Nimeni nu vrea un nou "război rece" în Europa, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, după o întâlnire avută la Berlin cu cancelarul german Angela Merkel.

”Nu dorim noi linii de demarcație pe continentul nostru. Nimeni nu vrea să înceapă un nou ”război rece”, a afirmat Rasmussen, referindu-se la divergențele dintre Rusia și Occident legate de situaţia din Ucraina.

Secretarul general al NATO a adăugat că actuala situaţie ”ameninţă securitatea și pacea obţinute după căderea Zidului Berlinului” și a făcut apel la Rusia ”să reflecteze mai profund la poziţia sa” pentru a putea începe procesul de restabilire a încrederii.

În acelaşi context, Rasmussen a dat asigurări că NATO este ataşată obiectivelor sale de a acționa pentru asigurarea securităţii membrilor săi, subliniind că ”Alianţa va lua și alte măsuri dacă va fi necesar”. ”Toate măsurile pe care noi le-am luat sunt defensive, adecvate şi pe deplin în conformitate cu obligaţiile noastre internaţionale”, a mai declarat Anders Fogh Rasmussen.

Secretarul general al blocului nord-atlantic declara recent că ”Rusia vede în NATO nu un partener, ci un adversar” și, din acest motiv, Alianţa își consolidează apărarea colectivă, inclusiv monitorizarea sporită a spațiului aerian al statelor baltice, trimite mai multe nave în Marea Baltică şi Marea Neagră, desfăşoară mai multe exerciţii în țările baltice și în Polonia.

Rusia reproșează Statelor Unite că nu a oferit Moscovei un „schimb de informații" cu privire la scutul european antirachetă, a declarat un oficial rus, avertizând popoarele român, turc și polonez că „vor deveni ostaticele practicilor americane iresponsabile", relatează RIA Novostti în pagina online.
"Nimeni din Statele Unite nu a oferit două centre de procesare sau vreun schimb în timp real de informaţii", a declarat miercuri pentru agenția rusă de stat Evgheni Lukianov, adjunctul președintelui Consiliului de Securitate rus. El a subliniat că decizia finală de instalare a componentelor sistemului european de apărare antirachetă în România, Turcia şi Polonia le revine acestor state suverane. "Nu suntem mulţumiţi de deciziile acestor ţări, dar este important ca popoarele lor să ştie că vor deveni ostaticele practicilor americane iresponsabile", a spus Lukianov. Decizia Statelor Unite de a crea un sistem european de apărare antirachetă constituie o sursă de fricţiuni în relaţiile ruso-americane. În prezent, americanii au pe teritoriul lor două sisteme strategice de apărare, unul în Alaska și celălalt în California, și lucrează la construirea celui de-al treilea în Europa. Rusia deţine doar un sistem similar, amplasat în regiunea Moscovei. Moscova insistă să primească garanţii cu carcter constrângător în plan juridic prin care să se arate că sistemul european nu este îndreptat împotriva Rusiei, după ce NATO i-a oferit asigurări că nu este cazul. La sfârşitul lui mai, Moscovei i-a fost refuzată participarea la o conferinţă internaţională asupra apărării antirachetă. Ministerul rus şi-a exprimat îngrijorarea faţă de această abordare, în timp ce lucrările de instalare a elementelor scutului SUA-NATO continuă în Europa, afirmând că acesta ar putea să "încalce echilibrul strategic şi să sublmineze stabilitatea internaţională". Președintele rus Vladimir Putin a declarat marţi, într-un discurs susţinut la o reuniune cu ambasadorii ruşi, că relațiile dintre Statele Unite și Rusia "nu sunt într-o formă bună", în contextul în care Washingtonul nu vine în întâmpinarea încercărilor Moscovei de a "acționa de pe un picior de egalitate".