Items filtered by date: Sunday, 02 August 2015 - Like - stiri Alba Iulia

2 AUGUST – ZIUA COMEMORARII HOLOCAUSTULUI ROMILOR

În fiecare an, în data de 2 august, sunt comemorate la nivel internațional victimele de origine sinti și romă ale Holocaustului nazist – “Pharrajimos” (tăiere, fragmentare, distrugere în limba romani).
2015 este anul celei de-a 71 comemorări a masacrului din 2 și 3 august 1944 când, la Zigeunerlager,  lagărul de concentrare din Auschwitz – Birkenau (Polonia), au fost ucise câteva mii de personae rome și sinti. Istoricii estimează că în timpul dictaturii naziste au fost exterminaţi între trei sute şi cinci sute de mii de romi. Peste 20.000 dintre ei din 14 ţări au pierit la Auschwitz-Birkenau. Etnia romă a fost cea mai afectată de nazism, dacă avem în vedere procentele: peste 90% din populaţia romă din Austria, Germania şi Estonia a fost exterminată de regimul fascist.
Acţiunile regimului nazist german de exterminarea romilor au fost mult mai puţin studiate decât cele din holocaustul evreiesc, şi numai în ultimii ani comunitatea romă a început să ceară recunoaşterea ca victime ale regimului nazist.
Începând cu anul 1972, Holocaustul asupra Romilor este comemorat în toată lumea la data de 2 august, amintind de anul 1944 când într-o singură noapte, aproape 3.000 de romi, în special femei şi copii, au fost ucişi în lagărele Auschwitz-Birkenau.

"Personal consider și susțin că populația romă a contribuit activ și a fost prezentă în istoria și cultura europeană, istorie care trebuie adusă în lumină astfel încât să înlocuiască miturile învechite și adânc înrădăcinatele prejudecăți cu fapte bazate pe realități și înțelegere a trecutului. Nu este doar un act de respect și justiție, dar de asemenea o unealtă esențiala în combaterea creșterii rasismului îndreptat împoriva romilor.
La 2 august 1944, 2897 de persoane au fost introduse în camerele de gazare și exterminate. Câteva luni mai devreme, la 16 mai 1944, doar prizonierii romi refuzaseră să se supună ordinelor soldaților SS care veniseră să lichideze „tabăra țigănească”. Date istorice despre revolta țiganilor sau despre lichidarea lor sunt destul de puține. O gaură neagră în istoria europeană care împiedică înțelegerea completă și prezentarea istoriei romilor în Europa, fapte care ar putea fi cruciale în înțelegerea situației actuale a acestora. Astfel, multe persoane cu care am avut contact au păreri despre romi, chiar dacă nu cunosc nimic despre istoria acestora. Mulți oameni nu cunosc, spre exemplu, că romii au fost alungați din Sfântul Imperiu Roman în 1501 și, de la acea dată, puteau fi prinși și uciși de către oricare cetățean al imperiului. În Franța, Louis al XIV-lea a decretat în 1666 ca toți bărbații țigani să fie trimiși pe viață pe galere, fără proces, iar femeile să fie sterilizate și copiii trimiși în case pentru săraci. În Spania, se hotărâse în 1749 ca toți romii să fie arestați în cadrul operațiunii cunoscute ca „Marea Adunare a Țiganilor”. În Țara Românească și Moldova, țiganii au fost ținuți ca sclavi între secolul 14 și anul 1856. Împărăteasa austro-ungară Maria Tereza a impus o feroce politică de asimilare care includea îndepărtarea copiilor din grija familiei. În timpuri mai recente, copiii Roma și Yenish erau îndepărtați cu forța din căminul părintesc, în Elveția, pe pamânturi în care părinții nu le puteau asigura educația de buni cetățeni. La fel, a rămas foarte puțin cunoscut faptul că în Franța că populația Roma a fost ținută în lagăre în timpul celui de-al doilea război mondial, majoritatea în condiții mizere până la sfârșitul anului 1946, sau că supraviețuitorii taberelor de concentrare naziste au fost lasați fără niciun fel de suport ori compensație din cauza apartenenței Roma. Așa cunoscutul “Pharrajimos” - Holocaustul romilor purtat de-a lungul celui de-al doilea razboi mondial a reprezentat culminarea acestor politici de excluziune, eliminare și asimilare forțată. În unele țări în jur de 90% din populația romă a dispărut ca rezultat al masacrelor și deportărilor în tabere de concentrare. Totuși, 71 de ani după încheierea celui de-al doilea război mondial, datele istorice privitoare la destinul romilor sunt încă incomplete. Într-un raport din Republica Ceha (2013), de exemplu, se amintește că o fermă de porci este încă prezentă pe locația fostei tabere de muncă Lety, în care romii au fost deținuți în timpul celui de-al doilea război mondial și apoi deportați la Auschwitz. Este de asemenea foarte îngrijorător că unii politicieni importanți, în contextul creșterii populismului în Europa, își permit public să sublinieze nerecunoașterea Holocaustului romilor. În plus să trivializeze unele dintre cele mai oribile violări ale drepturilor omului din trecut, prin discursuri care să împuternicească și legitimizeze rasismul anti-roma al zilelor noastre.

Cum sublinia președintele ceh Vaclav Havel la dezvelirea memorialului victimelor Roma din lagărul de la Lety, în 1995, < acestea nu sunt fapte disparate ale istoriei romilor. Aceasta este istoria tuturor ocupanților acestui spațiu teritorial, istorie pe care o împărțim deopotrivă. Ea trebuie arătată, înțeleasă și, apoi, niciodată uitată!>", susține Gruia Ioan Bumbu, președintele Asociației PAKIV România.

Read more...
Subscribe to this RSS feed