de vârstă 25-49 ani (32,5%).
- În anul 2017 incidenţa deprivării materiale severe este mai ridicată în principal la copiii în vârstă de până la 18 ani (21,5%) şi la vârstnicii de 65 de ani și peste (20,6%).
- Faţă de începutul perioade analizate, în anul 2017 s-au remarcat scăderi importante ale ponderilor persoanelor deprivate material sever la grupele de vârstă de sub 18 ani şi la cea de 18-24 ani, reduceri cu 9,5 şi respectiv 8,5 puncte procentuale.
- În afară de Bulgaria (31,9%), România (23,8%) ṣi Grecia (22,4%), încă alte 8 state au rate superioare mediei UE, dar cu valori care oscilează de la 16,2% în Ungaria la 8,2% în Slovacia.
- În cazul a unsprezece state: Suedia, Luxemburg, Finlanda, Olanda, Danemarca, Austria, Germania, Franṭa, Malta, Estonia ṣi Cehia deprivarea severă se regăseşte la mai puţin de 5% din totalul populaţiei, adică s-ar putea spune că în societăţile respective fenomenul este unul cu totul marginal
- În România inegalitatea veniturilor este superioară mediei pe ansamblul Uniunii Europeane. În anul 2016, cei mai bogaţi 20% dintre cetăţenii Uniunii Europene au realizat venituri de 5 ori mai mari decât cei mai săraci 20%.
- Cele mai mici ecarturi între veniturile persoanelor bogate şi cele sărace s-au înregistrat în Cehia (3,5), Slovenia, Slovacia ṣi Finlanda (3,6 fiecare), Belgia (3,8), Olanda (3,9),
iar cele mai mari în Bulgaria (7,7), România (7,2), Lituania (7,1), Grecia ṣi Spania (6,6 fiecare), Italia (6,3), Letonia (6,2). Statele care au valori reduse ale indicelui inegalităţii veniturilor prezintă şi rate de sărăcie mult inferioare mediei europene.