Error
  • JLIB_APPLICATION_ERROR_COMPONENT_NOT_LOADING
  • JUser: :_load: Unable to load user with ID: 633

Deprecated: Non-static method JSite::getMenu() should not be called statically, assuming $this from incompatible context in /home/albaiuli/public_html/templates/gk_news/lib/framework/helper.layout.php on line 177

Deprecated: Non-static method JApplication::getMenu() should not be called statically, assuming $this from incompatible context in /home/albaiuli/public_html/includes/application.php on line 539

Deprecated: Non-static method JSite::getMenu() should not be called statically, assuming $this from incompatible context in /home/albaiuli/public_html/templates/gk_news/lib/framework/helper.layout.php on line 177

Deprecated: Non-static method JApplication::getMenu() should not be called statically, assuming $this from incompatible context in /home/albaiuli/public_html/includes/application.php on line 539

În prima zi am băut bere, în a doua zi vin şi în a treia whisky. În a patra am mâncat bomboane cu alcool şi murături. Ce mi-a „ieşit” la alcooltestul Poliţiei.

În prima zi am băut bere, în a doua zi vin şi în a treia whisky. În a patra am mâncat bomboane cu alcool şi murături. Ce mi-a „ieşit” la alcooltestul Poliţiei.

  Guvernul a trimis Parlamentului o propunere de modificare a Codului Rutier, prin care devine legal ca şoferii să poată conduce după ce au băut. Limita legală de alcoolemie, propusă de Guvern, este de 0,15 mg/l alcool pur în aerul expirat şi de 0,2 g/l alcool pur în sânge. România ar urma, astfel, să iasă din grupul ţărilor europene care promovează “toleranţa zero” faţă de consumul de alcool la volan şi să adopte reguli similare cu state precum Estonia, Polonia, Suedia sau Slovenia, chiar dacă numărul de morţi în accidente rutiere, din cauza consumului de alcool, situează ţara noastră pe locul 6 în Europa – 194 de victime în 2010.
  Folosind un alcooltest certificat şi produs de firma Dräger, care furnizează aparate şi Poliţiei Rutiere, gândul a făcut un experiment pentru a vedea cât de sigur este să te urci la volan după consumul unei beri, a unui pahar cu vin sau al unuia cu whisky. Concluziile arată că mâncatul cu aproximativ jumătate de oră înainte de a consuma o singură unitate din băuturile care au făcut obiectul experimentului determină o alcoolemie sub limita legală, în cazul tuturor subiecţilor.
  De asemenea, testele au arătat că un pahar cu vin sau cu whisky pe stomacul gol nu ar duce la suspendarea permisului pentru niciunul dintre subiecţi, nici după 15 minute de la terminarea băuturii, în timp ce berea pe stomacul gol, în cazul femeii care a participat la experiment, determină o alcoolemie peste limită legală.
  Astfel, teoria premierului Victor Ponta se confirmă: „Omul obişnuit care se duce la o nuntă şi gustă un pahar de vin, nu e nici măcar contravenţie. (...) 90% din cetăţenii acestei ţări au spus un lucru: dacă mă duc la o terasă şi după ce am jucat fotbal şi beau o bere îmi iei permisul? Dacă mă duc la nuntă şi ciocnesc cu nuntaşul îmi iei permisul?”. Aparent, răspunsul este nu.
  Experimentul gândul a mai arătat că la femei, aceeaşi băutură alcoolică determină o alcoolemie mai mare decât la bărbaţi, iar bărbatul cel mai masiv a avut alcoolemiile cele mai mici, astfel că se poate conchide că, cu cât masa corporală a unei persoane este mai mare, cu atât alcoolul se difuzează mai slab în sânge.
Precauţii: fiecare om reacţionează diferit la alcool
  Experimentul este orientativ şi este departe de a oferi un îndreptar pentru şoferii care doresc să ştie cât pot bea pentru a evita suspendarea permisului de conducere. În primul rând, experimentul a avut doar trei subiecţi, iar specialiştii au explicat că oameni cu caracteristici similare pot reacţiona diferit la alcool, în funcţie de diverşi factori, precum sănătatea generală şi cea a ficatului, consumul de alimente, de lichide sau obişnuinţa organismului cu consumul de alcool (cei care consumă regulat alcool metabolizează mai rapid alcoolul din organism, pentru că enzimele sunt mai obişnuite cu acest proces, dezavantajul fiind că ficatul este mai obosit).
  De asemenea, subiecţii experimentului, chiar şi atunci când au rămas în limitele legale ale alcoolemiei, au experimentat stări de oboseală, de euforie şi au devenit mai agresivi în comportament – caracteristici care diminuează sau afectează capacitatea de a conduce autovehicule.
  “Este clar că nu există o formulă care sa zică: atât ai băut, atât ai alcoolemia. Mai sunt variaţiile de moment, metabolismul nostru nu este ca un motor de maşină, să meargă mereu la fel. Cel mai bine e să nu bei deloc înainte să te sui la volan” a explicat  dr. Corina Zugravu, specialistă în nutriţie de la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”.
  “Sunt multe variabile care intervin, nu se poate crea un standard. Acelaşi tip de persoană care consumă aceeaşi cantitate de băutură poate obţine alcoolemii diferite în funcţie de ce mănâncă, de greutate, de bagaj genetic”, explică pentru gândul şi prof. dr. Gabriela Radulian, specialistă în diabet, nutriţie şi boli metabolice la Institutul “Paulescu”.
  “Sunt foarte mulţi factori implicaţi atunci când se calculează alcoolemia. Se întâmplă ca nivelul de alcoolemie să difere chiar în cazul aceleiaşi persoane, deşi a băut acelaşi tip de alcool şi în aceeaşi cantitate. Cel mai sigur este fără alcool atunci când urci la volan”, a spus dr. Lygia Alexandrescu, medic nutriţionist, lector universitar doctorand la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti.
Cum s-a desfăşurat experimentul
  La experiment au participat trei subiecţi. O femeie (170 cm, 61 kg, 30 de ani) şi doi bărbaţi, unul cu caracteristicile 175 cm, 75 kg, 38 de ani, iar al doilea cu caracteristicile 193 cm, 105 kg, 32 de ani. Au fost alese trei tipuri de băutură – bere, vin şi whisky, din care a fost consumată o singură unitate – o doză de 500 ml de bere (5% alcool), un pahar cu 150 ml de vin (12,5% alcool) şi un pahar cu 50 de ml de whisky (40% alcool).
  Alcoolul a fost consumat în două situaţii diferite: la trei ore, respectiv la jumătate de oră după ultima masă principală. În fiecare dintre cele trei zile în care s-a desfăşurat experimentul, s-a consumat un singur tip de băutură. Testarea cu alcooltestul s-a făcut la 15 minute, la 30 de minute şi la o oră după ce subiectul a terminat de băut. Trebuie spus că Poliţia nu are voie să testeze şoferii pentru consum de alcool mai devreme de 15 minute de la ingerarea băuturii, pentru că, altfel, aparatul detectează doar alcoolul rămas la nivelul gurii, ceea ce duce la o alcoolemie mai mare decât cea reală.
  Cum se metabolizează alcoolul - curba de absorbţie. Sursa: Dräger
Ziua berii
  Măsurătorile din toate cele trei zile au arătat că berea este cea mai periculoasă băutură în cazul în care vreţi să o consumaţi şi să vă urcaţi la volan fără să vi se suspende permisul de conducere, în condiţiile în care, pe stomacul gol, în cazul tuturor subiecţiilor s-au înregistrat valorile cele mai mari comparativ cu celelalte două băuturi. Cu toate acestea, doar subiectul femeie a avut o alcoolemie peste limita legală propusă de Guvern, şi asta la 15 minute după terminarea băuturii, aşa cum se poate observa şi din tabelul de mai jos. Berea se traduce într-o alcoolemie mai mare şi din cauza faptului că se bea mai mult: într-o doză de 500 ml se găsesc 25 ml de alcool, mai mult decât într-o porţie normală de vin sau de whisky (aproximativ 20 ml).
BERE (5%)
Subiect    ‘15 N    ‘15 M    ‘30 N    ‘30 M    1 h N    1 h M
A (masc. 105 kg, 193 cm)    0.09    0.00    0.07    0.00    0.03    0.00
M (masc. 75 kg, 175 cm)    0.14    0.09    0.12    0.08    0.07    0.06
F (fem . 61 kg, 170 cm)    0.17    0.05    0.15    0.07    0.12    0.07
Legendă: N –  băutura a fost consumată după trei ore de la ultima masă principală
                M – băutura a fost consumată la 30 de minute de la ultima masă principală
  O altă concluzie a experimentului este faptul că o doză de bere de 500 de ml consumată după trei ore de la ultima masă principală înseamnă o alcoolemie în limita legală doar pentru cei doi subiecţi bărbaţi, la 15 minute de la terminarea băuturii. Pentru subiectul femeie, alcoolemia este la limita legală abia după 30 de minute şi scade sub această limită abia după o oră de la consumarea băuturii.
Atunci când subiecţii au mâncat cu aproximativ jumătate de oră înainte de a consuma o doză de bere, toţi au înregistrat o alcoolemie sub limita legală chiar şi la un sfert de oră după terminarea băuturii.
  În cazul femeii s-a înregistrat o situaţie neobişnuită la prima vedere. Astfel, după ce a băut o doză de bere la jumătate de oră după ce a mâncat, la prima măsurătoare, efectuată după 15 minute de când a terminat de băut, alcoolemia a fost de 0.05, după care, după alte 15 minute, valoarea a crescut la 0.07 şi s-a menţinut şi după o oră de la terminarea berii.
  Medicii nutriţionişti contactaţi de gândul au explicat că această deviere s-a datorat cel mai probabil mâncării consumate înainte de a bea – dacă aceasta a fost mai bogată sau mai săracă în grăsimi.
  De asemenea, subiectul bărbat de 75 de kg a înregistrat o alcoolemie mai mare decât cea a femeii, la 15, respectiv 30 de minute, după ce au băut berea la jumătate de oră de la ultima masă, lucru care nu s-a întâmplat în nicio altă situaţie.
  În cazul bărbatului de 105 kg, în situaţia în care a mâncat cu jumătate de oră înainte de a consuma orice băutură, alcoolemia măsurată după 15 minute şi mai târziu a fost 0.
Ziua vinului
  Un pahar de 150 de ml de vin, băut la cel puţin o jumătate de oră după o masă principală nu reprezintă niciun risc din punct de vedere legal, pentru cei care se urcă la volan. Toţi cei trei subiecţi care au participat la experiment au avut alcoolemia zero în aerul expirat, la numai 15 minute după ce au băut.
  Şi în situaţia în care nu au mâncat înainte de a bea, alcoolemia nu a depăşit limita legală, chiar dacă valorile au fost considerabil mai mari, aşa cum se poate observa şi din tabelul de mai jos.
VIN (12,5%)
Nume    ‘15 N    ‘15 M    ‘30 N    ‘30 M    1 h N    1 h M
A (105 kg, 193 cm)    0.04    0.00    0.03    0.00    0.00    0.00
M (75 kg, 175 cm)    0.08    0.00    0.06    0.00    0.03    0.00
F (61 kg, 170 cm)    0.12    0.00    0.09    0.00    0.07    0.00
Legendă: N –  băutura a fost consumată după trei ore de la ultima masă principală
                M – băutura a fost consumată la 30-40 de minute de la ultima masă principală
  La fel ca şi în cazul berii, subiectul de 105 kg a avut cele mai mici valori ale alcoolemiei, ceea ce demonstrează, o dată în plus, că greutatea este un factor foarte important în metabolizarea alcoolului.
Ziua tăriei: whisky single malt scoţian
  Un pahar cu 50 de ml de whisky, indiferent dacă este consumat pe stomacul gol sau la jumătate de oră de la ultima masă principală, nu creşte alcoolemia peste limita legală, cu rezerva că în cazul femeii, valoarea este aproape de această limită, atunci când nu a mâncat, aşa cum se poate observa şi din tabelul de mai jos.
WHISKY (40%)
Nume    ‘15N    ‘15 M    ‘30 N    ‘30 M    1 h N    1 h M
A (105 kg, 193 cm)    0.05    0.00    0.04    0.00    0.00    0.00
M (75 kg, 175 cm)    0.10    0.04    0.07    0.03    0.04     0.00
F (61 kg, 170 cm)    0.13    0.06    0.13    0.05    0.10    0.03
Legendă: N – băutura a fost consumată după trei ore de la ultima masă principală
                M – băutura a fost consumată la 30-40 de minute de la ultima masă principală
  Din nou, subiectul de 105 kg a înregistrat cele mai mici valori. De remarcat că în cazul subiectului femeie, în situaţia în care nu a mâncat, nivelul alcoolemiei se menţine timp de 30 de minute de la momentul în care a terminat de băut şi scade destul de lent pe parcursul primei ore.
  După cum au explicat doctorii nutriţionişti, femeile metabolizează mai greu alcoolul, din cauză că enzima responsabilă de acest lucru este mai slabă.
Medici: care sunt cei mai importanţi factori care determină alcoolemia
  Toţi cei trei medici specialişti în nutriţie, au explicat că nu există o reţetă standard pentru a determina alcoolemia – de tipul „bei atât, vei avea alcoolemia X”.
Există mai mulţi factori care influenţează alcoolemia şi metabolizarea alcoolului în organism:
• particularităţile enzimei alcool-dehidrogenază, aflată la nivelul ficatului, care este responsabilă pentru descompunerea alcoolului în organism. Acestea sunt transmise genetic şi nu pot fi controlate. Femeile au genetic această enzimă mai puţin dezvoltată, astfel că rezistă mai puţin la alcool, lucru influenţat şi de hormoni. Între 95% şi 98% din alcoolul din organism este descompus de această enzimă a ficatului, restul eliminându-se prin transpiraţie, urină sau respiraţie.
  Dr. Corina Zugravu: „Există particularităţi individuale, genetice, care atârnă foarte greu. De exemplu, din cauza unor particularităţi enzimatice, unii asiatici au probleme uriaşe cu alcoolul, le face rău chiar băut în cantităţi mici. La femei, merge întotdeauna mai încet (procesul de metabolizare a alcoolului). Femeile sunt mult mai sensibile la alcool”.
  Dr. Gabriela Radulian: “Femeile au o enzimă care acţionează mai puţin decât la bărbaţi. Este vorba de un mecanism enzimatic, enzima se cheamă alcool dehidrogenază şi este genetic determinată, nu poate fi controlată”.
• greutatea corporală. Cu cât o persoană este mai masivă, cu atât organismul său va tolera o cantitate mai mare de alcool, iar alcoolemia va ieşi mai mică decât la persoane mai mici, care au consumat aceleaşi cantităţi de alcool.
  Dr. Corina Zugravu: “Normal, cu cât eşti mai voluminos, alcoolul are unde se dilua mai mult şi alcoolemia e mai mică. Mai ales dacă ai multă untură, alcoolul se duce acolo şi stă cuminte. Graşii se îmbată mai greu”.
  Dr. Gabriela Radulian: “Alcoolemia se corelează direct cu greutatea. În funcţie de greutate, se modifică şi rata absorbţiei, şi rata metabolizării şi atunci apare o altă concentraţie de alcool”.
  Dr. Lygia Alexandrescu: „Într-un anumit fel metabolizează alcoolul corpul unui bărbat de 80 kg sau de 100 kg care bea un pahar cu vin şi în alt fel este metabolizat acelaşi pahar de corpul unei femei de 50 kg”.
• mâncarea şi celelalte lichide consumate înainte sau în timp ce se bea alcoolul influenţează foarte mult alcoolemia şi metabolizarea alcoolului. Pentru o alcoolemie cât mai redusă, este recomandat să se mănânce înainte şi să se bea multă apă.
  Dr. Corina Zugravu: “Depinde şi ce se găseşte în stomac când bem. Dacă e ceva ce se digeră greu şi ocupa loc mult (grăsime, proteine), alcoolul se va absorbi mai greu”.
  Dr. Gabriela Radulian: “Contează aportul de alimente anterior, şi calitativ, şi cantitativ. Şi aportul de alte lichide. Absorbţia alcoolului depinde de ce s-a mâncat la masă, dacă s-au consumat mai multe grăsimi, absorbţia este modificată”.
  Dr. Lygia Alexandrescu: „E important atunci când bei dacă ai mâncat sau nu. Este de preferat să bem după ce mâncăm, deoarece organismul este implicat în procesul de digestie, iar efectele alcoolului sunt diminuate. Atunci când bem pe stomacul gol riscăm să ne ameţim mult mai repede”.
• obişnuinţa cu alcoolul. Cei care consumă alcool mai des îşi obişnuiesc organismul să îl metabolizeze mai rapid, astfel că alcoolemiile ies mai mici. Totuşi, acesta este departe de a fi un avantaj, pentru că efectele pentru organism nu sunt benefice – ficatul oboseşte şi se deteriorează. “Dacă eşti învăţat cu alcoolul, merge mai iute.   Alcoolemia este mai mică, pentru că enzimele sunt mai antrenate şi îl desfac mai rapid în metaboliţi”, spune dr. Corina Zugravu.
• tipul băuturii. Băuturile dulci duc la o alcoolemie mai mică. Dr. Corina Zugravu: “Dacă este dulce, absorbţia se face mai rapid - la bere, vin dulce sau şampanie”.
• stilul de băut. Cei care beau pe nerăsuflate obţin alcoolemii mai mari. Dr. Corina Zugravu: “Dacă ţii băutura în gură mai mult, se absoarbe imediat. Dacă bei pe nerăsuflate, se absoarbe mai greu”.
• sănătatea ficatului. Cu cât acesta este mai sănătos, cu atât descompune mai rapid alcoolul, deci alcoolemia este mai mică. Dr. Lygia Alexandrescu: “Persoanele care beau zilnic nu fac decât să îşi obosească ficatul. Alcoolul se elimină mult mai greu din organismul unei persoane care bea zilnic, spre deosebire de o persoană care bea ocazional. În cazul alcoolului nu vorbim despre antrenament, deoarece riscăm ca procesul de eliminare să devină unul greoi”.
Mituri. Murăturile şi bomboanele cu alcool, cafeaua sau duşul nu afectează alcoolemia
  Gândul a testat cu alcoolmetrul şi două dintre miturile care circulă printre şoferi: cel al murăturilor şi cel al bomboanelor cu alcool. Niciunul dintre acestea nu s-a confirmat.
  În cazul murăturilor, alcoolemia a fost 0 chiar şi atunci când testarea a avut loc imediat după ce acestea au fost mâncate. Chiar dacă murăturile se află în oţet, acesta nu are o concentraţie alcoolică suficient de mare cât să ajungă în sânge.
  Bomboanele cu alcool consumate au conţinut rom în proporţie de 4%. Testată imediat după ce acestea au fost mâncate, alcoolemia a ieşit foarte mare – 0,42 în aerul expirat. Explicaţia este că aparatul a detectat alcoolul prezent la nivelul gurii, lucru pe care Poliţia nu are voie să îl facă. Este valabil însă scenariul că, dacă mănânci bomboane cu alcool în timp ce conduci, etilotestul poliţiştilor va detecta alcoolemie.  După 15 minute de la terminarea bomboanelor, subiectul a înregistrat însă o alcoolemie 0.
  Producătorul de alcoolteste Dräger mai precizează că alte obiceiuri, precum consumul de cafea sau duşul nu au efect asupra alcoolemiei, ele îmbunătăţind doar starea fizică a persoanei respective.
Sursa: www.gandul.info

 

 

 

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated. HTML code is not allowed.

back to top

Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/albaiuli/public_html/libraries/joomla/filter/input.php on line 686


Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/albaiuli/public_html/libraries/joomla/filter/input.php on line 686