Tragatorii de sfori ai Europei

Tragatorii de sfori ai Europei Sursa imagine: cotidianul.ro

Cei doi jurnalisti de la Suddeutsche Zeitung au data lovitura obtinand transcriptul secret al intalnirilor aproape lunare la nivel de sefi de stat sau de guverne care au avut loc la Bruxelles la apogeul crizei financiare, incepand din 2010 si pana in 2013. Transcriptele fiecarui summit UE poarta denumirea de ”protocoale Antici” in jargonul bruxellez, dupa Paolo Massimo Antici, diplomatul italian care a introdus aceasta practica, in anii 1970 si sunt realizate de diplomati care nu asista direct la dezbateri, diplomati numiti si ei ”Antici”. Acestea sunt singurele inregistrari oficiale (si secrete) ale negocierilor din timpul summit-urilor UE.

”Niciun diplomat Antici nu a auzit cu urechile lui ceea de scrie”, se arata in volumul amintit. Aceasta pentru ca cel care consemneaza dezbaterile o face dupa relatarile unui diplomat care iese din sala de sedinte la fiecare 15 minute, fiind mereu inlocuit de un altul. ”Cu toate acestea, aceste protocoale sunt foarte apropiate de un proce verbal”.

Protocoalele amintite demonstreaza inca o data influenta uriasa exercitat de Angela Merkel in timpul summit-urilor de criza ale UE, aproape intotdeauna sustinuta puternic de Nicolas Sarkozy, fostul presedinte al Frantei. Au fost summit-urile la care s-a luat decizia supunerii Greciei, Irlandei si Portugaliei la cure dure de austeritate, decizie care a privit, intr-o forma sau alta, si Romania.

Un document datat octombrie 2011 arata cum premierul britanic David Cameron a cerut crearea unui fond de salvare a economiilor euro in valoare de 2.000 – 3.000 de miliarde de euro, o cifra uriasa fata de cele supuse dezbaterii. Cameron nu a avut nicio sansa in fata cuplului ”Merkozy”: ”Cameron a pierdut o buna ocazie sa taca. Ne-am saturat de criticile lui constante si de cum ne spune ce sa facem. Spui ca urasti euro, dar te implici in dezbaterile noastre”, a izbucnit Sarkozy, cel care a ordonat instalarea unui automat Nespresso in camera delegatiei franceze si care isi aducea mancarea din Franta, pentru ca ura bucataria belgiana.

Merkel a fost mai impaciuitoare cu preierul britanic, dar nu a cedat nimic. ”Lasam fondul asa cum ne-am inteles, fara a merge catre 2.000 – 3.000 de miliarde. Altfel, ar trebui sa stabilim ca si tarile non-euro sa contribuie la el”, a spus Merkel si asa a ramas, viitorul Mecanism European de Stabilitate fiind fixat la 500 de miliarde de euro.

Chiar si asa, MES a fost tot un caz de rara generozitate din partea Angelei Merkel. Potrivit unui alt protocol Antici, un diplomat european implicat in negocieri arata ca ”Am crezut ca avem nevoie de un fond de 200 de miliarde de euro. Si am estimat ca Germania va cere taierea a jumatate din aceasta suma. Pentru ca ne temeam ca cei 100 de miliarde de euro ramasi nu vor fi suficienti, am dublat varianta de lucru a fondului la 400 de miliarde. Apoi am adaugat 10%, astfel incat, cu cei 60 de miliarde de euro pe care urma sa-i ofere Comisia Europeana, sa jungem la 500 de miliarde. Si am ramas uimiti cand nemtii nu au taiat nimic.”

Au existat si cazuri in care Angela Merkel nu a avut castig de cauza cu propunerile sale, mai ales cand nu a fost sustinuta de presedintele Frantei. In 2010, Merkel era extrem de furioasa ca guvernul de la Atena, dupa ce a primit primele imprumuturi uriase din partea UE (majoritatea venite din Germania), nu aplica nicio reforma dintre cele la care s-a angajat. Merkel a mers pana acolo incat a propus suspendarea dreptului de vot al Greciei in Consiliul European pe motivul incalcarii regulilor deficitului bugetar si al celui public.

Primul care s-a opus propunerii a fost Traian Basescu, scriu autorii volumului amintit. Premierii din Grecia, Luxemburg si Spania si-au exprimat si ei dezacordul si chiarfuria fata de asemenea propunere.

”Articolul 7 al Tratatului asupra UE prevede posibilitatea de a retrage dreptul de vot in situatii grave. Nu este o umilinta publica, cand vezi ca pui in pericol euro, toate tarile euro si apoi chiar si existenta UE. Am acceptat ideea aplicarii Articolului 7 pentru incalcarea drepturilor omului. Avem acum acelasi grad de gravitate, fiind vorba despre euro”, a spus Merkel pe 28 octombrie 2010, referindu-se la suspendarea dreptului de vot al Austriei, in momentul in care la guvernare a ajuns un partid de extrema dreapta (Partidul Libertatii), la inceputul anilor 2000.

”Situatia nu poate fi echivalata cu incalcarea drepturilor omului”, a spus Traian Basescu, sustinut imediat de Spania, Grecia si chiar Luxemburg. Doar Nicolas Sarkozy a tinut partea lui Merkel (era cu putin inainte ca presedintele Frantei sa refuze in mod brutal dialogul cu Traian Basescu, moment surprins de camerele de luat vederi) ”Suspendarea dreptului de vot este mentionata in tratat, nu este nimic exagerat”, a spus Sarkozy. In cele din urma, presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy a decis ca situatia ”mai trebuie analizata”.

Nu in ultimul rand, protocoalele Antici care au ajuns in mana celor doi jurnalisti germani mai demosntreaza si cum sunt ”coafate” statisticile europene, pentru a lua ochii electoratului. La summit-ul din martie 2010, Merkel refuza sa se angajeze la o reducere a saraciei in Europa ceva mai ambitioasa, chiar daca majoritatea tarilor erau de acord. Presedintele CE, Jose Manuel Barroso incerca sa ajunga la un acord de reducere a saraciei cu 20% pana in 2020.

”Nu exista acceptul Germaniei pentru reducerea saraciei. Poate ca suna bine, dar asta nu e de competenta UE, ci a guvernelor nationale”, a spus Merkel, adaugand ca Bundestagul nu ar accepta vreun asemenea angajament luat de ea la Bruxelles.

De aceasta data presedintele Sarkozy nu a mai sustinut-o pe Merkel. Insa s-a ajuns la un compromis de ochii lumii, gasit de premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker: definitia saraciei a fost extinsa, astfel incat sa fie inclusi 20 de milioane de cetateni europeni, care ar iesi oricuim foare usor din zona saraciei in cativa ani, indeplinind astfel tinta promisa de Barroso. Merkel a fost de acord cu aceasta gaselnita.

Volumul lansat la Berlin aduce in discutie o posibila preluare de catre Merkel a presedintiei Consiliului European, in 2017, atunci cand isi va incheia al treilea mandat de cancelar. ”Dar poate fi Merkel la fel de puternica la Bruxelles pe cat este la Berlin? Oare nu ar trebui sa se subordoneze noului cancelar de la Berlin, asa cum actualul presedinte al UE o face acum?”

Discutii aprinse, multa cofeina, negocieri pentru sute de miliarde de euro si chiar paturi instalate in graba pentru liderii care nu mai rezistau fizic, totul in spatele usilor inchise si sub mana de fier al Angelei Merkel – aceasta este imaginea unora dintre cele mai dramatice summit-uri UE, prezentate de doi jurnalisti germani in volumul „Europa’s Strippenzieher” (Tragatorii de sfori ai Europei), lansata pe 27 februarie la Berlin, informeaza Cotidianul.ro, citand Euobserver

 

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated. HTML code is not allowed.

back to top