Error
  • JUser: :_load: Unable to load user with ID: 633

România are nevoie de un tribunal specializat în infracţiuni economice complexe

România are nevoie de un tribunal specializat în infracţiuni economice complexe

  România ar avea nevoie de un tribunal specializat pentru judecarea infracţiunilor economice complexe, coroborat cu o activitate intensă de pregătire de specialitate a poliţiştilor, procurorilor, cât şi a judecătorilor antrenaţi în această activitate, sunt de părere avocaţii Mihai Mareş, fondator şi managing partener al casei de avocatură Mareş Danilescu Mareş şi Petre Buneci, fondator al casei de avocatură Buneci & Buneci.
  Cei doi colaborează pe câteva dintre cele mai importante dosare actuale privind infracţionalitatea economică – un dosar de înşelăciune şi delapidare cu un prejudiciu de 20 milioane euro în cazul societăţii Bucovina şi un dosar de bancrută frauduloasă în privinţa firmei Foresta Nehoiu.
  “Instanţele de judecată se confruntă în prezent cu un număr ridicat de cauze având ca obiect activităţi economice, atât de natură civilă cât şi penală, cu impact semnificativ asupra mediului de afaceri cât şi a economiei. În domeniul penal, referitor la infracţiunile economice, exemplificăm infracţiunile de evaziune fiscală, bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, înşelăciune, abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, dar şi infracţiunile săvârşite în legătură cu procedura insolvenţei, concurenţă neloială şi registrul comerţului. Credem că este momentul profesionalizării, ceea ce presupune crearea unor tribunale specializate cu procurori şi judecători pregătiţi special în domeniul infracţiunilor economice, prin aceasta asigurându-se celeritatea soluţionării cauzelor şi creşterii calităţii actului de justiţie”, spune Petre Buneci.
Noutăţile din noul Cod Penal
  Paradoxal, deşi vorbim despre infracţiuni economice, iar documentele privind activitatea financiară a societăţilor ar trebui să primeze, procurorii pun accent mai degrabă pe declaraţiile martorilor, decât pe înscrisuri.
  “Din păcate, din experienţă, se pune accent mai degrabă pe declaraţiile martorilor ca în orice tip de dosar penal, în condiţiile care ar trebui să conteze mult mai mult latura scrisă, documente şi înscrisuri privind activităţile economice ale societăţilor, deoarece vorbim de infracţiuni economice. Totodată, toate aceste probe ar trebui coroborate pentru a obţine imaginea completă a infracţiunii”, a precizat Mihai Mareş.
  În ceea ce priveşte separaţia între persoanele fizice implicate în dosare penale şi afacerile pe care le conduc acestea, ca entităţi juridice, noul Cod penal, la fel ca şi vechea reglementare, face o demarcaţie clară între răspunderea persoanei fizice care săvârşeşte o faptă prevăzută de legea penală şi răspunderea penală a persoanei juridice pentru infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice.
  “Noul Cod penal prevede la majoritatea infracţiunilor de natură economică pedepse cu închisoare într-un cuantum mult mai redus faţă de pedepsele prevăzute în Codul penal actual, iar pentru unele infracţiuni, ca de pildă abuzul de încredere în frauda creditorilor, gestiune frauduloasă, sunt prevăzute şi pedepse alternative cu amendă penală cu trimitere la art. 61 noul Cod penal. În ceea ce priveşte răspunderea penală a persoanelor juridice pedeapsa principală este amendă alături de pedepsele complementare care pot merge până la dizolvarea persoanei juridice”, a arătat Mihai Mareş.
  În legătură cu măsurile asiguratorii, noul Cod de procedură penală stipulează că în cursul urmăririi penale, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau a instanţei de judecată pot lua din oficiu sau la cerere măsuri asigurătorii în vederea confiscării.
  “Mai mult decât atât, măsurile asigurătorii pot fi luate în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii şi la cererea părţii civile”, a declarat Petre Buneci.
  Mihai Mareş deţine o vastă experienţă în litigii şi arbitraje comerciale, dosare penal - economice şi tranzacţii corporatiste în domenii precum energie şi infrastructură, fiind fostul partener coordonator din România, al firmei internaţionale de avocaţi, Garrigues.
  Petre Buneci este unul dintre cei mai respectaţi avocaţi din dreptul penal, fiind membru fondator al Societăţii Române de Criminologie şi al Asociaţiei Criminaliştilor din România, precum  şi cercetător ştiinţific onorific al Institutului de Cercetări Juridice “Andrei Rădulescu” de pe lângă Academia Română.
Sursa:www.capital.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated. HTML code is not allowed.

back to top