Items filtered by date: Tuesday, 07 October 2014 - Like - stiri Alba Iulia

Senatorul PNL Sorin Roșca Stănescu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București la doi ani și patru luni închisoare în dosarul Rompetrol, iar fostul ministru al Comunicațiilor Sorin Pantiș a primit doi ani și opt luni cu executare.

Sorin Roșca Stănescu a primit un an de închisoare pentru utilizarea de informații privilegiate și doi ani pentru constituire a unui grup infracțional organizat. La pedeapsa rezultată s-a adăugat un spor de 4 luni, astfel încât el va executa doi ani și patru luni închisoare.

Sorin Pantiș a fost condamnat la câte doi ani închisoare pentru complicitate la manipularea pieței de capital și constituire a unui grup infracțional organizat, la care s-a adăugat un spor de 8 luni, pedeapsa finală fiind de doi ani și opt luni.

Celelalte condamnări din dosar: Alexandru Bucșă (fost vicepreședinte The Rompetrol Group Olanda) — 6 ani cu executare; Petrică Grama (fost director în Ministerul Finanțelor) — 2 ani și patru luni cu executare; Florin Iulian Aldea (agent de servicii de investiții financiare) — 5 ani cu executare; Claudiu Simulescu (agent de servicii de investiții financiare) — 4 ani cu executare; Cerasela Rus — 3 ani cu suspendare, Victor Eros — 2 ani cu suspendare; Paul Miclăuș (fost vicepreședinte CNVM) — 2 ani cu suspendare, Gabriela Victoria Anghelache (fost președinte CNVM) — 3 ani cu suspendare, Irina Popovici — 3 ani cu suspendare, Elena Albu (fostă șefă a Corpului de Control al CNVM) — achitată.

Instanța a dispus încetarea procesului penal în cazul lui Dinu Patriciu, ca urmare a decesului acestuia. De asemenea, judecătorii au lăsat nesoluționată latura civilă.

Tot pe latură civilă, instanța i-a obligat pe Alexandru Bucșă, Petrică Grama și SC Rompetrol SA să plătească în solidar suma de 58 milioane USD către Ministerul Finanțelor Publice, fiind dispuse măsuri asigurătorii pentru recuperarea acestei sume. Instanța a respins cererea DIICOT de confiscare a sumei de 9 milioane euro de la Florin Aldea.

Decizia este definitivă.

Principesa Margareta și principele Radu au participat, marți, la un ceremonial religios organizat la Curtea de Argeș, pentru a marca trecerea a o sută de ani de la moartea regelui Carol I.

Slujba, oficiată de un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Calinic, s-a desfășurat în catedrala în care sunt înmormântați primii regi ai României.

După încheierea ceremonialului religios, principesa Margareta și principele Radu au păstrat un moment de reculegere lângă mormântul regelui Carol I, dar și la cele în care se află osemintele reginei Elisabeta, regelui Ferdinand și reginei Maria. Cei doi au făcut și o scurtă oprire la capela în care a fost depus sicriul cu rămășițele regelui Carol al II-lea.

Slujba de marți face parte dintr-o serie de evenimente dedicate centenarului morții regelui Carol I, care se desfășoară timp de trei zile la București, Sinaia, Curtea de Argeș și Alexandria.

Potrivit site-ului familiaregala.ro, regele Carol I (1839 — 1914), întemeietorul Dinastiei Române, a fost ales de elita politică românească, dintre principii Europei, și adus pe tronul țării, pentru a consolida unirea celor două Principate, Moldova și Țara Românească, pentru a conferi prestigiu noului stat, pentru a calma luptele interminabile pentru putere între facțiunile interne și pentru a reprezenta un factor de stabilitate, într-un moment crucial al dezvoltării României.

El a condus țara spre modernizare și independență, aflându-se personal în fruntea trupelor româno-ruse, în timpul Războiului Ruso-Româno-Turc din 1877/1878 (Războiul de Independență), încheiat prin Tratatul de la Berlin, din 1878.

Regele Carol I a decedat în ajunul izbucnirii Primului Război Mondial, lăsându-l moștenitor al tronului pe nepotul său, Ferdinand, asupra căruia va cădea sarcina împlinirii Marii Uniri.

Peste o sută de manifestanți kurzi au pătruns marți cu forța în clădirea din Bruxelles a Parlamentului European (PE) pentru a protesta față de pasivitatea pe care, în opinia lor, o manifestă Uniunea Europeană în fața atacurilor teroriste comise de gruparea jihadistă Statul Islamic, transmite EFE.

Manifestanții, care de mai multe zile protestează într-o piață aflată în apropierea legislativului european, au intrat marți cu forța pe poarta principală a instituției, unde autoritățile belgiene au desfășurat un important dispozitiv polițienesc.

Protestatarii au ajuns până la etajul trei, zona cea mai circulată din clădirea Parlamentului European, dat fiind că la acest etaj se face legătura între diferite edificii care compun complexul parlamentar european.

Manifestanții kurzi protestează împotriva a ceea ce ei au numit "masacrul" comis la 15 septembrie de organizația teroristă Statul Islamic (SI) în orașul sirian cu majoritate kurdă Kobane, situat la frontiera cu Turcia, potrivit unui comunicat pe care protestatarii l-au distribuit presei. Totodată, manifestații s-au declarat în greva foamei și au susținut că peste 10.000 de kurzi se află "pe străzile din Europa pentru ca țările occidentale să realizeze ceea ce s-a întâmplat la Kobane".

În același comunicat, kurzii au cerut UE "să sprijine populația kurdă, să se opună atacurilor SI și să acționeze rapid pentru a preveni ceea ce începe să semene tot mai mult cu un genocid împotriva populației kurde din Kobane", oraș din care sute de oameni și-au părăsit în grabă locuințele și s-au adăpostit de partea turcă a frontierei.

Purtătorul de cuvânt al manifestanților, Keje Kotluk, a insistat că executivele belgian și europene nu se pot preface că nu văd atrocitățile comise de jihadiștii din SI, despre care au spus că "sunt bine echipați și folosesc arme de proveniență occidentală", scrie ziarul Le Soir în ediția sa digitală, preluat de EFE.

Manifestanții kurzi care au realizat alte acțiuni similare pe mai multe aeroporturi europene în ultimele ore au solicitat ajutor militar și militar în favoarea locuitorilor din Kobane.

Astăzi, la Parlamentul European are loc ultima zi de audieri a comisarilor europeni, însă, potrivit surselor aflate la fața locului, audierile nu au fost perturbate.
Nu au fost raportate incidente, kurzii fiind ulterior evacuați, pașnic, din clădirea Parlamentului European.