Kremlinul aruncă un paravan de FIMI peste dronele din Polonia

În timp ce Kremlinul împrăștie narațiuni de dezinformare împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene, Rusia desfășoară în paralel atacuri cu drone asupra Ucrainei – unele dintre acestea pătrunzând chiar în spațiul aerian al statelor membre UE și NATO, cum este Polonia.Așa s-a întâmplat și săptămâna trecută. În noaptea de 9 septembrie, aproximativ douăzeci de drone rusești au penetrat spațiul aerian polonez înainte de a se prăbuși sau de a fi doborâte de apărarea antiaeriană NATO.Apoi a început asaltul retoric, o campanie FIMI rusească ce a debitat narațiuni de dezinformare despre aceste incursiuni. Tactica, ca de obicei, a fost să se spună orice, oriunde și peste tot, atâta timp cât mesajul servea negării și distragerii atenției de la responsabilitatea Kremlinului.

„Nu s-a întâmplat nimic și nu am făcut noi”

Unii comentatori pro-ruși au susținut că nu s-a întâmplat mare lucru. De exemplu, ideologul Aleksandr Dughin a afirmat: „Nu a fost nimic. Doar fragmente, resturi, explozii... iar polonezii au intrat în panică”. La rândul său, Vladimir Soloviov a ironizat faptul că Polonia a desfășurat sisteme Patriot pentru „doar trei sau patru drone”.Alții au invocat argumente tehnice: dronele rusești ar avea o rază de acțiune de doar 700 km, deci n-ar fi putut ajunge până în Polonia. În realitate, acestea au fost modificate cu rezervoare suplimentare, ceea ce le-a extins autonomia. Iar în fața unor astfel de afirmații contradictorii, întrebarea rămâne: ce versiune a adevărului ar trebui să credem?De asemenea, presa și comentatorii pro-Kremlin au recurs la linia clasică: autoritățile poloneze sau europene n-ar fi oferit „nicio dovadă” că dronele erau rusești. În fapt, au fost difuzate numeroase rapoarte și imagini cu drone Geran rusești doborâte.

„Ei au făcut-o”

„Ei” – în logica Kremlinului – sunt suspecții obișnuiți: poate Ucraina, care ar fi încercat o „provocare” pentru a atrage Polonia în război. Sau poate chiar Polonia, pentru a forța NATO să intervină. Ori poate Occidentul, care ar fi orchestrat totul pentru a sabota negocieri de pace sau a implica direct SUA în conflict.Atâtea provocări și atât de puțin timp… dar ideea de fond rămâne aceeași: negarea evidenței și aruncarea vinei asupra altora.

Și în România, aceeași poveste

La doar câteva zile după incidentul din Polonia, o dronă rusească a încălcat și spațiul aerian al României, într-o acțiune pe care autoritățile de la București o consideră probabil deliberată. Surpriză: narațiunile dezinformării pro-Kremlin au urmat aceeași rețetă – drona ar fi fost ucraineană, lansată pentru a întoarce țările europene împotriva Rusiei; nu există „probe” că ar fi rusească; iar România ar fi reacționat doar la presiunea NATO.

Ministerul român al Apărării a confirmat însă că drona era rusească. Dar propaganda pro-Moscova sugerează acum că armata română ar fi greșit și încearcă să dea vina pe Rusia.Așa cum dronele rusești bântuie cerul Europei, tot așa și narațiunile Kremlinului circulă neobosit, oscilând între negare, distragere și minciună, cu scopul de a ascunde responsabilitatea Moscovei.

Nu vă lăsați înșelați.

Pe radarul nostru de dezinformare din această săptămână

• Negarea atacului asupra civililor: presa FIMI a pretins că Rusia nu ar fi atacat coada de pensionari din Ucraina. Sputnik a susținut că o bombă rusă nu a lovit civilii care stăteau la rând pentru pensii în satul Yarova, unde 23 de persoane au murit și 18 au fost rănite. Dovezile video, relatările jurnaliștilor și mărturiile supraviețuitorilor confirmă însă atacul.
• Brazilieni și carteluri: o altă narațiune falsă afirmă că Ucraina recrutează mercenari brazilieni pentru a instrui crima organizată din America Latină. Deși câțiva latino-americani s-au alăturat Legiunii Internaționale a Ucrainei și există investigații privind cazuri izolate de membri ai cartelurilor, nu există nicio dovadă că liderii cartelurilor ar coopera cu „mercenari ucraineni”.
• Moldovenii, „trimiși la război de UE”: Kremlinul a lansat și narațiunea conform căreia Uniunea Europeană vrea să folosească moldoveni pe frontul din Ucraina „după ce a rămas fără ucraineni”. În realitate, Rusia este cea care folosește nord-coreeni ca „carne de tun” pentru a proteja viețile soldaților săi. Narațiunea face parte dintr-o campanie masivă de FIMI ce vizează alegerile parlamentare din Moldova, programate pe 28 septembrie.