Ruj molecular din fructe, care hidrateaza buzele, dar se poate si manca, inventat la Cluj

descopera.ro descopera.ro

Un ruj molecular din fructe, unt de cacao şi alte ingrediente, care hidratează buzele, dar care poate fi şi mâncat, a fost inventat la Cluj. Rujul va putea fi consumat în restaurante, scrie Gustarte.ro.

Rujul a fost inventat de o echipă de cercetători de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Producerea unui astfel de ruj durează circa 20 de minute, susţine Lavinia Călinoiu, coordonatorul proiectului.

"Este o nouă invenţie din zona gastronomiei moleculare, care implică o interacţiune la nivelul moleculei astfel încât schimbă textura, structura unui produs. Am încercat să facem un ruj-desert, iar fructele folosite le-am destructurat total molecular şi am realizat mai multe sortimente de ruj molecular din diverse fructe - goji, afine, cătină, zmeură, dar şi din unt de cacao şi pudră de cacao, ciocolată albă cu unt de cacao şi ulei de cocos şi banane şi ulei de cocos. Elementul cheie este un polimer natural, un extract din alge care conferă o textură de gelifiere. Rujul este hidratant al buzelor, dar se poate şi mânca, având un gust deosebit de bun. Procesul de producere al unui astfel de ruj durează circa 20 de minute, fructele fiind trecute prin blender, strecurate, se amestecă cu zahăr, cu biopolimerul şi cu apă, iar conţinutul este fiert la 100 de grade, după care piureul rezultat se toarnă în matriţe sub formă de ruj care sunt răcite în gheaţă, având loc un şoc termic", afirmă Călinoiu.

Pentru obţinerea câtorva rujuri se foloseşte o cantitate de 40 de grame de fruct, la care se adaugă 10 grame din celelalte ingrediente, iar la final se presară bacterii probotice cu rol benefic asupra tractului gastrointestinal.

Rujurile au diferite culori, în funcţie de ingredientele folosite.

"Goji are un conţinut ridicat de carotenoide care au proprietăţi antioxidante, dar au şi efecte de regenerare celulară, afinele au, la fel, proprietăţi antioxidante şi conţinut mare de polifenol, iar cătina are un conţinut ridicat de vitamina C şi minerale. Mai putem folosi lămâie sau kiwi ca ingrediente", explică Lavinia Călinoiu.

"Chiar dacă în ţara noastră nu se pune prea mare bază pe gastronomia moleculară şi oamenii nu sunt obişnuiţi cu aşa ceva, sper ca profesorii să fie impresionaţi", a declarat Cerasela Suciu, studentă în anul IV la Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor din cadrul USAMV Cluj-Napoca, precizând că proiectul rujului molecular va fi lucrarea sa de licenţă.

Matriţele pentru rujuri nu se găsesc în România, fiind comandate din SUA.

Prorectorul cu cercetarea al USAMV Cluj-Napoca, Dan Vodnar, a declarat că un astfel de produs nu va putea fi transferat către industria alimentară, însă va putea fi consumat în restaurante, în special al celor care au bucătari deschişi gastronomiei moleculare.

"Avem o invenţie nouă, restructurarea moleculară a unui aliment, sub forma inovatoare de ruj care devine foarte atractiv pentru populaţie, cu compuşi care au efectul de a îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor. Gastronomia moleculară se adresează unei anumite populaţii şi credem că este loc întotdeauna de nou în industria alimentară" , spune Vodnar.

Rujul molecular urmează să fie prezentat săptămâna viitoare la Târgul de Invenţii ProInvent de la Cluj-Napoca.

corectnews.com

 

 

 

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated. HTML code is not allowed.

back to top