"Spatii Psiho-vegetale"

"Spatii Psiho-vegetale" Sursa imagine: Cotidianul.ro

La “Metropolis Center” din Bucuresti, artistul Daniel Craciun propune o selectie de lucrari sub titlul generic “Psycho-vegetal spaces”. Organizata de “DanaArtGallery”, expozitia este “o invitatie la visare (…) prin lucrarile care imbina diferite simboluri, ingeri, sageti, cu elementele vegetale”. Este, de fapt, o expozitie de peisaje, asa cum o arata si titlul, dar purtand in ele un i

Artist complex, traind intre Romania si Franta, Daniel Craciun se misca cu dezinvoltura in lumea morfologiei plastice, de la ceea ce am putea numi realism, daca n-ar fi permanent trecut printr-un filtru foarte personal, care introduce un al doilea nivel de lectura dincolo de realism, la lucrari de natura gestual-abstracta uneori, la neoexpresionism si suprarealism, de la pictura la colaj, obiect sau fotografie.

Este un artist in a carui creatie latura intelectuala joaca un rol important si care reuseste sa alieze conceptualul cu afectivul, senzorialul cu reflectia, intr-un discurs personal asupra lumii.

Discursul se aplica de aceasta data lumii vegetale, care, declara artistul, “ma duce adesea cu mintea la ceva fantastic, la ceva ludic". Abordarea naturii ca subiect este o preocupare mai veche a lui Daniel Craciun. De data aceasta, frapeaza dominanta suprarealista, construirea unui univers in care constientul cedeaza in mare masura locul subconstientului, fie pe o linie intunecata, ca in cazul lucrarii “Not pretty portrait”, fie, cel mai adesea, pe cea exuberanta, atat conceptual, cat si cromatic. Daniel Craciun concepe lumi, le iveste din izbucniri de forte, fie ca este vorba despre infruntarea “Spatiilor energetice” sau de “Compozitia geo-simbolica”, le populeaza uneori cu personaje stranii, ca in “Dans psih-edenic” sau in “Forme in dezvoltare”.

Artistul contopeste declarat amintire si momentul creatiei, peisaje, case, figuri se intalnesc in imagini depasind existenta lor fizica, in “Amintire ardeleana”, in “Garden Dream”, in “Transgresive Landscape”, in “Zboruri in galben”.

O continua contrapunere a viului si a disparitiei, a vegetalului si umanului, a angelicului si a diabolicului creeaza atat tensiuni de receptare, cat, mai ales, tensiuni plastice, transpuse in forta gestului sau in explozia cromatica, rezolvata cand prin armonii rafinate, cand in game contrapunctice. Forta lor, indiferent de zona, rezida in reteaua labirintica de “vrejuri” (pentru a le a un nume), in complicatul duct al desenului care obliga privitorul la o descifrare atenta. Dovada – “Retea nr. 3”, “Onirico-vegetal”, “Forme in dezvoltare”…

O mentiune speciala merita portretele, aflate si ele la granita dintre uman si vegetal, dintre realitate si oniric, dintre psihologic si ludic, intotdeauna insa nelinistitoare. Fie ca se desprind clar din fondul lucrarii, sau ca se contopesc intr-o culoare-simbol, ca in “In Red”, personajele se situeaza intr-o zona la intersectia regnurilor, isi pierd, de fapt, identitatea, devenind elemente ale constructiei picturale, ale discursului mental si plastic in acelasi timp.

Intr-un fel de argument al expozitiei, Daniel Craciun scrie: „Termenul spaces din titlu reflecta nu doar un spatiu plastic, in care demersul meu e incadrat, ci si ideea de spatiu-timp, asemenea celui din fizica. Pana la urma, propunerea enuntata de titlul expozitiei reflecta o compatibilitate estetica. Abordarea acestei expozitii, desi postmoderna, continua intr-un anumit mod filonul primei mele expozitii «O noua privire asupra naturii», ce deschidea la mine ciclul vegetal. De data aceasta e vorba de o privire mai complexa, upgradata – in care ramificatiile si implicatiile vizuale tind mai elocvent sa se apropie de metapsihic, de o lume aproape paralela”.

Desigur, artistii au intotdeauna, mai ales in zilele noastre, un discurs intelectual ce se constituie intr-un background al creatiei lor. Dar, dincolo de el, ceea ce conteaza sunt viabilitatea operelor propuse, capacitatea lor de a comunica stari sufletesti, reflectii existentiale si, mai ales, statisfactie estetica.

Lucrarile din expozitia de la „Metropolis Center” indeplineste toate aceste cerinte. Ele au calitatea de a se adresa tuturor iubitorilor de arta. La primul contact, vizitatorul este atras de caracterul lor „decorativ”, pentru a folosi un termen cu care, probabil, autorul nu va fi de acord. Cei care doresc sa intre mai adanc in imaginea propusa pot avea satisfactia descoperirii si decodarii simbolurilor, pot urmari sensul zborurilor personajelor angelice sau grimasa celor ce se topesc inexorabil intr-un spatiu imaginat si imaginar, intr-o lume in care singura certitudine ramane interogatia. In sfarsit, cromatica si ritmul compozitiilor satisfac pe deplin nevoia de „frumos” a oricarui „consmator” de arta.

Desigur, artistii au intotdeauna, mai ales in zilele noastre, un discurs intelectual ce se constituie intr-un background al creatiei lor. Dar, dincolo de el, ceea ce conteaza sunt viabilitatea operelor propuse, capacitatea lor de a comunica stari sufletesti, reflectii existentiale si, mai ales, statisfactie estetica.

Lucrarile din expozitia de la „Metropolis Center” indeplineste toate aceste cerinte. Ele au calitatea de a se adresa tuturor iubitorilor de arta. La primul contact, vizitatorul este atras de caracterul lor „decorativ”, pentru a folosi un termen cu care, probabil, autorul nu va fi de acord. Cei care doresc sa intre mai adanc in imaginea propusa pot avea satisfactia descoperirii si decodarii simbolurilor, pot urmari sensul zborurilor personajelor angelice sau grimasa celor ce se topesc inexorabil intr-un spatiu imaginat si imaginar, intr-o lume in care singura certitudine ramane interogatia. In sfarsit, cromatica si ritmul compozitiilor satisfac pe deplin nevoia de „frumos” a oricarui „consmator” de arta.

ntreg univers oniric, in care lumea exterioara si imaginarul pictorului se contopesc, informeaza Cotidianul.ro.

 

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated. HTML code is not allowed.

back to top