Items filtered by date: Wednesday, 14 November 2018 - Like - stiri Alba Iulia

Expoziția NUMITORUL COMUN: MOARTEA

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia (MNUAI) organizează Expoziția REPRESIUNEA COMUNISTĂ ÎN ROMÂNIA (1945-1965) - NUMITORUL COMUN: MOARTEA. Vernisajul va avea loc în ziua de vineri, 16 noiembrie 2018, ora 17.30, la sediul muzeului din Alba Iulia.

Unul din obiectivele importante ale investigaţiilor întreprinse de IICCMER încă de la înființarea sa, în decembrie 2005, este acela de a căuta și identifica locurile unde au fost înhumate victime ale regimului comunist, acelea care, fără a fi judecate, au fost omorâte prin mijloace violente de către Securitate sau de alte structuri represive ale statului comunist, sau a celor care au suferit condamnări privative de libertate şi au murit în timpul detenţiei executate în penitenciarele şi lagărele de muncă din România comunistă.

Expoziţia a fost realizată de IICCMER începând din anul 2009, fiind actualizată și completată în decursul timpului. Aceasta prezintă o serie de acţiuni de căutare şi deshumare pe cale arheologică a unor opozanţi anticomuniști, care au fost executaţi fără judecată sau au fost uciși în cursul unor confruntări armate cu reprezentanții instituțiilor represive ale statului comunist, cazurile expuse încadrându-se cronologic în perioada anilor 1948-1958. De asemenea, în expoziţie sunt cuprinse şi cercetările efectuate în unele locuri, unde, până în 1964, au fost înhumaţi deţinuţi politici decedați în timpul detenţiei. Aceste acţiuni au avut loc în urma cercetărilor de teren iniţiate și instrumentate de specialiștii institutului sau ca urmare a solicitărilor venite din partea rudelor şi urmaşilor victimelor.

În cadrul expoziției este prezentată problematica unui număr de 26 de cazuri din cele 40 investigate de institut în perioada 2006-2018. Cazurile abordate privesc un număr de 40 de persoane executate prin împuşcare sau ucise în timpul unor confruntări armate cu organele de represiune ale statului, 37 dintre acestea fiind descoperite şi deshumate pe teritoriul localităţilor Hălmăsău, Nepos, Sângeorz-Băi (jud. Bistriţa-Năsăud), Glodghileşti, Băieşti (jud. Hunedoara), Teregova, Verendin (jud. Caraş-Severin), Răchiţele, Sântejude-Vale (jud. Cluj), Sălciua, Bistra, Dealu Capsei, Cricău, Mesentea (jud. Alba), Gâlgău (jud. Sălaj), Cufoaia (jud. Maramureş) şi Satu Mare. Două dintre cazuri se referă la căutarea a trei persoane ucise în luptă, una în satul Muşca, jud. Alba, şi două în satul Tranişu, jud. Cluj, ale căror morminte nu au fost încă descoperite. În locurile amintite, cei ucişi au fost îngropaţi în gropi individuale (15 cazuri) sau în gropi comune cu două (cinci cazuri), trei (două cazuri), patru (un caz) sau cinci victime (un caz). Cercetările arheologice pentru căutarea mormintelor unde au fost înhumaţi deţinuţi politici morți în penitenciare și lagăre de muncă au vizat până în prezent patru cimitire care au deservit unități penitenciare, în expoziție fiind prezentate cazurile de la Sighet, Aiud și Târgu Ocna.

Expoziţia cuprinde în principal diferite obiecte și accesorii vestimentare descoperite asupra celor ucişi, precum și postere cu fotografii din timpul acțiunilor arheologice de deshumare, fotografii de familie și fotografii provenite din arhiva fostei Securităţi. Expoziţia se adresează în primul rând tineretului, elevilor şi studenţilor, dar şi tuturor celor care au cunoscut sau nu în mod direct perioada comunistă, însă ştiu prea puţin sau deloc despre atrocităţile şi victimele directe ale Securităţii în primele două decenii de existență a regimului comunist în România.

La deschiderea oficială a expoziţiei, din partea institutului vor participa Radu Preda, președinte executiv, precum și colectivul de arheologi, angajați și colaboratori, care a realizat de-a lungul anilor investigațiile arheologice (Gheorghe Petrov, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Marius Oprea, Horațiu Groza). 

Expoziţia Numitorul Comun: Moartea a fost prezentată, începând din anul 2009 și până în prezent, în mai multe locuri din ţară şi străinătate: Cluj-Napoca - Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (oct-nov. 2009); Bucureşti - Muzeul Ţăranului Român (nov. 2009 și oct-nov. 2011); Alexandria - Muzeul Judeţean Teleorman (ian. 2010); Giurgiu - Muzeul Judeţean Teohari Antonescu (febr. 2010); Praga, Cehia - Universitatea Carolina (febr-mart. 2010); Alba Iulia - Muzeul Naţional al Unirii (apr-mai 2010); Braşov - Muzeul Judeţean de Istorie (mai 2010); Sighetu Marmaţiei - UBB Cluj, Extensiunea Sighet (iun-iul. 2010); Penitenciarul Aiud (aug. 2010); Aiud - Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii (oct-nov. 2010); Oradea - Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai (ian-febr. 2011); Timişoara - Biblioteca Centrală Universitară Eugen Todoran (mart. 2011); Deva - Casa de Cultură Drăgan Muntean (mai-iun. 2011); Caransebeş - Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă (mart 2012); Arad - Complexul Muzeal Arad (mart-apr. 2012); Bistriţa - Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud (mai 2012); Iaşi - Universitatea Petre Andrei (mai-iun 2012); Turda - Muzeul de Istorie (febr-mart. 2013); Jilava - Fortul 13 (mai 2014); Bucureşti - Parlamentul României, Senat (nov. 2014); Roman - Colegiul Roman Vodă (dec. 2014); Cleveland-Ohio, S.U.A. - Parohia Greco-Catolică Sf. Elena (mai 2016).

*   *   *   *   *

Despre IICCMER. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înființată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile și drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

 

 

 

Read more...

Miercuri începe postul Crăciunului

Postul Crăciunului începe miercuri şi durează 40 de zile, printre care sunt multe cu dezlegare la peşte, ulei şi vin, până în Ajunul Crăciunului, când se ţine post negru şi este aşteptat preotul să aducă vestea Naşterii Mântuitorului, scrie Mediafax.

Anul acesta lăsatul de sec se face marţi seară. Postul Crăciunului ţine de miercuri, 15 noiembrie, şi se încheie în 25 decembrie, ziua din Ajunul Crăciunului fiind o zi de post aspru. Dezlegarea la alimentele de dulce se face însă numai după Sfânta Liturghie de Crăciun, din data de 25 decembrie.

"Ziua de Ajun a Crăciunului este o zi de post mai aspru decât celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al IX-lea (ora 15.00), când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului Sfântului Prooroc Daniel şi al celor trei tineri din Babilon. În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aminteşte de steaua ce a vestit magilor naşterea Mântuitorului. Această ajunare aminteşte, de asemenea, de postul ţinut odinioară de catehumeni care, în seara acestei zile, primeau botezul creştin şi apoi prima împărtăşire la liturghia săvârşită atunci în acest scop", a explicat părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

 

 

 

 

Read more...

George Simion, în greva foamei la Alba Iulia. Autoritățile, împotriva Marșul Unirii

Președintele Acțiunii 2012, George Simion, a intrat marți în greva foamei, în fața Primăriei din Alba Iulia. Motivul protestului vizează faptul că Marșul Unirii nu a fost introdus în programul oficial al manifestărilor dedicate Zilei Naționale a României, așa cum se întâmpla în alți ani.

Anul acesta organizăm Marșul Unirii pe 1 decembrie, de la ora 8:00, din gara feroviară până în Cetate. Toate manifestările celelalte au loc în Cetate, noi nu am intervenit acolo. SRI și SPP le-au comandat celor de la Primărie să nu cumva să ne autorizeze sau să ne includă în programul oficial”, a declarat George Simion.

Liderul unionist precizează că Marșul Unirii va avea loc, indiferent de intervențiile împotriva acestei manifestații stradale, dar că nu va ieși din greva foamei până când acțiunea nu va fi introdusă în programul oficial.

Zeci de mii de români de pe ambele maluri ale Prutului și-au anunțat prezența pe 1 decembrie la cea mai amplă manifestație pentru Unire, ca număr de participanți, din Anul Centenarului. În cadrul marșului vor fi fluturate steaguri tricolore orizontale, întocmai ca în 1918, cu denumirea localităților din care vin românii. Vor răsuna melodiile patriotice specifice și drapele uriașe tricolore de 100 de metri vor da culoare evenimentului.

Traseul marșului are 6 kilometri, pe traseul Gara Alba Iulia - Bulevardul Ferdinand - str. Tudor Vladimirescu - str. Emil Racoviță - Bulevardul Republicii - Calea Moților - strada Doctor Ion Rațiu - Bulevardul Horea - Piața Tricolorul - strada Unirii.

 

 

 

Read more...
Subscribe to this RSS feed