SUMMITUL Consiliului European a inceput la Bruxelles

Reuniunea Consiliului European a inceput, joi dupa-amiaza, la Bruxelles, in contextul scandalului privind spionajul american. Informeaza Mediafax.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, al carei telefon mobil probabil a fost monitorizat de Statele Unite, a declarat ca "spionajul intre prieteni nu se face", cu ocazia venirii la summitul Consiliului European.

"Avem nevoie de incredere intre parteneri, iar aceasta incredere trebuie restabilita. Aceasta situatie cu supravegherea vizeaza toti cetatenii", a spus Merkel.

"Nu putem accepta in niciun caz acest spionaj sistematic, va trebui sa luam masuri", a declarat, la randul sau, premierul Belgiei, Elio du Rupo.

Inainte de inceperea summitului, presedintele Frantei, François Hollande, si Angela Merkel au avut o intrevedere bilaterala pe tema activitatilor americane de spionaj.

Read more...

Eduard Hellvig în Parlamentul European: Migranții europeni aduc plusvaloare economiilor țărilor de destinație, nu caută ajutoare sociale!

Mobilitatea cetățenilor europeni a fost una dintre temele de dezbatere în aceste zile la Strasbourg. S-au luat în discuție beneficiile și provocările libertății de circulație în Uniunea Europeană și s-a vorbit despre percepția unei așa-zise exploatări a sistemului de protecţie socială de către imigranți.

Ideea acestei exploatări a fost combătută de însuși comisarul pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Laszlo Andor, dar și de studiul publicat de Comisie în luna octombrie a acestui an. Documentul arată chiar că  imigranții se numără  printre cei mai importanți contribuabili la bugetul țării gazdă", arată eurodeputatul liberal Eduard Hellvig. „Toată această dispută legată de migrația cetățenilor europeni dintr-un stat în altul cred că ar rămâne, așa cum este, superfluă, dacă ar fi pornită corect. Dacă ar porni de la ideea că mobilitatea cetățenilor europeni pe teritoriul Uniunii este nu doar o libertate fundamentală a UE, ci și o evoluție firească pentru echilibrarea pieţei muncii în acest spațiu. O uniune economică  și monetară presupune flexibilitatea pieţei muncii, adică deplasarea forţei de muncă în zonele în care există posturi  disponibile. Este, probabil, una din diferenţele între noi și SUA, unde nici nu se pune această problemă pentru că mobilitatea profesională este absolut firească" mai spune  europarlamentarul liberal. Eduard Hellvig a salutat  intensificarea eforturilor statului roman, ale diplomației, de a creiona adevărata imagine a românilor în țările UE.

„Am arătat, într-o declarație pe tema mobilității în UE, cum criza economică și nivelul șomajului din numeroase state membre au pus sub presiune sistemele de protecție socială. Aceste dificultăţi sunt evidente, însă cetățenii care au ales să se stabilească într-un alt stat nu trebuie să fie țapi ispășitori pentru niște probleme mult mai complexe legate de sustenabilitatea statului-providență din societățile occidentale.

Din păcate, partidele populiste exploatează tensiunile sociale și  încearcă să sperie cetățenii, exagerând impactul eliminării restricțiilor pe piața muncii aplicabile românilor și bulgarilor în 2014, sperând să mai obțină niște voturi. Total incorect! Românii și bulgarii au putut să muncească și până acum în alte state, cu condiția obținerii unui permis de muncă. Așadar, o mare parte dintre cei care doreau să muncească în UE o fac deja, fapt pentru care temerile legate de un flux migrator masiv sunt niște fantezii." susține europarlamentarul.

"A-i suspecta pe cei care aleg mobilitatea că o fac pentru a profita de sistemul de protecție socială este o exagerare dezmințită de datele privind migrația de până acum. Marea majoritate a migranților intra-UE sunt cetățeni cu un loc de muncă, iar cei care beneficiază de șomaj, au acest drept pentru simplul fapt că au cotizat în sistem atunci când erau angajați.  Evident că pot exista abuzuri, însă acestea nu sunt un motiv pentru extrapolări care pun migrația într-o lumina proastă, lăsând la o parte toate beneficiile acesteia, cum ar fi impozitele și consumul cetățenilor străini care lucrează în țara de destinație.

Câteva milioane de români contribuie la economia  și bunăstarea socială a unor țări europene. Dacă ar fi să exemplificăm pe categorii profesionale, putem aminti că peste 20.000 de medici  români salvează vieți în străinătate. Zeci de mii de tineri studiază în universități din afara  granițelor țării. Aceștia sunt, poate mai puțin vizibili, e adevărat. Impactul vizual mare îl are un număr nesemnificativ, în opinia mea, de cetățeni români care își petrec timpul pe străzi în unele orașe europene.  Este profund nedrept să-i confundăm, este total nepotrivit ca aceștia să fie confundați de statele europene cu românii cinstiți, care au locuri de muncă, produc plusvaloare în acele state și încurajează consumul acolo. Le reamintesc celor care se opun cu înverșunare eliminării restricțiilor că aceasta nu este nici mai mult nici mai puțin decât ceea ce statele membre au agreat unanim prin tratatul de aderare. Românii și bulgarii au dreptul legitim de a beneficia de aceleași libertăți ca și ceilalți cetățeni ai UE."

Eduard Hellvig afirmă că ceea ce se va întâmpla la 1 ianuarie 2014, odată cu eliminarea restricţiilor, nu este altceva decât o intrare în normalitate. Românii vor avea un motiv în minus să se simtă cetăţeni europeni de rangul doi, iar normalitatea va fi deplină atunci când Romania va adera și la spaţiul Schengen, permiţând românilor să fie în rând cu toţi ceilalţi europeni.

Read more...

Ponta: Banuiesc ca nu sunt mai incepator decat eram in luna mai

 

                                      

"In primul rand, nu stiu ce inseamna incepator, sunt multi premieri care sunt in functie de mai putin timp decat sunt eu. Banuiesc ca nu sunt mai incepator decat eram in luna mai sau decat eram anul trecut, cand am participat la Consiliul European. Nu cred ca acest gen de explicatii personale isi au rostul cand vorbim de lucruri foarte importante, si anume strategia de creare de locuri de munca pentru tineri, agenda digitala, care sunt domenii extrem de importante pentru Romania, sunt domenii in care se contureaza decizii pe urmatorii 7-8 ani si mi-as fi dorit foarte mult ca Romania sa fie reprezentata in mod competent. Daca vorbim de puterea de negociere, am auzit acest argument anul trecut, cand s-a vorbit despre bugetul 2014 - 2020. Stiu ca si atunci presedintele a spus ca este un foarte bun negociator, de aia trebuie sa participe. Am obtinut cea mai proasta alocare dintre cele 28 de tari, pe cap de locuitor. Imi permit sa cred ca faimoasele autoproclamatele calitati de negociator, din pacate, nu am reusit sa le vedem", a spus Ponta intr-o conferinta de presa la Bruxelles.  Presedintele Traian Basescu a declarat joi ca in Consiliul European nu se iau decizii tehnice, participantii fiind oameni politici si ca el a contribuit la realizarea Agendei 2020, in care unul dintre pilonii esentiali este digitalizarea.  "Vreau sa reamintesc celor care cred ca viata a inceput odata cu ei ca sunt unul dintre sefii de stat care au contribuit la realizarea Agendei UE 2020, in care unul dintre pilonii esentiali este digitalizarea. Ar fi fost pacat sa trimitem acolo un incepator", a declarat Basescu, pe Aeroportul Otopeni, inainte de a pleca la Bruxelles. 

Premierul Victor Ponta a declarat joi ca, in opinia sa, nu este mai "incepator" decat era in luna mai sau anul trecut, cand a participat la reuniuni ale Consiliului European, referindu-se astfel la o declaratie a presedintelui Traian Basescu, informeaza Agrepres.

 

Read more...
Subscribe to this RSS feed