Torpila sacrosancta

Torpila sacrosancta

Mare polemica in societatea romaneasca. A atentat sau nu premierul Victor Ponta la independenta Justitiei atunci cand, dupa un verdict, cel in cazul lui Adrian Nastase, a afirmat, cu subiect si predicat, ca acesta a fost un proces politic? Nu putini sunt cei care il atacat din directia unor partide politice rivale. Ca sa nu mai vorbesc de presedintele Romaniei care l-a avertizat ritos ca trebuie sa inceteze. Sa nu mai violeze, cu alte cuvinte, Justitia. Dar chiar si personalitati din propriul partid s-au grabit sa se delimiteze de presedintele PSD. Ei bine, toata aceasta polemica, relansata ieri si azi, ma determina sa pun o intrebare abrupta. Admitand ca Justitia, in intregul ei, ar fi fost pusa sub semnul intrebarii, este Justitia o institutie sacrosancta?

 

Din capul locului fac precizarea ca nu am auzit nici macar o opinie a vreunui om politic, fie el si cel mai activ pe aceasta tema, Victor Ponta, care sa se constituie intr-un atac impotriva Justitiei. Ar fi si stupid. Pentru ca Justitia face parte din ceea ce numim treimea obligatorie a democratiei. Pe langa puterea legislativa si puterea executiva, Justitia reprezinta si ea o putere fundamentala din cele trei ale statului. Prin urmare, oricine ataca Justitia in ansamblul ei se abate in mod grav de la regulile democratice. Demonstreaza ca nu le intelege pe deplin. Tot ce am auzit insa si tot ce si eu insumi am scris si am spus reprezinta critici la adresa unor judecatori si chiar a unor sentinte judecatoresti in materie penala. De asemenea, am intalnit suficiente atentionari referitoare la faptul ca procurorii reprezinta avocati ai statului si nu sunt parte a Justitiei. La fel cum nu sunt nici aparatorii cetatenilor, avocatii. Iar in cazul Nastase ce este, pana la urma, atacat? Imixtiunea presedintelui Traian Basescu in aceasta cauza care, in repetate randuri, in mod public, s-a exprimat in legatura cu ea, influentand in orice caz in acest fel modul in care s-a desfasurat atat cercetarea, cat si procesul, inexistenta unor probe solide, care au condus la cele doua condamnari, precum si compozitia discutabila daca nu cumva chiar scandaloasa a completelor. Dar nu Justitia ca institutie a fost pusa la zid.

Sa admitem insa, de dragul demonstratiei pe care ma straduiesc sa o fac, ca ar exista persoane publice si in primul rand oameni politici care ar afirma raspicat faptul ca Justitia in Romania nu face nici doua parale. Ca in ansamblul ei este alcatuita din magistrati corupti, neprofesionisti sau rau intentionati si ca de multe ori acestia sunt mana in mana cu avocatii statului. Adica cu procurorii care ancheteaza samavolnic, incalcand normele procedurale, drepturile procesuale si drepturile omului si care fac rechizitorii dupa ureche. Ei bine, daca s-ar intampla asa – si nu se intampla asa –, nu as avea motive sa ma mir prea mult, chiar daca nu as fi sub nicio forma de acord cu asemnea luari de pozitie. De ce nu as fi de acord am explicat. Dar de ce nu m-as mira? Pentru ca si celelalte doua puteri in stat sunt facute harcea-parcea. Nu este zi de la Dumnezeu in care sa nu aud pe unul sau pe altul, in special politicieni, spunand ca Parlamentul este corupt, lenes, cel mai adesea inutil. Si ca Guvernul, reprezentand Executivul, cealalta putere fundamentala a democratiei, este la fel ca si Parlamentul. Deci doua puteri in stat sunt zi de zi demonizate. Cel mai adesea chiar de presedintele tarii. Iar cea de-a treia putere a statului, daca este criticata nu in integrealiatea ei, ci pentru ceea ce nu functioneaza, respectiv Justitia, aceasta reprezinta un fel de crima de lezmaiestate.

Daca Parlamentul nu este sacrosanct ca institutie, si nu este, motiv pentru care toata lumea are dreptul sa-l mitralieze in mod critic din toate pozitiile, daca nici Executivul nu este sacrosancat, ma intreb si intreb: De ce ar fi Justitia o institutie care sa nu poata fi pusa in discutie atunci cand reprezentati ai ei gresesc in mod flagrant?

Numai cateva articole din Codul Penal, cum s-a incercat in martea denumita neagra din decembrie anul trecut, urmau sa fie schimbate in mare viteza si intr-un mod netransparent, dar totusi la capatul unei dezbateri in Parlament si patru Coduri: Penal, de Procedura Penala, Civil si de Procedura Civila au fost scrise pe picior si trantite in obrazul natiunii de catre regimul Basescu sub forma unei asumari de raspundere. Ce este mai grav? Peste cateva zile va intra in vigoare un Cod Penal care cuprinde si dispozitii bune si aberatii. Si vom vorbi atunci despre modul in care regimul Basescu a sabotat Justitia.

Pe buna dreptate USL este criticata sub motiv ca nu a procedat la o reformarea a Justitie, acolo unde era necesar, intr-un mod democratic si transparent. In definitiv, a trecut un an de cand o majoritate de peste 70 la suta domina Parlamentul. Si tot pe bune dreptate este criticata USL pentru ca nu a instituit reguli, prin intermediul Parlamentului, care sa-i oblige pe procurori si pe judecatori sa raspunda administrativ, disciplinar, financiar si, daca este cazul, penal in situatiile in care au fost comise erori grave sau abuzuri constatate ca atare de instantele superioare sau de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, care incarca statul roman cu amenzi pe care, in loc sa le plateasca cei vinovati, le platesc cetatenii, intre acestia aflandu-se, culmea, si victimele unor procurori si judecatori. Asemenea fapte ale unor procurori si judecatori torpileaza nu numai Justitia, ci si sistemul democratic. Reperezinta acestia o Justitie sacrosancta?

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated. HTML code is not allowed.

back to top