Error
  • JUser: :_load: Unable to load user with ID: 633

ŞOC BANCAR FĂRĂ PRECEDENT!

ŞOC BANCAR FĂRĂ PRECEDENT!

 

 

 

Un nou record pentru rata creditelor neperformante. Conform ultimului raport al BNR, ponderea neperformantelor în totalul creditelor acordate de bănci a ajuns la pragul de 21,56%, în creştere faţă de luna anterioară.
Ce înseamnă rata creditelor neperformante
Rata creditelor neperformante ia în considerare creditele şi dobânzile restante de peste 90 de zile şi/sau cele în cazul cărora au fost iniţiate proceduri judiciare faţă de operaţiune ori faţă de debitor (identificate în reglementările naţionale ca fiind categoria „Pierdere 2”) ca proporţie în total credite şi dobânzi clasificate.   Reglementarea de prudenţă bancară defineşte iniţierea de proceduri judiciare ca fiind cel puţin una dintre următoarele măsuri luate în scopul recuperării creanţelor:
a) darea de către instanţă a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului;
b) declanşarea procedurii de executare silită faţă de persoanele fizice sau juridice.
  Definiţia menţionată a „ratei creditelor neperformante” este conformă cu recomandările Ghidului de compilare a indicatorilor de stabilitate financiară, elaborat de Fondul Monetar Internaţional, fiind şi cea mai utilizată pe plan internaţional.
  Ca volum al creditului considerat restant, se ia în calcul întregul sold al creditului şi dobânzilor aferente, indiferent de numărul ratelor restante.
  BNR: 18% din credite au fost acordate companiilor insolvente

  Volumul creditelor acordate de instituţiile financiare companiilor aflate în insolvenţă sau faliment este considerabil - 23,6 miliarde lei, reprezentând 18% din totalul creditelor acordate companiilor nefinanciare, la nivelul lunii iunie 2013, a declarat vineri directorul Direcţiei Juridice a Băncii Naţionale a României, Alexandru Păunescu, la Conferinţa Naţională de Insolvenţă.
  Volumul creditelor restante generate de aceste firme este de 19,9 miliarde lei, respectiv 84% din totalul creditelor cu restanţe de peste 90 de zile. Cele mai multe credite către companiile insolvente au fost garantate predominant cu garanţii imobiliare, iar creditele fără nicio garanţie reprezintă 11,4% din totalul restanţelor la nivelul lunii iunie 2013.
  Dificultăţile în onorarea plăţilor ar putea afecta şi creditorii externi ai firmelor insolvente. Datoria externă a acestora însuma două miliarde euro în iunie 2013, reprezentând 6,1% din datoria externă a companiilor nefinanciare. Datoria pe termen scurt este de 36% din total, preponderent pe relaţia mamă-fiică. Din păcate, gradul de concentrare a datoriei externe se menţine ridicat, iar 10% din companiile care au datorie externă reprezintă peste 48% din volumul creditelor externe acordate companiilor insolvente', a spus reprezentantul BNR.
  El a subliniat că există o corelaţie strânsă între deteriorarea disciplinei de plăţi şi intrarea în insolvenţă, iar firmele insolvente generează 61% din volumul incidentelor majore de plăţi contabilizate de BNR, respectiv 3,1 miliarde lei.
  În 2012, firmele nou intrate în insolvenţă sau faliment au cu 20% mai mulţi salariaţi decât cele din 2011, activele totale sunt duble, iar datoriile bancare sunt semnificativ mai mari, 7,9 miliarde lei comparativ cu 4,4 miliarde lei.
  Dintre companiile intrate în insolvenţă în ultimii 5 ani, 85% au intrat în faliment, iar 75% sunt deja radiate de la Registrul Comerţului, iar în stadiul de reorganizare sunt doar 1,1%, arată datele prezentate de reprezentantul BNR.
  Avem cea mai mare rată a creditelor neperformante din regiune!

  FMI a arătat într-un grafic că România are cea mai mare rată a creditelor neperformante din regiune, fapt ce contribuie la vulnerabilitatea României la şocuri.
  Conform raportului FMI, România are o rată a neperformantelor mai mare decât Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Moldova, Croaţia, Lituania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Letonia, Rusia, Cehia, Slovacia, Polonia, Belarus, Turcia şi Estonia.
  Mai mult, conform graficului FMI, România a avut şi cea mai mare creştere din 2011 până acum.
  BNR trebuie să propună un plan de restructurare a creditelor neperformante (surse)
  Banca Naţională a României trebuie să elaboreze, până la finele acestui an, un studiu cu privire la cauzele care au dus la acumularea creditelor neperformante în sistemul bancar şi să propună un plan de restructurare a acestor credite, potrivit angajamentelor asumate de Guvern în faţa FMI şi a Comisiei Europene.
  BNR va elabora până la finele anului un studiu detaliat despre motivele pentru care băncile din România nu iau măsuri pentru a reduce creditele neperformante şi de ce provizioanele pentru aceste credite sunt încă în bugetul băncilor. BNR trebuie să propună apoi un set de măsuri pentru restructurarea creditelor, întrucât existenţa acestora cauzează creşterea costurilor de împrumut în întregul sector bancar', au declarat surse oficiale.
  Potrivit acestora, după ce finanţatorii externi vor analiza măsurile propuse de BNR, vor pune la dispoziţia băncilor şi expertiza altor ţări care au fost în aceeaşi situaţie.
  Spre exemplu, băncile din Irlanda au luat la rând toate creditele restante şi au stat de vorbă cu fiecare client în parte pentru a vedea de ce acesta nu-şi poate plăti ratele la timp şi ce se poate face pentru a îmbunătăţi situaţia.
  Finanţatorii externi vor să ştie care este capacitatea băncilor de a restructura aceste credite şi dacă există probleme în acest sens', au mai spus sursele citate.
  Potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare pentru 2013 realizat de Banca Naţională a României (BNR) şi publicat recent, nivelul relativ ridicat al ratei de neperformanţă care influenţează nefavorabil profitabilitatea bancară se datorează şi menţinerii în portofoliu a unei ponderi semnificative a debitorilor restanţieri, inclusiv a acelora care au demonstrat ca au o probabilitate foarte scăzută de a mai plăti.
  De exemplu, în cazul portofoliului populaţiei, circa 70 la suta din debitorii neperformanţi (care deţin fie credite imobiliare, fie credite de consum garantate cu ipoteci) se aflau în stare de nerambursare de mai mult de un an sau înregistraseră stări de nerambursare multiple (în iunie 2013). Băncile au folosit pe scară relativ largă soluţii de restructurare/reeşalonare şi executare silita, dar eficienţa acestor tehnici de gestiune a creditelor neperformante a rămas până în prezent sub potenţial', se spune în raportul băncii centrale.
  BNR precizează că este posibil ca alte două soluţii folosite mai puţin de către bănci - cesiunea de creanţă şi anularea creanţelor - să aibă eficienţă mai bună în curăţarea bilanţurilor.
  Potrivit raportului băncii centrale, cel mai important efect pozitiv în cazul folosirii mai ample a soluţiilor menţionate ar fi cel de îmbunătăţire a imaginii sectorului bancar românesc, prin diminuarea stocului de active cu calitate scăzută.
  De exemplu, scoaterea din bilanţ a expunerilor neperformante generate de sectorul companiilor (prin cesiune de creanţă sau operaţiuni de anulare a creanţelor) ar diminua rata de neperformanţă aferentă acestui sector de la 23,4 la sută (valoarea din august 2013) la 7,5 la sută. Respectiva scădere s-ar datora reducerii volumului mare de credite neperformante generate de debitori care au probabilitate scăzută de a-şi mai onora serviciul datoriei (creditele care au restanţe mai mari de 365 de zile însumează 19,7 miliarde lei, respectiv 74 la sută din totalul creditelor neperformante, în august 2013)', se precizează în raport.
  Totodată, raportul susţine că sectorul bancar românesc a înregistrat pierderi în anul 2012 (2,3 miliarde lei), ca urmare a creşterii substanţiale a volumului de provizioane aferente riscului de credit, pe fondul creşterii volumului creditelor neperformante, respectiv al reevaluării garanţiilor.
  Totuşi, băncile de talie mare au reuşit în general sa rămână pe profit. Scăderea cheltuielilor cu provizioanele în raport cu perioada similara din anul 2012, precum şi diminuarea costurilor de finanţare, pe fondul îmbunătăţirii percepţiei asupra riscului suveran al României, au condus la trecerea pe profit a sectorului bancar românesc în primele opt luni din 2013 (1,5 miliarde lei).
SURSE: BNR, FMI, AGERPRES, capital.ro

 

 

 

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated. HTML code is not allowed.

back to top